OUG 71/2009 care amână plata drepturilor salariale ale bugetarilor obţinute în instanţă încalcă drepturile constituţionale de acces liber în justiţie şi cel la proprietate, susţine USL în sesizarea pe care o va depune luni la CCR.
„Azi vom depune la CCR contestaţia privind noua decizie a celor de la putere de a amâna punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti împotriva OUG 71 care prevede faptul că în România, Guvernul României după ce a pierdut procese în instanţă cu magistraţi, cu funcţionari publici, nu aplică aceste hotărâri judecătoreşti decât, spun ei, din 2016. Este profund neconstituţional şi este cel mai prost semnal care poate fi dat cetăţeanului obişnuit. El dacă are un proces şi pierde, poate fi executat silit, Guvernul Boc nu poate fi executat, ci dă o ordonanţă prin care nu-şi plăteşte datoriile faţă de proprii cetăţeni”, a declarat liderul PSD Victor Ponta, după şedinţa USL.
„Prin acest act normativ, Guvernul Boc instituie o premieră juridică, legiferând peste hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, cu ajutorul unei legi care încalcă, pe de o parte, drepturi constituţionale fundamentale, iar pe de altă parte, jurisprudenţa CEDO”, se arată şi într-un comunicat al deputatei PNL Alina Gorghiu, care prezintă şi argumentele juridice care vor fi prezentate CCR.
USL sesizează CCR încălcarea mai multor articole din Constituţia României. Mai întâi, OUG ar încălca articolul 16 – egalitatea in drepturi. „Prevederile Legii pentru aprobarea O.U.G. nr.71/2009 aduc atingere principiului egalităţii în drepturi ale cetăţenilor, atât timp cât prevederile legii statuează că personalul din sectorul bugetar nu beneficiază, în punerea în aplicare a unui titlu executoriu, de aceleaşi condiţii ca orice alt cetăţean creditor, fiind limpede că se aplică un tratament în mod vădit defavorabil persoanelor încadrate în sectorul bugetar. În consecinţă, rezultă că persoane plasate în situaţii identice (creditor al statului, angajat în sectorul public – angajat în sectorul privat) se bucură de un tratament diferenţiat, în sensul că cei din urmă beneficiază de toate drepturile şi pârghiile conferite de prevederile legale referitoare la punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti, în timp ce bugetarii sunt condiţionaţi de prevederile acestui act normativ, neputând beneficia efectiv de drepturile obţinute prin intermediul instanţelor”, argumentează opoziţia.
Un alt articol pe care l-ar încălca ordonanţa ar fi 21, referitor la accesul liber la justiţie. „În jurisprudenţa CEDO, dreptul la executare este recunoscut ca făcând parte din dreptul de acces la justiţie, iar Curtea a stabilit că <dreptul la justiţie … ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unuia din Statele contractante ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în defavoarea unei părţi>. Premierul Emil Boc, în calitatea sa de profesor de drept constituţional, ar fi trebuit să ştie că sarcina de a asigura executarea unei hotărâri judecătoreşti împotriva statului revine, în primul rând, autorităţilor sale, din momentul în care hotărârea respectivă a devenit definitivă şi executorie. Complexitatea procedurii interne de executare silită ori a sistemului bugetar nu îl poate scuti de obligaţia sa de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii într-un interval de timp disponibil. Or, prin eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pe o perioadă îndelungată, între anii 2008-2016, Executivul a ignorat şi acest drept fundamental”, consideră USL.
Cât priveşte dreptul la proprietate ce ar fi fost încălcat, USL subliniază că „CEDO a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament”.
OUG 71 ar nesocoti şi dreptul la trai decent şi la pensie, deoarece „se creează, practic, imposibilitatea unei anumite categorii de creditori ai statului, persoane din sectorul bugetar, să îşi încaseze drepturile salariale restante integral şi în termen rezonabil, drepturi salariale care le-ar permite asigurarea unui nivel de trai decent. Legea de aprobare a OUG 71/2009 limitează dreptul la un nivel de trai decent prin faptul că modifică pe o perioadă foarte mare de timp termenul de eşalonare a plăţilor din OUG 71/2009, fără ca statul să ofere o altă facilitate compensatorie cetăţenilor în schimbul termenului prelungit de plată”.
În fine, OUG ar contraveni şi articolului 53 – Interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. „Motivarea cu care Guvernul s-a prezentat Parlamentului pentru adoptarea ordonanţei, <evitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar>, nu se încadrează sub nicio formă printre condiţiile prevăzute expres şi limitativ de Constituţie, condiţii care pot impune restrângerea unor drepturi sau libertăţi cetăţeneşti. Mai mult decât atât, intrarea în vigoare şi aplicarea actului normativ criticat, în forma adoptată de către Parlament, nu vizează numai îngrădirea temporară şi precis delimitată a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci chiar înlăturarea lor totală sau parţială”, se mai arată în sesizarea către CCR.
PNL atrage atenţia asupra faptului că „această construcţie non-juridică pe care o propune, culmea, profesorul de drept constituţional Emil Boc, aprobată în mod neexplicabil de Ministerul Justiţiei”, va costa mult România, atât moral, cât şi material, pentru că se adună potenţiale despăgubiri cerute în instanţele internaţionale de către cei nedreptăţiţi.
„Amânarea succesivă, de către un guvern, prin ordonanţe de urgenţă, a executării unor hotărâri ale instanţei reprezintă o premieră juridică în lume şi o ruşine de care vom scăpa cu greu. PNL speră ca prin verdictul său, Curtea Constituţională să statueze caracterul statului de drept al României şi să nu permită crearea unui precedent periculos, prin intermediul căruia Guvernul sau oricare altă autoritate a statului să poată anula sau modifica o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie”, conchide comunicatul opoziţiei.
Radu Zlati 
Comentarii recente