Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat, în şedinţa de luni, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru privatizarea a peste 50% din acţiunile companiei.
În ultimii ani, activitatea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă –“CFR Marfă” S.A s-a redus drastic, devenind o societate muribundă din cauza managementului defectuos şi a unor acţiuni de devalizare ale unei companii profitabile până cu puţin timp în urmă. Deşi transportul feroviar de marfă constituie o activitate strategică, prin care un guvern poate să sprijine un anumit sector din industrie, actuala putere a devenit complice şi a contribuit în mod deliberat la falimentarea „CFR Marfă” S.A, pentru a putea fi cumpărată mai uşor de cei interesaţi. Strategia de privatizare propusă de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi susţinută de Guvern este total neprofitabilă şi inoportună în actualul context economic.
În Europa, marea majoritate a companiilor de transport feroviar se află în proprietatea statului. Astfel, în Franţa, atât compania de transport călători şi de transport marfă numită SNCF, cât şi compania de infrastructură a căilor ferate – RFF, aparţin în totalitate statului. De asemenea, în Germania, în cazul companiei Deutsche Bahn AG, statul deţine majoritatea acţiunilor companiei. Această firmă este atât de puternică încât nicio altă firmă privată de transport feroviar nu a reuşit să depăşească cota de piaţă a acesteia. Aceeaşi situaţie este şi în Austria, unde pachetul majoritar al acţiunilor companiei RCA Austria este deţinut de stat. În Serbia şi Croaţia, companiile de transport marfă sunt în totalitate în proprietatea statului.
În mod evident, decizia de privatizare a CFR Marfă nu este necesară şi nici măcar oportună în acest moment, condițiile din mediul financiar și investițional european și internaţional fiind total nefavorabile. Există aşadar riscul de a se repeta episodul Petrom, adică de a privatiza o companie de stat indiferent de contextul economic, doar pentru satisfacerea intereselor obscure ale Partidului Democrat Liberal, care va câştiga sume importante de pe urma acestei afaceri.
Radu Zlati 
Va ramane o enigma pentru mine cum in timpurile monarhiei, in special in timpul lui Carol I, cand a trebuit sa se si investeasca masiv in infrastructura, sistemul feroviar putea sa functioneze. Va dati seama ce insemna atunci sistemul de siguranta, numarul de angajati, timpul necesar unei locomotive de a intra in serviciu, etc etc. Cum se putea atunci ajunge mai repede la Iasi sau Constanta decat o facem acum si cum de nu se plangea nimeni de lipsa de rentabilitate? Mai mult CFR mai si investea in turism, Hotel Rex din Mamaia fiind un exemplu in acest sens …
ApreciazăApreciază
caile ferate au fost prioritate nationala dupa razboiul de independenta, indiferent de partidul aflat la guvernare. Desi doar locomotive cu abur, viteza madie era relativ comparabila cu cea de azi (adevarat, o viteza de plans daca o raportam la statele avansate) deoarece erau mult mai putine gari/opriri.
Nu este numai cazul Romaniei… cele mai mute state din Africa si Asia (inclusiv Idia) au, azi, cam aceeasi viteza medie pe calea ferata percum in al doilea razboi mondial – din cauza lipsei de investitii in caile de rulare. Comparatia ar putea sa ne revolte, dar, la urma urmei, nu este Romania un fel de stat african transplantat in Europa?
ApreciazăApreciază