Andrei Tiut: Mituri politice: cât au câștigat PSD și PNL din crearea USL

Există un argument care apare recurent pe Internet și care spune cam așa: în 2008 PSD+PNL+PC=55%; în 2012, PSD+PNL+PC=60%; deci marele beneficiu al USL, pe fond de austeritate promovată de guvernul Boc, este de 5%. În fapt cifrele sunt mai degrabă 57 și 59%, deci am avea un beneficiu de doar… 2%. Nimic mai greșit, USL aduce trei beneficii majore.

1. USL nu se erodează în fața PPDD.

Marea noutate a alegerilor din 2012 este PPDD. Acesta a beneficiat, desigur, de impopularitatea guvernamentală, dar putea – cel puțin teoretic – să atragă și pe cei acei USL-iști care nu găseau în conducerea partidulului un “lider puternic” sau o”mână forte”. PPDD a luat 14% din toate voturile. Dacă ar fi luat 14% și din procentele USL, atunci Uniunea ar fi trebuit să scadă cu 8%. În schimb a crescut cu 2%. Detaliile calculului mai jos:

Notă: într-un anume sens ar fi fost mai corect să spun că PPDD a obținut 14 pp (puncte procentuale) integral din non-USL, adică din 43% sau chiar non-USL, non-UDMR adică cam 37 – 38%. Pe această logică am zice că USL a stopat radicalizarea opiniei publice si că, fără USL, PPDD ar fi avut în mod natural peste 30%. Însă ar fi prea mult, chiar și față de cele 20% ale PRM din 2000.

2. USL nu a pierdut procente din cauza incompatibilității electoratelor

Comparând alegerile între 2008 și 2012, comparăm cumva mere cu pere. Raționamentul de mai jos este și mai fragil, pentru că pornește de la alegerile prezidențiale. Între turul unu și turul doi Mircea Geoană a câștigat aproximativ le fel de mult ca și suma voturilor din turul unu primite de el și de Crin Antonescu. Traian Băsescu, însă, a crescut de la ~30% la peste 50%. În mod normal Mircea Geoană ar fi putut să spere, pe lângă cea mai mare parte a voturilor d-lui Antonescu, la o parte consistentă din voturile nehotărâților. Pe care nu a primit-o. Găsiți un calcul mai jos:

Ați putea spune că lipsa pierderilor nu se contabilizează la câștiguri. Ar fi corect, dacă USL ar fi o doar alianță electorală. Dar scopul USL nu este maximizarea voturilor cât construcția unei majorități instituționale care să fie contrapusă puterii prezidențiale. A face această majoritate fără costuri electorale este o performanță bună.

3. USL a beneficiat de o primă electorală de aproximativ 10%.

Aici calculul este simplu: 69.3 – 59.3 = 10%

*

Astfel, USL a evitat două lovituri majore (PPDD și incompatibilitatea „ideologică”), a câştigat două procente la vot și încă zece la re-distribuire. Această abordare are câteva consecințe interesante.

(1) Prima este că, deși s-a izolat de pierderea de voturi spre PPDD, este posibil ca PPDD să nu reușească aceeași performanță. Altfel spus, o posibilă întoarcere a votanților PPDD spre mainstream găsește un raport USL vs. PDL de 6:1.

(2) Apoi, avem două felii de electorat reținut în USL de ~10%. Ele se suprapun parțial, deci suma lor este mai mică de 20%. Să spunem 15%, ca să fie o cifră rotundă. Vorbim de de un electorat sensibil la ideea de uniune, nu doar la partidele favorite. Partidul care s-ar poziționa ca victimă în acest context are prima șansă să păstreze cât mai mult din cei 15%.

(3) În sfârșit, dacă USL s-ar sparge, am vedea un joc cu sumă negativă: pe lângă PNL și PSD votanții s-ar re-orienta și spre PPDD. Mai mult, este posibil ca PPDD să obțină înapoi mai mult decât partidul „vinovat” de ruperea USL.

sursa: Civitas Politics