“Astăzi vom prezenta câteva considerente privind una dintre temele fundamentale ale Strategiei de modernizare a ţării şi de relansare economică, e vorba de domeniul energiei. Deși această conferință de presă este prilejuită de depunerea în Parlament a Proiectului legii energiei electrice, consideraţiile mele se vor referi la întregul domeniu al energiei și la felul în care el a fost abordat în perioada 2009-2012.
Din această perspectivă, trebuie să spunem că mandatul 2009-2012 a fost un mandat eşuat. Din perspectiva politicilor guvernamentale, nu a fost demarat niciun proiect energetic important, iar cele deja demarate au fost blocate. Fondurile pentru retehnologizare și investiții s-au redus dramatic, iar infrastructura în domeniul energetic a suferit un proces de deteriorare.
În această perioadă, strategia de adaptare și transpunere în domeniul energetic la standardele europene a fost practic abandonată, astfel încât România a înregistrat un mare şi usturător număr de proceduri de infringement.
Mai mult decât atât, în ciuda faptului că România ar fi trebuit să procedeze la liberalizare în domeniul energetic, pieţele nu numai că nu au fost liberalizate, dar Guvernul a luat măsuri care au dus la distorsionarea mediului competițional sau a reînnoit măsuri ce fuseseră luate cu mult înainte.
Din această perspectivă, din păcate, în loc să fie un promotor în domeniul strategiilor energetice, Guvernul PDL a fost, de fapt, un traficant în domeniul energiei, a folosit energia pentru a-şi extinde reţelele de influență și pentru a avea resurse pentru acțiunile de natură politică.
Prima consideraţiune pe care o fac în legătură cu Legea energiei electrice este legată de faptul că domeniul gazului metan este complet ignorat. Nu avem niciun răspuns al Guvernului României cu privire la cel de-al treilea pachet de liberalizare, a cărui scadenţă era acum un an.
În ceea ce privește energia electrică, avem deja o întârziere de un an în ceea ce priveşte transpunerea și trebuie să spunem deschis că, dacă nu ar fi fost presiunile Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional, nici astăzi nu am fi avut un proiect de lege pentru energia electrică.
Din păcate însă, acest proiect nu răspunde la câteva teme importante și la care România prezintă mari întârzieri. Dintre acestea, definirea consumatorului vulnerabil, despre care noi aflăm numai din surse ce crede Guvernul și, mai mult decât atât, nu există niciun fel de răspuns al Guvernului la Consiliul Economic și Social European în ce priveşte definirea sărăciei energetice în România, un concept fundamental fără de care nu putem duce la îndeplinire cu succes calendarul de liberalizare.
A doua chestiune este cea privind calendarul însuși, la care proiectul iarăşi nu dă niciun fel de răspuns. Practic, proiectul legii energiei electrice amână rezolvarea acestor teme, lăsându-le fie pe seama unor proiecte viitoare de lege, fie pe seama guvernelor viitoare.
Probabil că cel mai grav aspect al acestui proiect de lege, şi care arată limpede că atitudinea Guvernului nu este aceea de a acorda independenţă sectorului energetic, este felul în care este abordată Agenţia Națională de Reglementare în Domeniul Energetic. Potrivit proiectului de lege, președintele, vicepreședintele și cei cinci membri ai Consiliului de Reglementare sunt numiţi de către preşedintele României.
Este o situație fără precedent pe harta instituțională a României când toți membrii conducerii unei instituții, cu excepţia, fireşte, a Preşedinţiei României, sunt numiți de către președintele României. Parlamentului i se acordă un rol de-a dreptul batjocoritor. El are dreptul doar să audieze prin comisiile de specialitate pe cei cinci membri ai Comitetului de Reglementare, iar dacă citiţi care sunt criteriile în baza cărora se selectează aceștia, 90% din cei care activează în domeniul economic corespund, pentru că e nevoie de cinci ani vechime pentru persoane care lucrează în domeniul energetic sau în mediul de afaceri.
