Poziția PNL privind Bugetul de stat pe 2012 susținută de președintele PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinței de presă din 4 decembrie 2011

„Bugetul pe 2012 adoptat de PDL :  risipă electorală, sărăcie şi umilinţă pentru români”

Consideraţii generale:

• Modul în care este construit actualul buget reflectă, de fapt, caracterul de tip „securist” al statului sub guvernarea Băsescu-Boc, care pune accentul pe instituţiile de forţă. Astfel, puterea a decis să reducă din fondurile destinate Muncii, Educaţiei, Culturii, Agriculturii şi să aloce mai mulţi bani Serviciilor de informaţii.
• Sumele de la buget pentru SRI, SIE, SPP vor creşte, în vreme ce pensiile vor fi îngheţate, iar bugetarii nu-şi vor recupera pierderile salariale.
• Orice variantă de deficit sub 2% este nerealizabilă în 2012. Obiectivul mascat al actualului guvern este ca, anul viitor, să ajungă tot la un deficit de 3% sau peste, dar să utilizeze, prin rectificări repetate, miliarde de euro în scopuri electorale.
• În anul 2012, se preconizează peste 11 miliarde de lei dobânzi la datoria publică, reprezentând peste 2% din PIB. Dacă tot deficitul se duce pe datoria publică, practic, finanţarea sectorului public se va face cu un buget excedentar.
• Consolidarea fiscală înseamnă normalizare şi mai bună funcţionare a statului. Un stat care nu-şi îndeplineşte responsabilităţile fundamentale, este un stat care se vlăguieşte, nu care se consolidează. De aceea, ideea reducerii deficitelor pe spinarea bolnavilor cronici, prin reducerea dramatică a cheltuielilor pentru educaţie, sănătate, cultură şi cercetare, prin îngheţarea pensiilor şi reducerea veniturilor bugetarilor, nu este un pas spre stabilizare, ci este o continuare a destabilizării.
• Guvernul vorbeşte în permanenţă de creşterea investiţiilor. Din 2008 însă, investitiile scad – investiţiile străine directe, aflate printre principalele motoare ale creşterii economice, au scăzut de la 9,5 miliarde euro în 2008, la sub 2 miliarde de euro în 2011.
• În anul 2012, cu o ţară adâncită în sărăcie, România va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătăţii.

Oferă bugetul perspective pentru viitor? Nu. Ci doar o continuare a măsurilor de austeritate, nu şi o perspectivă de relansare economică.

Aprecieri politice:

Bugetul pe anul 2012 se poate caracteriza prin următoarele:

1 – o lege ilegală şi neregulamentară

2 – o lege imorală

3 – o lege a subdezvoltării economice, care accentuează criza, în lipsa măsurilor de stimulare economică

4 – o lege a umilinţei şi sărăcirii românilor

5 – o lege a risipei şi corupţiei PDL, o lege a politizării fondurilor, şi nu a prioritizării investiţiilor

6 – o lege a subfinanţării educaţiei, sănătăţii, administraţiilor locale

A.   Bugetul pe anul 2012 – o lege ilegală şi neregulamentară

Ø  Caracterul neregulamentar şi ilegal derivă în primul rând din faptul că proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nu au fost transmise Parlamentului spre dezbatere în termenul prevăzut de legea finanţelor publice, 15 octombrie. Parlamentul a fost sesisat în data de 25 noiembrie a.c., cu o întârziere de 6 săptămâni, ceea ce reprezintă o încălcare a legii. Niciodată, în timpul acestei guvernări, proiectul de buget nu a fost transmis spre dezbatere în termenul legal, în condiţiile în care vorbim de cea mai importantă lege a României.

Ø  În forma prezentată Parlamentului, bugetul pe anul 2012 este elaborat pe legi care nu sunt încă în vigoare:

– legea de salarizare unitară pe anul 2012 – care nu a fost prezentată nici până astăzi Parlamentului, deşi figurează în programul legislativ al Guvernului pentru această sesiune, precum şi în acordul cu FMI;

– legea asistenţei sociale;

– ordonanţa de urgenţă care modifică legea nr. 273/2006 privind finanţelor publice locale, care diminuează fondurile administraţiilor locale provenite din impozitul pe venituri şi care le confiscă pe cele provenite din impozitarea pensiilor;

sau cu încălcarea celor în vigoare:

– Legea educaţiei nr. 1/2011 – care prevede alocarea unui procent de 6% din PIB pentru educaţie şi 1% din PIB pentru cercetare (Guvernul PDL propune un procent sub 2% din PIB pentru aceste domenii);

– Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care prevede că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent (Guvernul PDL propune îngheţarea pensiilor pentru al 3-lea an consecutiv);

– Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară care stipulează că finanţarea curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor se face prin bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Guvernul PDL propune ca finanţarea acestora să se facă în continuare prin bugetul Ministerului Justiţiei).

