COMUNICAT DE PRESĂ
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a arătat miercuri, 5 iunie 2013, într-o conferinţă de presă la sediul instituţiei, că strategia Ministerului privind privatizarea şi crearea de noi locuri de muncă începe să dea roade.
Astfel, potrivit ministrului Vosganian, o asociere în participaţiune, un experiment de tip Cuprumin, a fost făcut la S.C. Băiţa, în judeţul Bihor, în luna aprilie fiind încheiat un contract cu două companii, Remat Group Management şi BS Recycling. Varujan Vosganian a precizat că acest contract prevede ca cele două companii să furnizeze o sumă de bani, destinată modernizării şi capitalului de lucru, inclusiv plăţii unor datorii restante. În schimb, jumătate din producţie va fi dată acestor două companii. La Băiţa se extrage dolomita şi calcarul, importante în industria construcţiilor. În total vor fi angajate 100 de persoane.
De asemenea, Fabrica de Arme Cugir a încheiat un contract pentru livrare de arme uşoare către o ţară membră NATO, iar acesta îi va permite dublarea capacităţii şi angajarea a 300 de persoane.
Ministrul Varujan Vosganian a precizat că acţiuni de angajare de personal vor avea loc şi la Metrom Braşov.
Ministrul Economiei a convenit cu Ministerul Finanţelor ca, de fiecare dată când aduce contracte suplimentare faţă de capacitatea unor unităţi economice, să i se permită angajarea de personal pe perioada contractului şi în număr necesar pentru îndeplinirea obiectului respectiv.
În plus, Ministerul Economiei a demarat procedurile pentru privatizarea IAR Ghimbav, Întreprinderea de Avioane Craiova şi Romaero Băneasa. Ministrul Economiei a declarat că în prezent sunt evaluate oportunităţile şi piaţa pe acest segment, iar procedural va fi necesară şi implicarea altor instituţii în acest proces.
Vă prezentăm în cele ce urmează declaraţiile ministrului Varujan Vosganian:
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
VARUJAN VOSGANIAN, MINISTRUL ECONOMIEI
5 IUNIE 2013
„Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: Bună ziua, două subiecte în cadrul conferinţei de presă de astăzi: un subiect care ţine de strategia Ministerului Economiei pe care am anunţat-o privind privatizarea şi crearea de noi locuri de muncă şi cel de al doilea, unele evenimente internaţionale în care este implicat Ministerul Economiei.
Aş vrea să încep cu proiect care are şi o valoare practică, şi o valoare simbolică. Există o dezbatere stârnită în ultima vreme în România privind asocierea în participaţiuni la Cuprumin, există voci care spun că astfel de proiecte s-au mai făcut şi că există riscul să repete experienţe trecute. E drept, că, experienţele trecute, din ultimii 20 de ani, nu sunt foarte încurajatoare pentru orice am face de acum înainte, dar va trebui să încercăm iar.
Am făcut, în mic, un experiment de tip Cuprumin la SC Băiţa, în jud. Bihor, care este la întretăierea localităţilor Băiţa şi Nucet. Experimentul este următorul: în luna aprilie am încheiat un contract cu două companii, negocierile începuseră mai demult, dar ele trenau. Deci, în luna aprilie am încheiat acest contract cu Remat Group Management şi BS Recycling. Acxest contract prevede ca cel două companii să furnizeze o sumă de bani, destinată modernizării şi capitalului de lucru, inclusiv plăţii unor datorii restante. La Băiţa nu există, ca la Cuprumin, probleme de mediu.
Reporter: În schimbul a ce?
Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: În schimbul faptului ca jumătate din producţie să fie dată acestor două companii. La Băiţa se extrage dolomita şi calcarul, importante în industria construcţiilor dar şi pentru producerea de magneziu, foarte util în industrii mai mult sau mai puţin strategice. Deja companiile au livrat suma, suma a început să fie utilizată pentru plata unor datorii şi pentru achiziţia de utilaje, zilele acestea sunt angajate 50 de persoane şi până la începutul toamnei încă 50. Poate că 100 de noi locuri de muncă nu înseamnă foarte mult pentru noi, dar, pentru localităţi care numără câteva mii de locuitori 100 de persoane cred că înseamnă foarte mult.
Reporter: Care este suma?
Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: Suma este 8,5 milioane lei. Probabil, în jur de două milioane de euro.
