Comunicat Alina Gorghiu (PNL): USL sesizează CCR, în privinţa OUG 71/2009

Partidul Naţional Liberal va depune luni, 17.10.2011, la Camera Deputaţilor, exceptia de neconstituţionalitate, formulată de USL, la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Prin acest act normativ, Guvernul Boc instituie o premieră juridică, legiferând peste hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, cu ajutorul unei legi care încalcă, pe de o parte, drepturi constituţionale fundamentale, iar pe de altă parte, jurisprudenţa CEDO.

USL sesizează încălcarea următoarelor articole din Constituţia României:

– Art. 16   –  Egalitatea in drepturi

Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări

Prevederile Legii pentru aprobarea O.U.G. nr.71/2009 aduc atingere principiului egalităţii în drepturi ale cetăţenilor, atât timp cât prevederile legii statuează că personalul din sectorul bugetar nu beneficiază, în punerea în aplicare a unui titlu executoriu, de aceleaşi condiţii ca orice alt cetăţean creditor, fiind limpede că se aplică un tratament în mod vădit defavorabil persoanelor încadrate în sectorul bugetar.

În consecinţă, rezultă că persoane plasate în situaţii identice (creditor al statului, angajat în sectorul public – angajat în sectorul privat) se bucură de un tratament diferenţiat, în sensul că cei din urmă beneficiază de toate drepturile şi pârghiile conferite de prevederile legale referitoare la punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti, în timp ce bugetarii sunt condiţionaţi de prevederile acestui act normativ, neputând beneficia efectiv de drepturile obţinute prin intermediul instanţelor.

– Art. 21 – Accesul liber la justitie

“(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În jurisprudenţa CEDO, „dreptul la executare” este recunoscut ca făcând parte din dreptul de acces la justiţie, iar Curtea a stabilit că „dreptul la justiţie … ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unuia din Statele contractante ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în defavoarea unei părţi.”

Premierul Emil Boc, în calitatea sa de profesor de drept constituţional, ar fi trebuit să ştie că sarcina de a asigura executarea unei hotărâri judecătoreşti împotriva statului revine, în primul rând, autorităţilor sale, din momentul în care hotărârea respectivă a devenit definitivă şi executorie. Complexitatea procedurii interne de executare silită ori a sistemului bugetar nu îl poate scuti de obligaţia sa de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii ÎNTR-UN INTERVAL DE TIMP REZONABIL.

Or, prin eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pe o perioadă îndelungată, între anii 2008-2016, Executivul a ignorat şi acest drept fundamental.

– Art. 44 – Dreptul de proprietate privată

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (…)

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Cu privire la dreptul de proprietate, CEDO a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament.

– Art. 47  –  Dreptul la trai decent şi la pensie

–          (1) Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

Se creează, practic, imposibilitatea unei anumite categorii de creditori ai statului, persoane din sectorul bugetar, să îşi încaseze drepturile salariale restante integral şi în termen rezonabil, drepturi salariale care le-ar permite asigurarea unui nivel de trai decent. Legea de aprobare a OUG 71/2009 limitează dreptul la un nivel de trai decent prin faptul că modifică pe o perioadă foarte mare de timp termenul de eşalonare a plăţilor din OUG 71/2009, fără ca statul să ofere o altă facilitate compensatorie cetăţenilor în schimbul  termenului prelungit de plată.

– Art. 53 – Interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi

                        (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sanătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie sa fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Motivarea cu care Guvernul s-a prezentat Parlamentului pentru adoptarea ordonanţei, “evitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar”, nu se încadrează sub nicio formă printre condiţiile prevăzute expres şi limitativ de Constituţie, condiţii care pot impune restrângerea unor drepturi sau libertăţi cetăţeneşti. Mai mult decât atât, intrarea în vigoare şi aplicarea actului normativ criticat, în forma adoptată de către Parlament, nu vizează numai îngrădirea temporară şi précis delimitată a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci chiar înlăturarea lor totală sau parţială.

PNL atrage atenţia asupra faptului că această construcţie non-juridică pe care o propune, culmea, profesorul de drept constituţional Emil Boc, aprobată în mod neexplicabil de Ministerul Justiţiei, ne va costa mult, atât moral, cât şi material, pentru că se adună penalităţi de plată şi, deloc neglijabil, potenţiale despăgubiri cerute în instanţele internaţionale de către cei nedreptăţiţi.

Amânarea succesivă, de către un guvern, prin ordonanţe de urgenţă, a executării unor hotărâri ale instanţei reprezintă o premieră juridică în lume şi o ruşine de care vom scăpa cu greu.

PNL speră ca prin verdictul său, Curtea Constituţională să statueze caracterul statului de drept al României şi să nu permită crearea unui precedent periculos, prin intermediul căruia Guvernul sau oricare altă autoritate a statului să poată anula sau modifica o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie.

Separarea puterilor în stat rămâne premisa fundamentală a democraţiei, chiar şi pentru guvernul Boc, care a ignorat până şi avertismentele CSM şi ale Procurorului general pe acest subiect.

17. 10. 2011    Deputat Alina Gorghiu, preşedinte al Comisiei juridice a PNL