Inițiativa legislativă a PDL în domeniul securității naționale trebuie respinsă fără echivoc de Parlament
Inițiativa legislativă în domeniul securității naționale avându-l autor pe domnul Cezar Preda, deputat PDL, trebuie respinsă fără echivoc de Parlament. Domnul Preda a condus o comisie specială parlamentară pentru elaborarea unui pachet legislativ în domeniul securității naționale, însă comisia nu s-a mai întrunit la convocarea acestuia din toamna anului 2009. Mandatul comisiei, formulat în baza Hotărârii Parlamentului nr.31/2009, avea o valabilitate de 18 luni şi a expirat în decembrie 2010, fără a mai fi modificat în vreo ședință comună a Legislativului. După ce a blocat activitatea acestei comisii, afirmând de mai multe ori că situația politică este prea tensionată pentru a se dezbate noua legislație în domeniul securității naționale, iată că domnul Preda lansează o inițiativă care reprezintă un atac la adresa drepturilor şi libertăților civile. În plus, deputatul PDL încălcă cu bună știință o regulă pe care chiar el a propus-o în calitatea sa de președinte al comisiei speciale parlamentare şi anume ca partidele parlamentare să evite să mai lanseze inițiative în domeniul securității, iar pentru proiectele aflate în dezbatere sau care ar putea fi totuși inițiate, procedurile parlamentare de adoptare să fie înghețate până la apariția noului pachet legislativ. Astfel că există cel puțin 6 inițiative legislative care stau în Parlament de cinci ani, cum ar fi statutul ofițerului de informații, şi care nu mai sunt discutate, deși nu doar societatea civila, ci chiar instituțiile din domeniu au solicitat de mai multe ori legi noi şi moderne.
În loc să promoveze o legislație unitară, nouă, care să reflecte nevoile şi așteptările tuturor instituțiilor din domeniu, acum ni se propune intempestiv un proiect care modifică la foc automat trei legi în vigoare – Legea 51/1991 privind siguranța națională a României, Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcționarea SRI şi Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. De fapt ni se propune o lungă listă de riscuri şi amenințări la adresa securității naționale în baza cărora vor acționa serviciile secrete, unele cu formulări destul de ambigue şi generale, care pot crea abuzuri. Apoi se propune o secretizare excesivă, ce pune sub semnul întrebării posibilul control judecătoresc, afirmându-se, spre exemplu, că „documentele SRI, indiferent de suport , privind operațiunile informativ–operative pentru realizarea securității naționale sunt acte de comandament militar”. Consiliul legislativ se pronunță clar împotriva unei asemenea prevederi care este neconstituțională şi precizează clar că „nu toate documentele SRI privind operațiunile informativ–operative pentru realizarea securității naționale ar putea fi incluse în categoria actelor de comandament cu caracter militar”, socotindu-se necesar a se ţine cont şi de decizia Curții Constituționale nr.302/2011.
În plus, cu această inițiativă, SRI capătă noi atribuții în sfera cercetării penale, înființându-se organele de cercetare penală speciale ale SRI. Pretextul pentru o asemenea lărgire a sferei de competente sunt niște prevederi ale noului Cod de procedura penală, care nu este însă intrat în vigoare şi care nu are încă legea de aplicare. Astfel, la secțiunea 5, art.55 (organele de urmărire penală),pct.5 precizează că „atribuțiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofițeri anume desemnați în condițiile legii” fără însă a fi făcută vreo referire exacta la SRI în acest caz.
Autorul real al proiectului este de fapt SRI care încearcă astfel să-şi sporească influenţa în faţa celorlalte servicii şi instituții din domeniul securității naționale, dar mai ales să obțină prerogative suplimentare care pot trezi suspiciunea unor posibile acțiuni la comandă politică, mai ales că această inițiativă apare chiar înaintea alegerilor din 2012. O asemenea manieră de a legifera un domeniu atât de special şi sensibil precum cel al securității naționale creează în primul rând prejudicii de imagine SRI, o instituție care şi-a arătat nu o dată angajamentul şi dorința de modernizare, competenţa şi profesionalismul. Este în detrimentul credibilității tuturor instituțiilor din domeniu ca legiferarea să se facă exclusiv prin partidul de guvernământ, fără o dezbatere prealabilă, în condițiile în care mecanismul de lucru al comisiei parlamentare unde trebuiau să se elaboreze aceste legi a fost sabotat cu bună știință chiar de PDL. Primul efect al acestui stil de a legifera va fi încercarea din partea celorlalte instituții din domeniul securității naționale, lăsate în afara jocului, de a beneficia şi ele de prevederi similare, forțându-se astfel modificarea şi a altor legi.
PNL nu va susține această inițiativă legislativă si sunt convins că şi USL în integralitatea sa va avea aceeași atitudine. Soluția nu este amendarea proiectului, ci respingerea sa fără echivoc. Aceasta ar trebui să fie opinia comisiilor de apărare şi juridică când vom dezbate săptămâna viitoare acest proiect, dacă dam dovadă de raţiune. În cazul în care PDL dorește cu adevărat reformarea legislației în domeniu şi nu implicarea serviciilor speciale în jocuri politice, cea mai bună soluție cred că ar fi un mandat ferm dat comisiei speciale parlamentare de a prezenta pana la 1 martie noul pachet legislativ, baza de discuție fiind proiectele aflate deja de cinci ani pe agenda Parlamentului şi desemnarea de către PDL a unui nou președinte de comisie ca o minimă garanție ca nu se va repeta blocajul.
Deputat PNL George Scutaru
Vicepreședinte al Comisiei de apărare,
ordine publica şi siguranță națională
Radu Zlati 
Comentarii recente