Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu – 26 februarie 2013

”Bună ziua. Invitația mea este legată de întâlnirile la care am participat ieri și în legătură cu care doresc să vă informez. Ieri, împreună cu colegul meu domnul  Cristian David, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, am participat la Amsterdam la reuniunea liderilor liberali europeni, o reuniune importantă, găzduită de către președintele Partidului Liberal European, Graham Watson, vechea noastră cunoștință, de către Hans Van Baalen, președintele Internaționalei Liberale și, în mod special, de către domnul Mark Rutte, primul ministru al Olandei, care, de asemenea, aparține și domnia sa familiei politice liberale.

Au participat, de asemenea, personalități politice importante aflate în guvernele țării lor, cum ar fi vice-cancelarul german Philipp Rösler, vicepremierul britanic Nick Clegg și alții. Temele au fost două, temele generale de dezbatere în plenul liderilor liberali reuniți, una dintre ele legată de pregătirea alegerilor europarlamentare din prima parte a anului următor, cealaltă legată de o analiză detaliată a situației economice, bugetare, politice, a Uniunii Europene, de toate ideile care circulă, de toate perspectivele care se deschid și de dorința de a încerca să coagulăm o poziție comună a tuturor liberalilor europeni.

În legătură cu prima temă, e poate mai important pentru noi de remarcat faptul că în acest moment și în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2014, Partidul Național Liberal din România este socotit un partid foarte puternic, de altfel, în acest moment, ponderea cea mai importantă în parlamentele și în guvernele țărilor respective dintre liberali în Europa o au colegii olandezi de la VVD, partidul premierului Rute și Partidul Național Liberal din România și, categoric, cel mai puternic liberal din Europa Centrală și de Est, PNL este un partid în legătură cu care se pun foarte multe speranțe de către familia liberală europeană pentru o contribuție substanțială la numărul de parlamentari europeni în urma alegerile de anul următor.

În legătura cu a doua chestiune, după discuții îndelungate, în care aș putea spune că s-a conturat ca primordială ideea că austeritatea și măsurile de austeritate care au marcat perioada din urmă la nivelul instituțiilor europene și la nivelul guvernelor europene, preocuparea principală a liberalilor este pentru ceea ce înseamnă creștere economică, deoarece, așa cum este practic unanim recunoscut, doar austeritatea nu rezolvă criza. Și aș putea spune că în sensul acesta avem un consens care este reflectat și în declarația comună care a fost adoptată cu acest prilej, ideea că dincolo de neajunsurile ei, orice criză, și această criză pe care Europa o traversează, este un bun prilej de a adopta și de a introduce măsuri liberale, reforme liberale în special în economie. De asemenea, că fără măsuri de creștere, fără măsuri de reajustare a investițiilor în Europa nu putem ieși din criză, nu putem ieși din criză doar cu austeritate. De remarcat, în sensul acesta, că România este una din țările care, cel puțin la nivelul familiei liberale, are și va avea un cuvânt de spus în legătură cu pozițiile pe care le vom adopta.

Foarte important pentru noi este, de asemenea, să vă informez în legătură cu faptul că folosind acest prilej, am avut întâlniri bilaterale cu premierul Olandei, domnul Mark Rutte, cu vicepremierul britanic, Nick Clegg și cu președintele guvernului Cataluniei, Artur Mas, sigur, aceasta din urmă ținând de situația comunității românești din Catalunia, de românii care se află în Catalunia, iar cea cu premierul olandez, având drept subiecte principale, pe de o parte, dezvoltarea relațiilor bilaterale, relațiilor economice bilaterale, pornind de la premisa că Olanda, investitorii olandezi, se află pe primul loc pe piața românească și în acest moment, că există proiecte în derulare și proiecte care se pot declanșa, proiecte care pot începe cu participare româno-olandeză dar desigur, și poate cel mai important, subiectul Schengen.

Și aș spune că și după discuția cu președintele Senatului olandez, pe care am avut-o și eu și reprezentanții guvernului aici, am văzut, cred, un pas decisiv și la premierul olandez, în ideea ca Olanda să nu se mai constituie într-un obstacol, să nu se mai constituie ca un vot împotriva intrării României în Schengen, în formula compromisului polonez, acela  de a intra într-o primă etapă doar în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime.

Am reiterat faptul că România este pe deplin pregătită și e pregătită de bună vreme, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al criteriilor impuse propriu-zis de aderarea la Schengen, în sensul acesta, vizita președintelui Senatului olandez, domnul De Graaf, care nu a avut doar un nivel politic, ci a avut și unul tehnic și domnia sa a putut vedea aceste realizări tehnice pe care România și autoritățile române le-au realizat, au avut o importanță și apoi lucrurile privitoare la raportul MCV.