A doua acţiune pe care am finalizat-o ieri cu Ministerul Finanţelor este legată de Fabrica de arme Cugir. Fabrica are peste 600 de salariaţi şi recent am încheiat un contract pentru dublarea activităţii. Fabrica de arme Cugir produce arme uşoare. Ministerul de Finanţe este, în general, foarte reţinut la crearea de noi locuri de muncă la unităţi care au datorii, temându-se poate, pe bună dreptate, că noi angajări ar putea să sporească pierderile. Eu am vorbit cu colegi de la Ministerul Finanţelor, dat fiind că şi eu am trecut pe acolo şi am o anumită sensibilitate faţă de argumentele Ministerului Finanţelor. Noi am convenit, de principiu, ca de fiecare dată când aduc contracte suplimentare, faţă de capacitate, să mi se permită angajarea de personal pe perioada contractului şi în număr necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv. Am convenit, astfel, să prezentăm în Guvern un Memorandum, pe care l-am acceptat împreună cu ministerele, în care să angajăm 300 de persoane la Fabrica de arme Cugir.
Reporter: Pe ce perioadă angajaţi?
Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: Pe o perioadă mai lungă. Cei care sunt angajaţi acum sunt pe o perioadă care depăşeşte ordinal de mărime, în ani. Noi sperăm ca acest contract să se prelungească şi persoanele să fie definitiv angajate. E vorba de livrări de arme. În orice caz e vorba de o ţară membră NATO şi este vorba de armament uşor, care în general nu-i destinat pentru a mângâia. Armament uşor înseamnă puşti, pistoale, pistoale automate s.a.m.d.
Reporter: Dar valoarea contractului se poate spune?
Varujan Vosganian, Ministrul Economiei: Nu cunosc valoarea contractului, însă dacă socotim că Fabrica de arme Cugir a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de lei şi că acest contract dublează capacitatea vă puteţi face o imagine cu privire la ordinul de mărime.
Avem acţiuni similare în discuţie cu Ministerul Finanţelor şi la Metrom Braşov. De asemenea, există două instalaţii care au fost, una terminată la Orăştie, şi una aproape terminată la Carfil şi nu ştiu din ce motiv după ce au fost terminate au fost oprite acum aproape zece ani, şi acolo discutăm despre o formulă partenerială prin care să le reintroducem în circuit. Dar, acum voiam să vă anunţ dublarea activităţii la Fabrica de arme Cugir. Am făcut un inventar al portofoliului de contracte şi sunt destul de surprins de ce Industria de apărare din România a ajuns în acest impas pentru că interesul e real.
Am avut o discuţie de dimineaţa cu managementul domeniului aeronautic. La nivelul Ministerului Economiei, am luat decizia de a porni procedurile pentru privatizarea IAR Ghimbav, Întreprinderea de Avioane Craiova şi Romaero. Decizia este luată la nivelul ministerului. E vorba de unităţi care sunt implicate direct în capacitatea de apărare a României.
Tot ce pot să fac eu acum este să evaluez oportunitatea şi piaţa pe acest domeniu. Procedural, e nevoie de implicarea altor instituţii, fiind vorba de capacitatea de apărare dar, la nivelul ministerului, noi pornim activitatea de consultanţă şi de expertiză pentru privatizarea acestor trei companii valoroase, toate trei, cu expertiză extraordinară în domeniu, dar Întreprinderea de Avioane Craiova – într-o situaţie extrem de critică, Romaero, cu datorii, iar IAR Ghimbav, cu o reducere dramatică a producţiei. Dar, repet, toate trei extrem de valoroase şi cu expertiză în domeniul mentenenţei şi modernizării pe aparatură de primă lnie în domeniul respectiv, de la Avione Hercules până la elicoptere.
Aş vrea să mai spun un lucru, mâine voi fi la Bruxelles, la o conferinţă de un foarte mare prestigiu, care este deschisă de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi în care, împreună cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, cu ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, cu preşedintele Confindustria Italia şi cu ministrul economiei din Portugalia, vom vorbi despre Strategia de reindustrializare în Europa.
Este un pas important, care arată că România se află în prima linie a acestui efort. De altfel contactele pe care le-am avut în ultima vreme cu colegii mei din grupul Visegrad, cu patrulaterul oţelului – Franţa, Luxemburg, Belgia şi România – au fost până acum încununate de succes.
În ziua de 11 iunie este planificată o dezbatere în Comisia Europeană cu privire la Pactul Oţelului. În situaţia în care Comisia Europeană va aproba, în ziua de 11 iunie, imediat după aceea am comunicat Primului Ministru că doresc să înfiinţăm un task force pe industria oţelului în România.
Mă veţi întreba de ce n-am făcut-o până acum. Acest pact privind oţelul permite abordarea unor teme care, fără un acord de principiu al Comisiei Europene, nu pot fi abordate ca atare pentru că sunt chestiuni care ţin de politica vamală, sunt chestiuni care ţin de schimbările climatice, care ţin de politica liber schimb a Uniunii Europene, care ţin de regulamentele privind piaţa internă şi care nu pot fi rezolvate doar la nivel naţional. „
Radu Zlati 
Comentarii recente