B.   Bugetul pe anul 2012 – o lege imorală

Ø  În plină criză economică şi într-un context european dificil, Guvernul PDL a decis să reducă din fondurile destinate Muncii, Educaţiei, Culturii, Agriculturii şi să aloce mai mulţi bani Serviciilor de informaţii.

Ø  Sumele de la buget pentru SRI, SIE, SPP vor creşte, în vreme ce pensiile vor fi îngheţate, iar bugetarii nu-şi vor recupera nici măcar pierderile salariale, darămite să spere la creşteri în raport cu inflaţia.

Neprofesionalism, amatorism, minciună, demagogie!

Ø  În anul 2012, cheltuielie cu bunurile şi serviciile cresc cu aprox. 15% faţă de 2011, reprezentând 5,47% din PIB, iar Guvernul îşi propune să scadă această pondere la 5,18% din PIB abia în 2015 !

Ce reprezintă această abordare?

Corupție, furt din bani publici, clientelă politică servită și bani pentru partid!

C.   Bugetul pe 2012 – o lege a subdezvoltării economice, care accentuează criza, în lipsa măsurilor de stimulare economică

Ø  Guvernul PDL va falimenta în continuare IMM-urile, pentru că lispesc în continuare măsurile de relansare şi de creştere economică; nu există în proiectul de buget măsuri concrete pentru sprijinirea mediului de afaceri, măsuri anticriză care să le dea posibilitatea să facă faţă crizei economice.

Ø  Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaţilor din România a scăzut cu peste 640.000 de persoane.

D. Bugetul pe 2012 – o lege a umilinţei şi sărăcirii românilor

Ø  Austeritatea continuă şi în 2012, salariile si pensiile vor fi îngheţate, vor continua concedierile masive în sectorul bugetar şi frânarea economiei.

Ø  Coplata va avea o valoare egală cu a douăsprezecea parte din veniturile nete încasate anual, adică un salariu net se va duce în plus pentru sănătate!

Aceste sume sunt cele care cresc veniturile suplimentare ale sectprolui sanitar, adică banii pe care-i dau tot românii!

Ø  Bugetul pe 2012 este un buget care redistribuie sărăcia, care trădează ura şi dispreţul guvernanţilor faţă de poporul român

Ø  Prin modul în care a elaborat bugetul pe 2012 pentru a răspunde intereselor cetăţenilor români, Guvernul PDL umileşte toate categoriile socio-profesionale din România

E. Bugetul pe 2012 – o lege a risipei şi corupţiei PDL, o lege a politizării fondurilor, şi nu a prioritizării investiţiilor

Ø  Fondurile guvernamentale, prevăzute în programele ordonatorilor principali de credite, în special ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, vor fi alocate, ca şi până acum, netransparent şi centralizat, prin hotărâri de guvern, doar aleşilor PDL

Ø  Guvernul nu urmăreşte adoptarea unor măsuri de relansare economică, în schimb, păstrează banii pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care este de fapt destinat clientelei politice. Ca atare, bugetul satisface clientela puterii fără a ţine cont de necesităţile economice ale României

Ø  Bugetul nu include o listă de priorităţi de investiţii naţionale detaliate.

F. Bugetul pe anul 2012 – o lege a subfinanţării educaţiei, sănătăţii, administraţiilor locale

Ø  Ministerul Educaţiei va primi o sumă redusă faţă de 2011. Bugetul alocat este cu 35% mai mic faţă de 2008.

Ø  Banii prevăzuţi pentru investiţii în învăţământ scad cu 50% faţă de 2009, un an de criză iar veniturile profesorilor scad cu 50-60% faţă de 2009.

Ø  Bugetul pentru sănătate ajunge doar până în luna septembrie, faţă de 2011 când a ajuns până în luna august, iar multe activități medicale vor rămâne fără finanţare.

Ø  Bugetul pe 2012 trasează priorităţile României din teritoriu şi, implicit problemele românilor, după culoarea politică: doar comunităţile locale conduse de edili PDL primesc bani.

Ø  Fondurile pentru investiţii în învăţământul preuniversitar nu se mai regăsesc la comunităţile locale şi nu sunt evidenţiate distinct. Ele vor fi repartizate, practica casei, de la Bucureşti, cu siguranţă din biroul ministrului educaţiei, după o formulă care va lua în calcul interesul electoral al PDL, carnetul de partid, şi nu imeritele şi interesele şcolii româneşti, ale elevilor şi cadrelor didactice.

PNL propune o altă alternativă la acest proiect de buget, respectiv un buget care să promoveze – cu prudență și responsabilitate, cu creativitate și inteligență, creșterea economică, crearea de locuri de muncă, sporirea veniturilor oamenilor – pensionari și salariați, cheltuirea atentă a banului public, pe priorități publice asumate și prevăzute în acte normative.

