G. Antoniu (JN): Legea votului prin corespondenţă. Reprezentanţii PDL se aşteaptă la cel puţin 1 milion de voturi prin adoptarea acestui act normativ

Considerată de analiştii politici ca un mod al PDL de a-şi maximiza şan­se­le de a rămâne la putere, legea de co­masare a alegerilor locale cu cele par­lamentare a fost respinsă de  magis­traţii Curţii Constituţionale a României (CCR). Aceeaşi magistraţi au arătat însă în motivarea deciziei de res­pin­gere a legii că e nevoie de o re­glementare specială privind votul ro­mâ­nilor din străinătate. O cerinţă ce vi­ne mănuşă unor deziderate mai ve­chi ale preşedintelui Băsescu şi ale PDL şi ce ar putea deveni realitate în condiţiile în care la cârma Guver­nu­lui a fost adus un susţinător al acestei legi: Mihai Răzvan Ungureanu. Coincidenţă sau nu, el a fost numit premier în locul lui Emil Boc după motivarea deciziei CCR privind comasarea alegerilor. Dar să o luăm în ordine cronologică:

Decembrie 2009. La alegerile pre­zidenţiale din 2009, Traian Bă­ses­cu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%. Între cei doi a existat o diferenţă de aproxima­tiv 80.000 de voturi, diferenţă stabili­tă de românii din străinătate. Astfel, potrivit datelor prezentate de Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate,Traian Băsescu a obţinut 115.831 de voturi valabil exprimate, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 31.045 de voturi.

20 ianuarie 2011. La întâlnirea anuală cu membrii Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, preşe­din­tele Traian Băsescu declară că, în prezentul mandat, are în vedere in­tro­du­cerea votului prin corespondenţă, în­fiinţarea unui call-center pentru românii din străinătate şi deschiderea de noi consulate. „Nu ne-am propus să facem o diferenţiere între cetăţenii români din interiorul ţării şi cei din afară. Promovarea intereselor şi partajarea drepturilor ambelor categorii reprezintă o prioritate pentru mine şi pentru politica externă românească”, a mai spus Traian Băsescu.

9 mai 2011. Senatul a adoptat tacit o propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Actul normativ, iniţiat de un grup de senatori şi deputaţi PDL, se află în prezent la Camera Deputaţilor, în comisii.

Baconschi promite un milion de voturi din străinătate

14-15 mai 2011. Are loc congresul PDL, în cadrul căruia Teodor Baconschi, ministru de Externe la acea vreme, a candidat pentru un post de prim-vicepreşedinte. În discursul de susţinere a candidaturii, Baconschi promovează proiectul de lege privind votul prin corespondenţă al românilor din străinătate, promi­ţând PDL că îi va aduce 1 milion de vo­turi prin acest act normativ. „Sunt con­vins că proiectul legii votului prin co­respondenţă îi va face pe românii din comunităţile de peste hotare să ne aducă nu 100.000 de voturi, cum ne-au adus rândul trecut, ci 1 mili­on de voturi. Este un obiectiv pe care îl putem atinge dacă vom reuşi să dăm acest necesar semnal de în­noire”, a spus Baconschi.

13 iulie 2011. Teodor Baconschi declară că „MAE este principalul promotor al proiectului de lege referitor la votul prin corespondenţă. Vrem să facilităm astfel exercitarea drepturilor politice pentru cei circa 3 milioane de cetăţeni români care se află în străinătate, dintre care doar 5% au votat la ultimele alegeri”.

15 decembrie 2011. Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, USL a depus moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”. Moţiunea a fost respinsă, obţinând 213 din necesarul de 234 de voturi favorabile. În acest cotext, USL contestă legea de comasare a alegerilor la Curtea Constituţională.