În legătură cu raportul MCV, și de fapt cu situația Justiției în România, am făcut o prezentare și am avut în legătură cu asta un dialog aplicat cu premierul olandez. Esențiale sunt două lucruri, unu că și Olanda și Guvernul Olandei desparte cele două lucruri și raportul MCV și capitolul necesar aderării la Schengen și, de asemenea, că Olanda nu va fi un obstacol, repet, în calea aderării. Cu alte cuvinte, am plecat de la această întâlnire cu speranța că lucrurile vor merge bine în ceea ce privește cel puțin punctul de vedere al Olandei.

În întâlnirea cu vicepremierul britanic, Nick Clegg, am luat în discuție și anumite discuții care au loc în opinia publică britanică privitoare la emigranții români, l-am asigurat din nou și m-a asigurat din nou, pentru că avusesem discuții asemănătoare anul trecut la Londra cu Nick Clegg, că nu există o problemă reală în acest moment în Marea Britanie, legată de comunitățile românești sau de românii care există acolo și  că, în fond, acestea sunt niște valuri de presă care fac parte dintr-un registru mai larg, care frământă opinia publică britanică acum în legătură acum, în legătură în general cu apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană.

Nu doar problema românilor a fost importantă de discutat, am examinat cu vicepremierul britanic și posibilitatea  ca să se pună serios problema unei retrageri a Marii Britanii și așa cum eu i-am spus foarte limpede că avem nevoie toți de Marea Britanie în Uniunea Europeană și domnia sa m-a asigurat că, în ciuda acestor discuții destul de tensionate, cu mare impact public în Marea Britanie, hotărârea domniei sale și a partidului domniei sale, ca și de altfel a altor forțe semnificative din Marea Britanie este ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană și împreună să căutăm un model pe care să-l putem urma toți, cu care să putem construi toți împreună, fie că este vorba de țările din zona euro, fie că este vorba de țările care din unghiuri diferite ca Marea Britanie sau România, nu fac sau nu fac parte din zona euro.

Am mai avut, de asemenea, o întrevedere și cu președintele Băncii Europene de Investiții, domnul Werner Hoyer, în legătură cu care am discutat despre posibilitatea unor noi programe structurale pentru România, discuții care vor continua la mijlocul lunii viitoare când domnia sa va veni în România, și când sper să avem și noi o întâlnire și să aibă întâlnire cu mai multe autorități românești, în primul rând cu actori guvernamentali care ar putea examina concret aceste lucruri.

În legătură cu aceste întâlniri și cu subiectul lor doream să vă informez, de asemenea, astăzi, ați văzut, am primit vizita președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Jean-Claude Mignon, un vechi prieten al României, un vechi prieten personal, e un om cu care am fost în 1990 în Piața Universității și, de altfel, mi-a făcut enorma și plăcuta surpriză de a-mi da astăzi ciorna textului pe care domnia sa, în 1990, de la balconul Pieței Universității o rostea. Jean Claude Mignon este un om care mereu a stat alături de România, a cunoscut și cunoaște foarte bine România, înțelege foarte bine România, crede în România, el a fost unul din oamenii cei mai echilibrați și în cursul verii anului trecut, în momentul crizei de la referendum și de aceea am avut o mare plăcere astăzi în a ne întâlni și a discuta, nu atât despre trecut, cât despre viitor, despre proiectul de modificare a Constituției, despre legea electorală, despre dimensiunile în schimbare și în schimbare în bine ale activități parlamentare în România, despre rolul Parlamentului în democrația românească.

Împreună cu domnia sa am avut o întâlnire și cu reprezentanții câtorva ONG-uri interesate să participe la Forumul Constituțional, interesate să participe la ceea ce dorim a fi o largă dezbatere publică în legătură cu Constituția și, în paranteză fie spus, președintele Jean Claude Mignon, arătă că asta este o idee foarte bună și că, de pildă, în Franța dacă s-ar modifica Constituția nu ar avea loc o dezbatere așa de așezată cu niște organizații non-guvernamentale. Mă bucur că noi o facem și mă bucur că acest lucru este unul cunoscut de toți cei care ar fi tentați să pună la îndoială caracterul foarte deschis și foarte public al acestei dezbateri despre Constituție.

Mă opresc aici, dacă aveți întrebări în legătură cu aceste subiecte, vă stau la dispoziție.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Puteți să ne clarificați discuția cu premierul olandez în privința Schengen, ați primit asigurări că votul Olandei va fi unul pozitiv aderării României și că nu se va face legătură cu MCV-ul? Acest mandat este stabilit sau va fi stabilit în Parlamentul olandez, care sunt perspectivele?