Aceste persoane care sunt numite pe perioade lungi de timp, de la cinci la șapte ani, nu vor putea fi schimbate decât în situații de incompatibilitate, adică dacă ajung deputați sau senatori, sau dacă încalcă legile țării. De fapt, potrivit acestui proiect de lege şi care în acest fel dă o dovadă clară a servilismului actualului Guvern, nu vom avea o Autoritate Națională de Reglementare în Domeniul Energetic, ci vom avea o autoritate prezidenţială de supraveghere în domeniul energetic, vom avea un fel pe APRE. În România nu va putea reglementa în domeniul energetic pe următorii şase ani decât cine vrea preşedintele Traian Băsescu.
Mie mi se pare că a introduce un astfel de proiect de lege într-un moment în care situația politică este excesiv tensionată, în momentul în care apare un conflict clar între puterile statului, provocat de excesul de autoritate al președintelui României și în care președintele însuși nu are nicio sfială de a se situa politic de o anumită parte, este o gravă eroare să introduci în dezbaterea publică un astfel de proiect în care, repet, toţi membrii care conduc această Agenţie sunt numiţi de preşedintele României și, repet, fără să existe un astfel de precedent în România.
Aş vrea să adaug în această privinţă şi faptul că ambiguităţile și ezitările în ceea ce privește acest proiect de lege au o seamă de consecințe dramatice. Aşadar, după aproape patru ani de guvernare PD, avem un sector nereformat, neretehnologizat, corupt, generator de arierate şi cu o vădită tentă anti-europeană.
Trebuie să spun, în paranteză, că acest lucru este agravat nu doar de atitudinea Executivului, ci de mentalitatea majorității parlamentare, care nu a ezitat să susțină în Parlament iniţiative legislative făţiş anti-europene.
În această privință, aș vrea să vă dau doar două exemple. Unul dintre ele este legat de președintele României, care a declarat că dânsul rupe legăturile cu o anumită firmă. Acum eu nu ştiu ca preşedintele României sau România să aibă ambasade pe lângă firme ca să poată rupe relațiile cu ele. Vreau însă să-i atrag atenția președintelui României că statul român are participație de circa 20% la firma aceea şi dacă rupi relaţiile cu o firmă înseamnă că-ți retragi reprezentantul în consiliul de administrație și în orice caz lansezi semnalul că atâta vreme cât tu vei fi președinte, participaţia statului nu se va privatiza pentru că nu văd cine ar putea să cumpere participații la o firmă care este persona non grata în țara în care ea este înscrisă din punct de vedere juridic.
Iar cea de-a doua se referă la ministrul Economiei şi felul în care ministrul Economiei și Guvernul însuși a tratat domeniul energetic de o lună şi ceva de când a fost învestit arată clar că acest guvern este urmaşul, era să zic demn, dar nu văd ca demnitatea să aibă de-a face cu această chestiune, este urmașul nedemn al guvernului anterior. De altminteri, el însuși a spus-o, în programul de guvernare, aproape jumătate din text sunt osanale la adresa guvernului precedent.
În clipa în care lansezi o ofertă publică pe piețele de capital și în acelaşi timp creezi o criză de autoritate la Transelectrica, numești acolo persoane care n-au nicio legătură cu domeniul respectiv, în sfidarea tuturor normelor manageriale, nu faci decât să compromiți procesul însuși. În clipa de față, nivelul de subscriere la Transelectrica este la o cotă alarmantă, iar răspunzători sunt ministrul Economiei şi fireşte primul-ministru care l-a învestit. Eu, în locul ministrului Economiei, m-aș ruga ca în cele trei –patru zile câte au mai rămas, procentul subscripţiilor să crească pentru că altminteri el este principalul răspunzător pentru climatul nefavorabil răspândit printre investitori și ar trebui să se întoarcă la Parcul Dracula, cu finanţare din Qatar, și care a fost până acum principalul său obiectiv politic.
Există o seamă de măsuri care ar fi trebuit incluse de către ministrul Justiției în strategia anticorupţie. Strategia anticorupție nu este numai o strategie punitivă, din perspectiva PNL este în primul rând o strategie preventivă și care trebuie să creeze mecanismele care să excludă posibilitatea corupției. Eu aș fi trecut acolo la loc de cinste faptul că de mâine toate contractele energetice se derulează pe bursă, inclusiv cele privind gazul metan. Platforma OPCOM să devină o platformă de tranzacționare nu numai pentru contractele din domeniul energiei electrice, dar și pentru cei din domeniul gazului metan., În acest fel scoatem definitiv de sub orice suspiciune ROMGAZ și Ministerul Economiei ca generatoare de corupție.
