Zăcământul de cupru de 5,6 mld. euro nu a contat la evaluarea Cupru Min, ci doar activele societăţii. Preţul minim pentru licitaţie a fost propus de un evaluator, care a analizat însă doar patrimoniul companiei şi a preluat de la Ministerul Economiei şi companie estimările privind necesarul de investiţii la Cupru Min. Preţul de licitaţie pentru Cupru Min (minim 60 mil. euro) a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului, scrie zf.ro.
Din zăcământul de la Roşia Poieni, exploatat de Cupru Min, se pot extrage circa 0,9 mil. tone de cupru evaluate în prezent la 5,6 mld. euro, dar şi circa 36 de tone de aur, care valorează în prezent 1,5 mld. euro. La licitaţia organizată acum două săptămâni de Opspi, instituţia din cadrul Ministerului Economiei, firma canadiană Bayfront Capital Partners, un vehicul financiar a oferit 200,8 milioane de euro pe Cupru Min. Acum toată lumea aşteaptă plata acestor bani. Între timp pe piaţă apar tot mai multe informaţii referitoare la această licitaţie şi modul cum s-a stabilit preţul minim cerut de stat.
Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.
„Preţul de vânzare a fost determinat prin raport de evaluare întocmit în conformitate cu standardele ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România – n.red.), pe baza aplicării metodei activului net corectat şi a cash-flow. În evaluare nu a fost luată în considerare valoarea zăcământului, ci valoarea activelor societăţii şi cantităţile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate în condiţiile efectuării investiţiilor tehnologice şi de mediu preliminate de conducerea societăţii prin intermediul unui plan de afaceri”, se arată într-un document oficial. Documentul este redactat de Oficiul Partici-paţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din subordinea Ministerului Economiei care a derulat privatizarea Cupru Min.
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM) Alexandru Pătruţi a confirmat că în preţul licitaţiei pentru Cupru Min nu a fost inclus şi zăcământul de minereu, pentru care cumpărătorul preia licenţa de exploatare, valabilă până în 2019, pe considerentul că acesta nu este vândut, ci rămâne în proprietatea statului. El a arătat totodată că Guvernul nu a selectat un evaluator la vânzarea companiei. „La vânzarea Cupru Min nu a fost selectat un evaluator şi nu a fost pus în calcul zăcământul, pentru că zăcământul nu se vinde, rămâne în proprietatea statului”, a spus Pătruţi.








Comentarii recente