Crin Antonescu: Asemenea discuții nu sunt de natură să stabilească mandate, nu-i stabilesc eu mandatul premierului olandez și nici premierul olandez nu-și stabilește mandatul împreună cu mine. Asemenea discuții aduc informații, aduc argumente și aduc o comunicare care este semnificativă, dincolo de detaliile sale. Deci este semnificativ – și acesta este esența, concluzia discuției – că premierul olandez și Guvernul Olandei nu vor lega raportul MCV de Schengen și, de asemenea, este foarte important, cred, că în legătură cu raportul MCV și de fapt cu situațiile la care acest raport se referă există sau a existat șansa unor clarificări, de asemenea, noi preocupându-ne, în perioada imediat următoare, să trimitem inclusiv de la Ministerul Justiției informări mai detaliate partenerilor olandezi în legătură cu această situație.

Sigur că, până la urmă, și premierul Rutte, ca și ceilalți lideri europeni, știu bine că România are niște standarde mult mai exigente și niște instituții pe care alte țări europene nu le au. Premierul Rutte însuși era cel care aprecia, în deschiderea acestei discuții, că raportul MCV, dacă este să discutăm numai despre el, marchează oricum un progres și niște clarificări binevenite pentru ceea ce înseamnă statul de drept și instanțele judiciare, pe de altă parte, din România. Și cred că o informare cât mai completă pe acest subiect, fără ca, repet, Schengen-ul să nu fie amestecat cu raportul MCV, este binevenit.

Jurnalist: În legătură cu mandatul, vă întrebam dacă este deja stabilit din ce discuții ați avut cu premierul olandez sau urmează a fi stabilit în Parlamentul olandez?

Crin Antonescu: Dânșii au niște discuții în Parlament despre acest lucru, am discutat aici cu președintele Senatului, și eu, și nu numai eu.

Jurnalist: Cum vă explicați, în acest context, comunicatul Ambasadei Olandei care preciza că Guvernul olandez își menține îngrijorările legate de evoluția justiției din țara noastră?

Crin Antonescu: Când a apărut acest comunicat?

Jurnalist: În urmă cu două-trei zile.

Crin Antonescu: În urmă cu două-trei zile, și în urma acestui comunicat care exprima o situație generală nu am ratat prilejul de a discuta pe acest subiect cu premierul, atât cât s-a putut discuta și, în urma unei asemenea poziții și unui asemenea interes special manifestat de autoritățile olandeze pentru starea justiției și nivelul combaterii corupției în România, ne-am și angajat să oferim documentație suplimentară.

Jurnalist: În cadrul acestor întâlniri cu oficialii olandezi și numai ați ridicat cumva în mod expres problema ridicării MCV-ului?

Crin Antonescu: Nu, pentru că nu este o problemă de actualitate în acest moment. Eu am ridicat problema încheierii MCV în România și am spus foarte clar ce înseamnă asta. Înseamnă să ne înțelegem foarte bine, foarte exact, în legătură cu ce se dorește de la România, noi să facem ce mai este de făcut, dacă mai este de făcut, cât mai este de făcut, cât mai repede, pentru a putea pune capăt unei stări de lucruri nefirești. Nu acesta era subiectul ieri în discuția cu premierul olandez, ci Schengen. Sigur, pe de altă parte, că și premierului olandez, discutând despre MCV, separat de Schengen, i-am pus această întrebare: ce anume, foarte concret, se așteaptă în Olanda să se întâmple în România, în această privință? Pentru că, așa cum i-am spus-o, foarte direct, suntem colegi, suntem prieteni, în familia liberală există o atmosferă foarte camaraderească, așa, în România, Olanda are un mare prestigiu, în România, Olanda cu tot ce înseamnă ea se bucură de o mare simpatie și ar fi păcat, ar fi nedrept, ca la un moment dat, dintr-un subiect cum este această opoziție la Schengen, să se dezvolte ideea că Olanda este o țară mai puțin prietenă României. Și sigur că, atunci când am întrebat exact ce anume, care sunt punctele concrete care ar trebui să se îndeplinească sau să se întâmple, ce lucruri ar trebui să se întâmple în România, premierul olandez însuși a făcut o apreciere generală că da, de altfel, chiar și acest raport, despre care noi am discutat ceva mai mult, marchează clar niște progrese.

Jurnalist: Cum comentați cerințele președintelui Traian Băsescu din scrisoarea care v-a fost adresată și dumneavoastră?