Concluzie: tentativele Guvernului de a forța mâna USL, sugerând că trebuie să se reîntoarcă în Parlament pentru că este vorba despre o piatră unghiulară în strategia de modernizare a României în această lege a energiei electrice, nu găsește răspunsul pe care Guvernul îl așteaptă. Din punctul nostru de vedere este un simulacru, o tentativă de a mai amâna verdictul implacabil al trimiterii României la Curtea Europeană de Justiție pentru disprețul față de pachetele de liberalizare și nu face decât să confirme în plus că atitudinea noastră, de a nu ne face părtași la această ilegitimă formă de a gestiona România se dovedește temeinică.
Vă mulțumesc și aștept întrebări.”
Întrebări din partea mass-media
Jurnalist: Să înţeleg că parlamentarii USL nu vor merge în Parlament pentru dezbaterea acestui proiect de lege?
Varujan Vosganian: Acest proiect de lege transformă sectorul energetic într-un fel de Adunare Generală a Acționarilor, la care președintele României numește membri, devine un fel de companie prezidențială în care președintele României stabilește felul în care este reglementat domeniul. Este împotriva tuturor principiilor europene, este un proiect greșit structurat, plin de lozinci, dar care nu fac decât să ascundă lipsa de asumare a Guvernului în legătură cu temele fundamentale și servilismul Guvernului față de actualul președinte, căruia dorește să îi ofere pe următorii 6 ani posibilitatea de a dispune de domeniul energetic, sperând că după mandatul următor dânșii vor reveni la putere.
Jurnalist: În ce condiţii ar accepta USL să meargă în Parlament şi să participe la dezbaterile pe aceste legi?
Varujan Vosganian: În primul rând trebuie să vă spun că noi nu avem în vedere renunțarea de facto la atitudinea noastră în Parlament, din perspectiva uneia sau alteia dintre actele normative. Reîntoarcerea noastră în Parlament va fi rezultatul negocierilor unui pachet mai amplu și care are în vedere în primul rând restructurarea de fond a activității parlamentare, asumarea unor greșeli și pedepsirea celor care s-au făcut vinovați de ele. În mod punctual, așa cum s-a întâmplat zilele trecute în Camera Deputaților, suntem dispuși să mergem în Parlament, dar acolo unde socotim că imaginea României ar avea de suferit și niciun caz într-un astfel de proiect de lege, care cum spuneam, e mai degrabă un tertip decât un pas înainte în ceea ce privește strategia energetică. Noi nu putem să cauționăm o astfel de făcătura legislativă, care face cadou lui Traian Băsescu reglementarea în domeniul energetic.
Jurnalist: Are USL în momentul de faţă un proiect alternativ pentru energie sau luați în calcul așa ceva?
Varujan Vosganian: Proiectul nostru alternativ în domeniul energiei nu inventează roata, el pornește de la pachetul respectiv și formula noastră este de sancțiune a modului în care Guvernul PD a negociat liberalizarea în domeniul energetic. Poporul român trebuie să știe că potrivit precedentelor de la Curtea Europeană de Justiție, România nu era obligată să pună un termen atât de apropiat pentru liberalizarea în domeniul consumatorilor casnici. Faptul că România a acceptat termenele 2015 au fost expresia slăbiciunii și incapacității Guvernului de a negocia ținând seama de interesul național, faptul că de la 2015 s-a reușit mutarea pe 2017 nu este o mare victorie a autorităților statului, ci este doar o mică răscumpărare a unei greșeli istorice.
Potrivit unui conflict mai vechi între Comisia Europeană și Italia, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că procesul de liberalizarea totală în domeniul consumatorilor casnici este un proces care trebuie demarat, dar fiecare stat, funcție de condițiile interne va decide care este momentul final, ori din perspective PNL este condamnabil să derulezi un proces de liberalizare, fără să ai măsuri adiacente, privind mediul competițional, privind reducerea intensității energetice, privind creșterea productivității în domeniu și deschiderea pieței, astfel încât numărul consumatorilor vulnerabili să fie cât mai mic și liberalizarea să fie suportabilă, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru consumatorul casnic.