      Amendamentele USL la bugetul de stat pe 2012

Obiective:

1. Stoparea declinului economic şi reluarea creşterii economice

2. Crearea unui cadru favorabil mediului economic

3. Cresterea veniturilor bugetare

Măsuri pentru relansarea economică:

1. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 5 puncte procentuale la angajator, cu efect pe scăderea costului forței de muncă, dar creșterea numărului de locuri de muncă, a competitivității, a reducerii muncii la negru.

Posibila diminuare a veniturilor bugetare va fi de maximum 0,5% din PIB într-o primă etapă, cu compensare din încasări suplimentare în circa un an de zile

1. Reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, cu 1 punct procentual pe an, din 2012 pentru a se reveni spre 19% în 2016.

Se anticipează o reducere a încasărilor bugetare de circa 0,3% din PIB, dar cu efect temporar, pentru că prin aplicarea corelată a tuturor măsurilor se va realiza creștere economică, de consum intern care va absorbi ușor acest efect.

1. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole – 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător.

La prima vedere pierderea de TVA va fi de circa 0,2% din PIB, însă de fapt creșterea ar trebui să fie de peste 2% din PIB prin fiscalizarea unei părți din producția agricolă care astăzi se desface la negru.

1. Respectarea legii actuale, aflată în vigoare, în ceea ce priveste indexarea pensiilor cu rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu pe economie.

Deși se estimează o creștere a cheltuielilor bugetare cu 0,4% măsura va contribui la relansarea consumului intern prin creșterea veniturilor nete ale pensionarilor.

O reașezare a pensiilor speciale, care a avut efect invers celui anunțat, respectiv majorarea pensiilor celor care nu au contribuit și ar trebui menținuți în sfera bugetului de stat, nu ar afecta fondul de pensii constituit din contribuții.

1. Menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene pentru că nu are nici un efect bugetar, dar crește cu circa două treimi absorbția acestor fonduri, urmare diminuării cofinanțării dela 15% la 5% prin hotărârea Parlamentului European.

Măsuri care pot disponibiliza venituri suplimentare la buget:

1. Blocarea cheltuielilor de partid – suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid.

Economia este de circa 3,7% din PIB pentru viitorii ani, însă din anul următor diminuează cheltuielile cu finanțarea deficitului bugetar.

1. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale, cu excepția cheltuielilor pentru medicamente, materiale sanitare și utilități.

Economia rezultată va fi de circa 0,9% din PIB.

1. Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezerva al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii.

Se estimează o economie de circa 0,8% din PIB

1. Menţinerea actualei contribuiţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat), care să asigure un anume echilibru bugetar.
2. Stimularea de atragere de fonduri europene, care sa completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.

Prin această măsură se pot aduce venituri bugetare de circa 0,7% din PIB urmare a creșterii locurilor de muncă, a consumului, a creării de valoare adăugată, respectiv mai multe impozite și taxe colectate la buget.

Concluzie:

În urma aplicării celor zece măsuri formulate de USL, bugetul de stat pe 2012 va avea un plus de 0,7% din PIB, circa un miliard de euro.

      Alte amendamente ale PNL

o   Necesitatea finanţării curente şi de capital din domeniile:

– educaţiei – 6% din PIB potrivit legii și 1% pentru cercetare, cale sigură de creștere a competitivității,

– sănătăţii – 5% pentru activitatea curentă și 1% pentru investiții în infrastructură, pentru că tot se vorbește de investiții, problema este a prioritizării acestora,

– justiţiei – 1% potrivit necesităților de finanțare și îmbunătățirii actului de justiție, afectat grav de lipsa fondurilor

o   Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societăţile comerciale unde sunt acţionari(asociati) sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.

o   Bonificatii de 5% din valoarea obligatiilor fiscale care sunt achitate anticipat, de catre  contribuabili la bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale în scopul creșterii conformării voluntare.

o   Capitalizarea EXIMBANK pt promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului absolut necesar creșterii economice și conjuncturii internaționale nefavorabile, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.).

o   Capitalizarea CEC pt asigurarea prefinanțării cât și a cofinanțării pt proiectele accesate de IMM-uri din fondurile europene în condițiile în care sistemul bancar este supus agresiunilor externe.

Amendamente depuse de deputați și senatori PNL pentru colegiile pe care le reprezintă

Pâna la data de 4 decembrie 2011 colegii noștri au depus circa 2200 de amendamente pentru unele obiective de investiții locale, aferente colegiilor pe care le reprezintă în Parlament, unii anunțând că în cadrul ședințelor comisiilor de specialitate de luni vor putea să mai adauge un ele amendamente, urmare consultărilor din acest sfârșit de săptămână.

Problema principală este aceea că Guvernul a micșorat cota de impozit pe venit care rămâne la autoritățile locale și, în consecință, acestea nu-și vor mai putea îndeplini atribuțiile stabilite prin legi.

De aceea a fost nevoie de o consultare suplimentară pentru a se identifica prioritățile rezultate din discuțiile cu autoritățile locale.