Crin Antonescu: Ca nepotrivite, pentru că fie nu țin de atribuțiile mele, ca să vorbesc acum doar despre mine – scrisoarea este adresată și domnului Ponta, nu țin nici de atribuțiile domnului Ponta, dar eu vorbesc numai în ceea ce mă privește – deci fie nu țin de atribuțiile mele, cum ar fi de pildă numirea procurorilor – în niciun fel asta nu ține de atribuțiile mele ca președinte al Senatului sau orice altceva, orice calitate pe care aș mai deține-o – pe de altă parte, nu țin de atribuțiile președintelui. Pentru că încă o dată o spun, în conformitate cu Constituția, a spus-o și premierul Ponta, și alcătuirea echipei guvernamentale, și învestirea echipei guvernamentale sunt niște lucruri care țin de premierul desemnat, de Parlament și, evident, de respectarea legii. Și cred că aici, deci, nu avem foarte multe lucruri.  Cred că scrisoarea președintelui nu are niciun alt scop și niciun alt efect decât acela al unui joc de imagine, unui joc politicianist pe spațiu mic, aici la noi, cum ne-am obișnuit de atâta vreme. Și încă o dată, este regretabil că un om care – mă refer la domnul Băsescu – din postura de președinte a vorbit mereu de undeva de deasupra despre politicieni, care fac și nu fac, care dreg și nu dreg, se comportă, și cu acest prilej, ca un mic politician.

Jurnalist: Primarul orașului din Miercurea Ciuc a declarat că trebuie să știe limba maghiară toată lumea din zonă. Cum puteți să comentați această declarație?

Crin Antonescu: În românește pot s-o comentez, îmi stă la îndemână, sper că asta nu-l va supăra pe vechiul meu coleg – am fost colegi în Parlament când eram foarte tineri, și-l și salut cu această ocazie pe domnul Raduly Robert. Eu cred, cu calm și cu prietenie, și pentru domnul Raduly Robert, și pentru toată lumea, că singura limbă oficială în statul român este limba română, că singura limbă pe care trebuie s-o știe oricare dintre cetățenii acestei țări este limba română și că este foarte normal și foarte bine ca toți etnicii maghiari din Miercurea Ciuc sau de oriunde s-ar găsi ei – din București, că sunt destui – să știe foarte bine limba maghiară, pentru că este parte a identității lor culturale, istorice, lingvistice. A obliga pe teritoriul statului român niște cetățeni să învețe o limbă care nu este limbă oficială a statului român nu se poate. Să știți că, de exemplu în Catalunia, că tot vorbim, unde există un regim cu totul aparte, există un regim de autonomie, există un parlament, un guvern ale Cataluniei și unde, alături de limba spaniolă, castiliană, este limbă oficială și limba catalană, nu sunt obligați toți cetățenii să cunoască limba catalană. Ei se pot adresa oricui în limba spaniolă, că din școală fac cursuri de limbă catalană copiii care s-au stabilit acolo, dar în același timp fac cursuri și în limba spaniolă, care este și ea limbă oficială a statului spaniol. Deci mi s-ar părea absurd, nu pot fi de acord cu domnul Raduly ca cineva să fie obligat să învețe o altă limbă decât limba oficială a statului român. Și presupun că lucrurile se petrec, în realitate, foarte normal. Adică, toată lumea știe limba română, cât să se descurce cu ea în împrejurări oficiale, toți maghiarii știu limba maghiară, mulți dintre români știu mai mult sau mai puțin, dar destul de bine, limba maghiară. Aceasta este însă ceva natural, nu poate fi ceva impus prin lege.

Jurnalist: Dar nu credeți că ar fi frumos sau ar ajuta pentru relația oamenilor de acolo să fie oficial, în afară de română, și limba maghiară?

Crin Antonescu: Ba da, ar fi frumos, dar dumneavoastră m-ați întrebat de lege. Și înțeleg că domnul Raduly Robert n-a făcut o declarație cu caracter estetic, ci una cu caracter și cu intenții legale. Sigur că ar fi frumos și presupun, chiar presupun, că o să se și întâmple în realitate.

Jurnalist: Ne puteți spune ce clarificări ați adus premierului olandez, în privința MCV?

Crin Antonescu: Sunt niște lucruri pe care le-am spus în public și aici, și care nu sunt vreun secret. Am explicat, de pildă, că nu există în Statutul parlamentarilor sau în vreo lege din România o super-imunitate, am explicat faptul că nu există niciun caz de ministru în Guvernul României care să se afle acolo în afara legii sau prin eludarea legii, am explicat faptul că întârzierea numirii unor noi procurori, general și șef la DNA, nu este expresia unei lipse de voință politică sau expresia unei frânări a procesului de conturare a independenței justiției. Am explicat faptul că, în fond, în România avem o luptă dublă de dus, cei cu bune intenții: ca oamenii politici, partidele politice, forțele politice, instituțiile politice – Parlament, Guvern, Președinte – să nu se mai amestece în justiție și, în același timp și, pe de altă parte, ca instituții ale sistemului judiciar, ca și alte instituții, oameni din aceste instituții, să nu mai facă, prin intermediul acelor instituții, politică. Este simplu. Politicul să se retragă din Justiție și organele judiciare sau alte instituții să se retragă din politică.

Mulțumesc foarte mult! La revedere!