Este de nepermis ca un Proiect de lege privind energia electrică să ajungă în Parlament, stabilind un termen limită pentru consumatorii non casnici de liberalizare 2013, fără să existe niciun studio de impact. Este aceeași eroare comisă și în ceea ce privește tratatul de stabilitate. Astfel de amatorisme nu pot fi acceptate de către PNL. Dvs. veți întreba dar de ce nu mergeți acolo să îndreptați lucrurile? Când am reușit noi să îndreptăm lucrurile în ultimii ani pentru a se întâmpla acest lucru tocmai acum.
Jurnalist: Preşedintele PSD, Victor Ponta, punea o singură condiţie zilele trecute pentru a merge parlamentarii USL pentru dezbaterea acestei legi, denunţarea contractelor cu aşa zişii ”băieţi deştepţi din energie”.
Varujan Vosganian: Victor Ponta, ca și Crin Antonescu avuseseră o solicitare care era mai amplă și ea se referea la negocierea proiectului înainte de a intra în Parlament și nu la negocierea proiectului aflat în dezbatere parlamentară. În Parlament nu se mai negociază, în Parlament se discută amendamente și se votează, iar votul are o aritmetică necruțătoare. Dar dacă ați ajuns la această chestiune, a contractelor de la Hidroelectrica, am câteva lucruri de spus și care puteți să le socotiți ca poziție a PNL.
Am folosit adineauri o sintagmă, ”trafic în domeniul energiei”, acest trafic în domeniul energiei a fost premeditat de fiecare din actele oneroase de negoț, făcute cu gazul metan sau cu curentul electric au avut în vedere modificarea unor acte normative. Guvernul Boc în 2010 a modificat ordinul care funcționa în perioada mandatului meu, prin care se interzicea categoric reînnoirea unor astfel de contracte sau încheierea altora noi. Potrivit Guvernului Boc, din această măsură s-au exonerat cantitățile de energie deja contractate, așadar Guvernul Boc prin acte normative a permis reînnoirea contractelor.
Sunt surprins că la nivelul presei nu se cunoaște acest act normativ prin care guvernul Boc și-a luat singur dreptul de a reînnoi aceste contracte. Reînnoirea contractelor are la bază o substanță de câteva miliarde de euro, ceea ce înseamnă că statul pierde câteva sute de milioane de euro. Nu pot face o socoteală exactă pentru că, așa cum vedeți, condițiile de piață evoluează, dar vorbim de sume care ca ordin de mărime merg între jumătate de miliard și un miliard de euro. Ceea ce spune Guvernul, că a renegociat contractele și că a mai mărit prețul este după opinia mea o dezinformare, pentru că de fapt crescând și prețul energiei electrice pe piață nu a făcut decât să mai reducă din câștigul suplimentar. Este amuzant, dacă nu ar fi o temă atât de gravă, dialogul dintre miniștrii pe această temă.
Nu e normal să anunți opinia publică că ministrul Justiției va da un punct de vedere. În nicio țară ministrul Justiției nu se pronunță în legătură cu contracte comerciale. Aceasta este o chestiune pe care o discuți cu terțe persoane, cu terțe instituții de expertiză. Dacă totuși trimiți spre consultare ministrului Justiției din două una – ori o faci publică, dar atunci ministrul Justiției este ținut dator față de poporul român să facă public, ori i-o trimiți sub forma unui secret de serviciu, iar el îți trimite pe aceeași cale răspunsul. Dar tu să te lauzi că după o lună ministrul Justiției va spune dacă se pot rezilia, luna să se încheie la 20 și ceva februarie, să mai treacă o lună, ministrul să nu spună nimic, și abia când presa îl întreabă, să răspundă: ”Da, dar nu pot să vă spun”. Ce rost mai are toată tevatura asta, toată comedia asta? Este un caz flagrant în care cum spuneam energia a fost folosită ca trafic.
Noi discutăm despre Schengen, discutăm despre frontiere, din păcate în privința asta suntem într-un exil interior. Noi nu reuşim să păstrăm barierele legale şi de onorabilitate în interiorul țării, ar trebui să începem să le discutăm pe astea mai întâi. Și dacă ar fi numai din trecut în timpul Guvernul Boc, aș putea să cred, însă ele așa cum vedeți se continuă și acum.
Jurnalist: Cum vedeţi rezolvarea?