25 ianuarie 2012. Curtea Constituţională a decis că Legea privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale în 2012 este neconstituţională, admiţând sesizarea USL. Re­prezentanţii puterii evită să co­men­teze decizia CCR, anunţând că va lua o decizie după motivarea Curţii. „Nu este deloc o soluţie pe care o aşteptam şi ne-o doream. Nu putem să comentăm soluţiile CCR şi le vom respecta fără nici o ezitare, dar aşteptăm motivarea Curţii şi vom ve­dea cum putem remedia situaţia”, a declarat secretarul general al PDL, Ioan Oltean. În schimb, reprezen­tan­ţii USL au cerut demisia imedia­tă a Guvernului Boc, pentru că şi-a asu­mat o lege neconstituţională şi ne­democratică. Liderul USL, Victor Pon­ta, a spus că decizia CC a fost „ulti­ma lovitură” pe care Guvernul o aştep­ta.

Brânză ridică miza la peste trei milioane de voturi

În aceeaşi zi, deputatul PDL Wiliam Brânză este întrebat  la o dezbatere online organizată de cotidianul Evenimentul zilei dacă PDL mai poate spera  la acel 1 milion de voturi despre care vorbea Baconschi. „Putem spera la peste 3 milioane de voturi, atât cât este numărul românilor rezidenţi în ţările europene. Desigur că opţiunea politică e diferită. Datoria mea este să ofer un cadru legal ca românii din străinătate să îşi poată manifesta opţiunea politică”, a răspuns Brânză.

31 ianuarie 2012. Proiectul de lege privind organizarea şi desfă­şu­ra­­rea votului prin corespondenţă al ce­­tă­ţenilor români cu domiciliul sau re­­şedinţa în străinătate a fost inclus în pro­gramul legislativ al Executivului, pentru Ministerul Afacerilor Ex­terne fiind fixată luna aprilie ca termen-li­mită de prezentare a actului normativ în şedinţă de guvern. În ur­mă cu trei săptămâni, preşedintele UDMR, Ke­lemen Hunor, a reiterat faptul că Uniunea nu va susţine introducerea vo­tului prin corespondenţă, ar­gu­mentând că în acest caz „securi­ta­tea vo­tului lasă de dorit”. El a apreciat că votul prin corespondenţă ar în­sem­na „posibilitatea de a pune sub sem­­nul întrebării corectitudinea votului”.

Boc, pus pe făraş după verdictul CCR

31 ianuarie 2012. Are loc întâlnirea conducerii PDL cu parlamentarii partidului. Mai mulţi parlamentari ai PDL au susţinut, la întâlnirea cu premierul Emil Boc, că partidul nu este condus, Vasile Blaga spunând că s-a săturat de clişee şi că PDL trebuie condus după reguli clare şi transparente. Premierul a fost încolţit de colegii de partid, care, nemulţumiţi de evoluţiile din ultima perioadă, i-au sugerat că ar fi bine să ia în calcul plecarea de la Palatul Victoria. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, i-a spus lui Boc că este nevoie de „o mişcare mai amplă” în Guvern, o simplă remaniere nefiind suficientă, au declarat pentru gandul.info surse participante la discuţie. Potrivit surselor citate, nemulţumirea parlamentarilor PDL a fost declanşată de faptul că premierul Emil Boc le-a spus, la începutul şedinţei, că ştie ce are de făcut, dar nu poate să le spună şi că mai are nevoie de „nişte piese în puzzle”.

2 februarie 2012. Vicepreşedintele PDL Elena Udrea consideră că este nevoie de „recredibilizare la nivelul Guvernului”, nu pentru că miniştrii nu ar fi muncit pe brânci, ci pentru că e nevoie de „un nou moment care să genereze speranţă”, de „un nou drum”, pe care să se pornească „în forţă”. Partidul şi Guvernul au stat umăr lângă umăr în lupta pentru stoparea crizei economice. Dar asta nu înseamnă că, politic, trebuie să piardă împreună. Guvernul şi guvernarea trebuie să fie mândria, argumentul principal electoral al PDL, nu o greutate care să atârne de picioarele lui. Guvernul trebuie să fie puternic prin cei care îl compun, dar şi prin susţinerea din Parlament. Pentru asta este nevoie de un drum nou, pe care să pornim în forţă, dar neapărat împreună!”, scrie Elena Udrea.

