B. Mateescu: Scorul la locale vs. scorul la parlamentare

Este un truism că rezultatele obţinute de un partid sau alianţă la alegerile locale nu au o legătură extrem de strânsă cu cele pe care le va obţine respectiva forţă politică la alegerile parlamentare. Vorbim de momente în timp diferite, de factori diferiţi (puterea organizaţiilor locale vs. mesaje electorale de la centru), şi chiar de fenomene care se pot influenţa unul pe celălalt: rezultat slab la locale -> prin teoria votului util partidul este dezavantajat în perspectiva alegerilor parlamentare.

Şi totuşi… există corelaţii? Am ales să minimalizez cât mai mulţi dintre factorii de mai sus utilizând cel mai „politic” vot cu putinţă: cel pentru consilierii judeţeni, unde impactul personalităţilor este extrem de mic. Şi iată ce avem:

Pentru a extrage informaţii din tabelul de mai sus, voi folosi un format pe care l-am mai utilizat într-o ocazie similară. Dar întâi observaţiile fundamentale:

Pentru cine ronţăie statistici pe pâine, coeficientele Pearson sunt:

Pentru 2000: .845 (semnificativ la nivelul 0,05)
Pentru 2004: .963
Pentru 2008: .996 (semnificativ la nivelul 0,01)
În genere (voturi la CJ vs. voturi la alegerile parlamentare): .917 (semnificativ la nivelul 0,01)

Pentru cine nu ronţăie statistici pe pâine: între cele două seturi de valori există o legătură puternică. Bineînţeles există şi fenomene bizare – precum PRM în 2000 sau APR în acelaşi an – dar ele sunt excepţia şi nu regula. În 2008 rezultatele de la votul pentru CJ au fost extrem de apropiate de cele de la votul pentru parlamentare (să nu ne aşteptăm să fie la fel şi în 2012).

Iar acum nişte întrebări de bun simţ cu răspunsuri – sper – de acelaşi nivel:

E adevărat că puterea/coaliţia de la putere e avantajată la alegerile locale? Se poate vorbi despre asta în cazul scrutinelor pentru primari şi pentru consilierii locali – pentru că la votul pentru CJ partidul aflat la putere nu a ocupat niciodată locul 1. Este posibil ca populaţia să perceapă aceste alegeri drept o metodă de a-şi exprima nemulţumirea faţă de guvernanţi – în toamna lui 2004, PSD ocupa locul întâi la alegerile generale deşi nu ocupase locul 1 la alegerile pentru CJ, care avuseseră loc cu câteva luni mai devreme…

Cum evoluează intenţia de vot între alegerile pentru CJ şi cele pentru parlament? Într-un caz puterea a pierdut procente între locale şi parlamentare (CDR în 2000), într-un caz şi-a menţinut nivelul (PNL 2008) şi într-un caz a câştigat procente (PSD 2004).

Cum evoluează partidele extremiste/atipice? În două cazuri din trei scorul PRM la parlamentare a fost superior celui de la localele din acel an. Vorbim de mărirea capitalului electoral cu 218% şi respectiv 160%. Aviz celor care nu ştiu ce pierd.

Există lait-motive? În toate alegerile din ultimii cinsprezece ani scorul PSD la parlamentare a fost superior celui de la locale. Se vorbeşte foarte mult despre puterea organizaţiilor PSD din teritoriu. Cred că se subestimează capacitatea primarilor PSD de a-şi mobiliza susţinătorii întru a vota PSD la parlamentare…
De asemenea, PNL obţine un scor constant în fiecare an electoral, indiferent de tipul de scrutin.

Când şi de ce se pierd voturi între alegerile locale şi cele parlamentare? În patru cazuri vorbim de o scădere a scorului unui partid între alegerile pentru CJ şi parlamentare:
– PDL în 2000. Pentru cine nu-şi mai aminteşte: Traian Băsescu era vedeta partidului – tocmai câştigase Bucureştiul. La parlamentare, rezultatul partidului a fost tras în jos de faptul că Petre Roman a avut o campanie neinspirată la alegerile prezidenţiale. Vorbim deci de un partid cu două viteze.
– APR în 2000. Lipsă de substanţă într-un climat electoral neprielnic.
– CDR în 2000. Guvernare în crah.
– PRM în 2008. Aparentul cântec de lebădă al PRM, în fapt accentuarea unui declin început în 2004. Mesajele bătăioase ale lui Traian Băsescu l-au suprascris pe Vadim.

Se poate schimba ierarhia între alegerile pentru CJ şi cele parlamentare? Răspunsul trebuie nuanţat: în 2000, cinci partide erau îngrămădite pe locurile 2-6, cu doar 3,5 procente între primul şi ultimul. Schimbarea dramatică a clasamentului nu ar trebui să fie surprinzătoare.
În 2004 două forţe politice majore s-au luptat precum în box. Clasamentul s-a schimbat, distanţa între ele fiind de fiecare dată de câteva procente.
În 2008, ierarhia a rămas identică.

Vă invit să îmi puneţi sau să adresaţi comentarii… dar să nu le semnaţi „Anonim”, îngreunează foarte mult discuţia şi creează confuzie.

sursa: Sociollogica

Comentariile nu sunt permise.