Varujan Vosganian: Vă referiţi la aceste contacte?
Jurnalist: Da.
Varujan Vosganian: În general, cu firmele private, și aici n-am în vedere numai partenerii de la Hidroelectrica, am în vedere și Petrom, discutăm despre redevențe în condițiile în care guvernele vechi au dat un termen de stabilitate a redevențelor până în 2014. E nevoie de o negociere care să aibă în vedere mai multe componente în situația în care firește contractele nu se pot rezilia. Însă, după atitudinea Guvernului am sentimentul că aceste contracte așa de bine de către investitorii privați, și atât de prost de către statul român, încât rezilierea lor ar fi costisitoare pentru România. Așadar o negociere care să se aibă în vedere și alte elemente, astfel încât intermediarii respectivi să renunțe sau să scurteze perioada. Vă reamintesc, e vorba despre o perioadă până în 2018, ceea ce este extrem de grav pentru siguranța sectorului energetic românesc în care aproape o cincime ocoleşte reglementările competiționale.
Mă surprinde faptul că această chestiune, ca și altele în domeniul energetic, nu a făcut până acum obiectul niciunei cercetări.
Jurnalist: Luaţi în calcul depunerea acelui proiect alternativ pe energie în Parlament în această legislatură?
Varujan Vosganian: În ceea ce privește proiectele de lege pe care USL le pregătește, noi nu avem în vedere ca vreunul din aceste proiecte să fie depus în prezent în Parlament. Noi lucrăm la nivelul comisiilor de specialitate și la nivelul Consiliului de Coordonare a Comisiilor de Specialitate ale PNL, lucrăm la o platformă de guvernare, platforma de guvernare care reuneşte mesajele pe care noi am început să le trimitem încă de acum un an – am început cu mediul economic, am continuat cu mediu, turism, agricultură ș.a.m.d., urmând ca această platformă de guvernare în perioada campaniei electorale, împreună cu acele proiecte de lege, să facă obiectul unui document special. Atunci când români vor vota, vor vota în cunoștință de cauză, adică vor știi care este Programul de guvernare al USL şi care sunt, cel puţin în ceea ce priveşte prevederile importante, propunerile noastre în ceea ce priveşte aplicarea Programului de guvernare.
Noi discutăm deja în USL, în ipoteza tot mai plauzibilă a transferului de putere. Niciodată în România după 1864, opoziția nu a fost atât de unită cum este acum. Niciodată, din 1990, diferența dintre majoritate și opoziție nu a fost atât de mare în ce privește opțiunile electorale, de aceea fără o fraudă majoră transferul de putere pare de departe ipoteza cea mai credibilă și noi ne socotim responsabili în această privință.
Jurnalist: Astăzi a apărut un super-scandal, practic fără precedent în România – un parlamentar care este dat în urmărire internaţională. Cum apreciați că se vede asta din afară, care este impactul asupra imaginii României în acest context în care peste câteva luni așteptăm și un raport pe Justiţie?
Varujan Vosganian: Acum pornind cu exemplul personal, poate că nu este locul cel mai potrivit, dar aș vrea să vă dau o cheie despre cum văd eu că se rezolvă în general lucrurile acestea.
Atunci când în 2006 am în termeni de câteva ore am fost catalogat în toate felurile de la spion, până la iredentist și rasist, eu am avut o discuție telefonică cu José Manuel Barroso și i–am spus că sunt conştient că va trebui timp pentru a dovedi că toate lucrurile astea sunt toate niște scorneli, dar pentru a nu pune România într-o situație delicată cred că este mai bine să mă retrag. Nu același lucru l-au făcut parlamentari de-ai noștri din Parlamentul European, parlamentarii altor ţări s-au retras pentru că imaginea țării era mai importantă, președintele altei țări pentru că a luat un credit cu care și-a cumpărat o casă s-a retras, președintele nostru care și-a luat casa, pe degeaba aproape, nu s-a retras. Tot aşa şi în ceea ce priveşte aceşti parlamentari.
Aici lucrurile sunt foarte simple și țin de onoarea fiecăruia dintre noi. Dacă nu pui România mai presus, nu faci două lucruri: nu depui jurământ militar și nu te bagi în politică.
Jurnalist: Aţi stabilit data la care veţi depune moţiunea de cenzură?