2 februarie 2012. Sunt date pu­blicităţii de către INS  rezultatele parţiale ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din toamna lui 2011. Potrivit acestor rezultate, populaţia stabilă a României este de 19 milioane de persoane. Dintre aceştia, 18,34 de milioane de oameni erau prezenţi în ţară la momentul recensământului, iar 658.000 de persoane erau temporar plecate. Plecaţi pe perioadă îndelungată sunt oficial 910.000 de români, în vreme ce 300.000 de conaţionali erau doar temporar prezenţi. Nu sunt incluşi în date românii plecaţi la muncă în străinătate de cel puţin un an sau cu intenţia de a rămâne cel puţin un an peste hotare şi nici străinii veniţi de mai puţin de 12 luni.

3 februarie 2012. Curtea Constituţională dă publicităţii motivarea deciziei de respingere a legii privind comasarea alegerilor. Motivarea CCR enumeră motivele pentru care legea de comasare a fost declarată neconstituţională şi face şi o serie de recomandări. Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului trebuie reexaminată, iar o atenţie sporită trebuie acordată unei proceduri speciale pentru românii cu drept de vot din străinătate, scrie CCR, referindu-se şi la alte decizii prin care a susţinut necesitatea revizuirii legii electorale. Curtea Co­nstituţională face referire la Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, prin care a susţinut că actuala reglementare a sistemului electoral românesc prezintă o serie de imperfecţiuni şi că se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care să asi­gure, sub toate aspectele, organizarea şi desfăşurarea unor alegeri demo­cratice în România.

Curtea Consti­tu­ţională subliniază că în cadrul preocupărilor de revizuire a legislaţiei electorale, o atenţie sporită trebuie acordată posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care domicilia­ză în străinătate de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, care să se desfăşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de votare. Apar primele zvonuri privind demisia iminentă a premierului Boc.

4-5 februarie. Cei mai mulţi democrat-liberali doresc plecarea urgentă a lui Emil Boc din postul de premier şi susţin inclusiv înlăturarea acestuia din fruntea partidului, ge­nerând o presiune pentru acest lucru, au declarat pentru Mediafax surse din partid, potrivit cărora o decizie este aşteptată în curând. Roberta Anastase, preşedintele Camerei De­putaţilor, declară agenţiei NewsIn că, în cazul unei remanieri guvernamentale, este posibilă chiar şi înlocuirea premierului Emil Boc.

6 februarie 2012. Premierul Emil Boc îşi depune mandatul, iar după con­sultări cu reprezentanţii puterii şi ai opoziţiei, preşedintele Traian Bă­sescu îl desemnează pe şeful SIE, Mi­hai Răzvan Ungureanu, fost minis­tru de Externe, să formeze Guvernul.

Seara, la TVR, Emil Boc declară că discuţiile sale cu preşedintele Băsescu despre demisie au început în decembrie şi a precizat că actul demisiei nu a survenit ca urmare a unei cereri a şefului statului. „Pre­şe­dintele nu mi-a cerut demisia. Decizia de a-mi depune mandatul mi-a apar­ţinut. Timingul l-am discutat împreună”, a declarat Boc.  El a mai spus că proiectul legii privind votul prin corespondenţă va fi negociat în continuare cu UDMR, dar nu va reprezenta o solicitare pe care se va insista în aşa fel încât să se ajungă la ruperea coaliţiei. Boc a apreciat însă că fiecare cetăţean ar trebui să aibă dreptul să îşi poată exercita votul indiferent unde se află, dar că nu se doreşte ca prin acest proiect să fie pusă în pericol funcţionarea coaliţiei.

Repus pe tapet

7 februarie 2012. Preşedintele PDL Diaspora, deputatul William Brânză, a dat publicităţii un comunicat în care susţine că „exprimarea opţiunii politice a românilor din străinătate şi prin corespondenţă, adiţional variantei clasice de vot, are şanse să devină realitate, iar procedura ar putea fi exercitată la alegerile parlamentare din acest an. Voi milita, în continuare, pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate, inclusiv acesta, al votului garantat de Constituţie. (…) Consider că adoptarea proiectului va reprezenta o dovadă de maturizare a clasei politice, demonstrând că sentimentul naţional primează în faţa celui politic”.