Varujan Vosganian: Lucrăm la această moțiune de cenzură și nu am stabilit încă data. Suntem însă acum extrem de preocupați de a încheia procedurile privind alegerile locale și de a le încununa cu un mare eveniment la București, care să prezinte opiniei publice varianta noastră. Este foarte posibil ca aceste două inițiative politice – cea de consolidare a Alianței și cea de depunere a moțiunii de cenzură, să coincidă, însă în acest moment nu pot să fac nicio previziune în această privință.
Jurnalist: În legătură cu salariile, preşedintele Băsescu a vorbit despre o revenire a salariilor din iunie şi în acelaşi timp la Guvern au început să apară semnale că ar fi vorba de spre o scădere a CAS-ului. Care dintre cele două măsuri e mai binevenită economic și social și dacă cele două pot să meargă concomitent?
Varujan Vosganian: Zilele trecute am avut o discuție cu fostul prim-ministru Călin Tăriceanu – unii dintre dumneavoastră știu și cu ce prilej am avut această discuție, pentru că au dat câteva informații distorsionate pe televiziuni, și ne gândeam cum ne-am fi simțit dacă am fi văzut pe la televizor pe unul dintre colegii noștri din Parlament, eventual pe vreun șef de grup parlamentar, că anunță că domnia sa Călin Tăriceanu și cu mine avem sarcină să găsim bani pentru creșterea salariilor, de parcă a te duce după bani e ca şi cum te-ai duce la cules de mure. Simplul fapt că domnul Toader și cu domnul Sârbu au anunțat că au dat sarcină Guvernului să facă rost de bani arată că e de fapt o decizie de natură politică fără nici un fel de consistență de altă natură.
Nu avem niciun răspuns din partea Guvernului. Ce înseamnă reîntregirea salariilor?
1. E vorba de venituri, e vorba de salarii?
2. E vorba de reîntregirea în termeni reali a salariilor sau nu?
3. E vorba de modificarea Legii responsabilităţii fiscale sau nu, pentru că eu previn Guvernul în această privinţă, că dacă face vreo derogare de la Legea responsabilității fiscale năruiește tot cea ce românii cu sacrificiile lor au înfiripat în ultimii ani în privința stabilității României. O lege de responsabilitate de la care se face derogare, devine o lege de iresponsabilitate.
4. Dacă se va face prin creşterea deficitului bugetar, prin creșterea veniturilor sau prin reorientarea cheltuielilor?
După opinia mea, în clipa de faţă, Guvernul a scos din cratiţă un cartof fierbinte și nu știe ce să facă cu el. După opinia mea Guvernul n-are soluție în acest moment, și ca în multe alte situații din ultimii ani l-a luat gura pe dinainte sau l-a luat preşedintele pe dinainte, care este purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Și încă ceva, să nu uit. Partidul Naţional Liberal susţine măsuri de creştere a salariilor și de reducere a CAS în condițiile respectării Legii responsabilității fiscale. Asta ca să nu avem dubii în această privință.
Jurnalist: Jeffrey Franks spunea aseară, într-o declarație pentru Money Channel, că nici vorbă de mărirea cu 15%, maximum 5% acestea au fost discuţiile între FMI şi autorităţile de la Bucureşti.
Varujan Vosganian: Păi o creștere de 5% a salariilor e ca și cum ai vărui un perete năruit. Eu un fel în care nu se acoperă nici măcar inflația ultimilor ani, adică e un fel de bătaie de joc și nu cred că e bine să te joci cu nădejdiile unui popor vlăguit. Oricum, Partidul Democrat trebuie să ştie că e deja prea târziu pentru a mai ispiti în acest fel pe români.
Săptămâna viitoare, dacă lucrurile merg aşa cum noi sperăm, vă veţi întâlni cu domnul Eugen Nicolăescu, care va vorbi cu dumneavoastră pe chestiunile privind Sănătatea. Și vreau, de asemenea, să vă spun că ceea ce vorbim noi aici este rezultatul comisiilor noastre de specialitate și acel care vă vorbește are mandatul Comisiei și, firește, dacă răspunde la întrebările dumneavoastră trebuie să aibă grijă să aibă și mandatul PNL, dacă nu chiar al USL.
Vă mulțumesc.
Radu Zlati 
Comentarii recente