8 februarie 2012. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) rea­minteşte că a depus, încă din luna martie 2011, la Birourile Permanente ale celor două Camere, proiectul de Cod Electoral ce conţine prevederi referitoare la toate tipurile de alegeri şi referendumuri care se desfăşoară în ţara noastră. AEP consideră că proiectul elaborat este un bun şi util material de lucru de la care se putea porni o dezbatere parlamentară a cărei finalitate să se concretizeze cu adoptarea unui Cod Electoral viabil pentru România. Potrivit acestui proiect, în străinătate, în statele în care, din cauza diferenţei de fus orar, votarea organizată duminica ar urma să se încheie după ora 21:00 a României, aceasta are loc sâmbăta, între orele locale 7:00 şi 21:00. În celelalte cazuri, alegerile se desfăşoară duminica, între orele locale 7:00 şi 21:00.

9 februarie 2012. Guvernul Ungureanu primeşte votul de învestitură al Parlamentului, fiind validat cu 237 de voturi „pentru” şi două voturi „împotrivă”, iar seara, miniştrii noului Cabinet depun jurământul la Cotroceni. Cu acest prilej, Traian Băsescu declară că de mult timp convenise cu Emil Boc asupra numelui viitorului premier, însă s-a aşteptat momentul potrivit pentru depunerea mandatului de către Boc, având în vedere faptul că delegaţiile instituţiilor financiare internaţionale erau la Bucureşti. „Numele viitorului premier fusese de mult discutat de mine şi fostul premier”, a spus Băsescu.

Ce presupune votul prin corespondenţă

Proiectul privind votul prin corespondenţă a fost supus de către MAE dezbaterii publice, pe site-ul instituţiei, şi dădea dreptul cetăţe­ni­lor români cu domiciliul sau reşe­dinţa în străinătate să voteze prin poştă. Potrivit acelei iniţiative, cu 40 de zile înainte datei scrutinului va fi transmis de la Ministerul Afacerilor Externe la Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă. În zece zile, AEP realizează listele cuprinzând alegă­to­rii români care votează prin corespondenţă. Cetăţenii români înscrişi în  Re­gistrul alegătorilor români cu do­miciliul sau reşedinţa în străi­nătate care votează prin corespondenţă vor primi, prin corespondenţă, de la misiunea diplomatică sau oficiul consular căruia i-a fost adresată iniţial cererea de înscriere, docu­men­tele necesare exprimării votului. Cetăţenii ro­mâni care şi-au ex­primat opţiu­nea de a vota prin co­res­pondenţă vor transmite votul lor misiunii diplomatice sau oficiului consular la care a fost înregistra­tă cererea ini­ţială. Este necesar ca plicurile care conţin opţiunea de vot să ajungă la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consu­la­re cel mai târziu în ziua anterioară votării.

Ungureanu, susţinător al votului prin corespondenţă

Autorităţile române au susţinut, în diverse ocazii, că introducerea legii privind votul prin corespondenţă este o prioritate, dar demersul nu s-a materializat, rămânând la nivel de declaraţii. Printre susţinătorii acestui proiect se numără şi premierul Ungureanu. Pe 22 septembrie 2006, mi­nistrul de Externe de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu, declara, la New York, că autorităţile de la Bucureşti urmăresc promovarea şi adop­tarea Legii votului prin corespondenţă, pentru a întări legătura românilor din diaspora cu patria-mamă. El preciza că Legea votului prin corespondenţă trebuie adoptată pentru a se elimina „cea mai importantă piedică din calea votului, deplasarea la centrele de vot” pe distanţe foarte mari în unele regiuni. „Votul prin corespondenţă, întocmit după normele cele mai moderne, va însemna totodată şi vot pe cale electronică, de tip e-mail”, spunea Ungureanu, evocând situaţia de la alegerile din 2004, când doar aproximativ 50.000 de români din afara graniţelor ţării au votat, în timp ce numărul persoanelor cu drept de vot din străinătate era de 600-700 de mii.