Declarațiile susținute de președintele PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinței de presă USL – 10 iunie 2013

“Bună dimineața!

În privința Constituției, am discutat astăzi ultimele chestiuni care rămâneau să fie stabilite, convenite pentru ca Uniunea Social Liberală și reprezentanții săi în Comisia de revizuire să aibă o poziție comună. Am găsit consensul la nivelul Uniunii Social Liberale pe principalele capitole care urmează să fie abordate în Constituție, în principal capitolul politic propriu-zis, cu instituțiile politice – Președinte-Guvern-Parlament, de asemenea lucrurile privitoare la sistemul judiciar și la toate celelalte teme semnificative.

Nu sunt, în sensul acesta, noutăți, a fost o fixare de detaliu a pozițiilor noastre, pentru că, pe fond, poziția Uniunii Social Liberale este cunoscută foarte clar și este cunoscută încă dinainte de alegerile parlamentare. Noi am vorbit despre revizuirea Constituției și despre sensul în care dorim să o facem, despre raportul între puterile statului și între instituțiile statului și ceea ce am spus în toată această perioadă rămâne valabil, suntem consecvenți și vom încerca să operăm modificările necesare în Constituție în acest spirit.

Recapitulez foarte scurt: o clarificare a raporturilor între Președinte și Guvern, Președinte pe de-o parte, Guvern și Parlament pe de altă parte. Președintele nu are – acest lucru îl clarificăm – nu are, nu avea nici până acum dreptul prescris, dar nu mai lăsăm loc la interpretări, președintele, atunci când desemnează primul-ministru, un candidat de prim-ministru sau când se operează o remaniere, președintele trebuie practic să constate care a fost voința electoratului, care este majoritatea în Parlament, care este, în cazul remanierii, opțiunea premierului, în primul rând, și vom vedea, cu consultarea Comisiilor parlamentare, în legătură cu o persoană din echipa guvernamentală pentru care își asumă răspunderea. Nu președintele își asumă răspunderea, premierul și Parlamentul și-o asumă și atunci decizia trebuie să fie a lor.

Clarificare în ceea ce privește reprezentarea României la reuniunile Consiliului European, că în principal despre asta a fost vorba, la celelalte instituții și organisme executive ale Uniunii nu au fost și nu sunt dubii, la Consiliul European România este reprezentată de președinte atunci când agenda întâlnirilor presupune politica externă a Uniunii și politica de securitate a acesteia. În celelalte cazuri, este reprezentată de primul-ministru.

În rest, lucrurile rămân, în marea lor majoritate, așa cum erau prevăzute și în Constituția actuală. Nu este vorba deci de modificări spectaculoase, nu este vorba de vreo modificare de regim, este vorba de clarificări care să nu mai lase loc vreunei persoane, în viitor, președinte sau altceva și nici măcar unor organisme de interpretare. Constituția trebuie să fie simplă și clară și toată lumea, cetățenii, actorii politici, instituțiile să cunoască aceste lucruri simple și clare.

Avem, de asemenea, câteva reglementări asupra cărora am convenit, care întăresc puterea Parlamentului și controlul Parlamentului asupra și a Guvernului, și a altor instituții. De asemenea, avem o formulă care va contribui, sper, la stabilitatea politică din această țară și la stabilitatea guvernamentală.  Avem noutatea introducerii așa-numitei, în alte țări, moțiuni de cenzură constructive, cu alte cuvinte atunci când se inițiază o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, inițiatorii trebuie să propună și un succesor. Adică, în calitate de semnatar al unei moțiuni de cenzură, evident în condițiile care existau și până acum, cu numărul respectiv de parlamentari, propun să cadă primul-ministru și guvernul său și, în succesiune, să vină X pe care îl consider capabil să formeze a majoritate.

Aceasta este o formulă folosită și în alte țări, în Germania, de exemplu, ea nu duce propriu-zis la întărirea puterii primului-ministru sau a Guvernului, dar previne față de situații de instabilitate, de criză prelungită în momentul căderii unui Guvern.

Da, Guvernul poate să cadă în orice moment dacă o majoritate parlamentară nu îl mai dorește, dar acea majoritate parlamentară trebuie să propună soluția de succesiune. Și, în sensul acesta, lucrurile vor fi cu atât mai clare.

O moțiune simplă care cere schimbarea unui ministru va fi discutată în camerele reunite și dacă întrunește majoritatea voturilor va atrage automat demiterea ministrului respectiv, pentru că nu poți rămâne ministru chiar dacă ai, să zicem, încrederea primului-ministru sau a colegilor tăi, dacă nu mai ai încrederea unei majorități a Parlamentului. Toate aceste lucruri sunt lucruri despre care am vorbit, sunt principii asupra cărora am convenit și pe care vom încerca să le consfințim în această perioadă care urmează în Comisia de revizuire.

Comisia de revizuire sper să-și încheie, dacă lucrurile vor merge bine, spre sfârșitul acestei săptămâni lucrările. Să avem, așadar, un proiect propriu-zis asupra căruia, sigur, dezbaterile vor continua.

În legătură cu chestiuni care au făcut în mare măsură atenția ultimelor zile și asupra cărora s-au înregistrat și se înregistrează păreri divergente și între partide și între persoane și-n interiorul aceluiași partid, lucrurile vor fi simplificate printr-un vot în comisii. Există câteva lucruri asupra cărora, dacă se va solicita, vom reveni, până când se încheie lucrările Comisiei, vom reveni la vot, cum s-a întâmplat și cu alte cazuri. Am aici în vedere tema definirii instituției familiei. Am aici în vedere propunerea care s-a făcut pentru încercarea de a stopa traseismul politic cu pierderea mandatului. Am aici în vedere completări la articole care s-au adoptat deja. Totul este în esență reglementat între noi și putem să mergem mai departe cu acest proiect.

Închei spunând încă o dată și făcând încă o dată un apel la dumneavoastră, la jurnaliști, pentru că este important și dumneavoastră aveți, cred, dorința de a informa cât mai bine opinia publică.

Eu înțeleg că anumite teme, cum ar fi cea legată de familie, stârnesc un interes mai mare, stârnesc dispute, stârnesc emoții ș.a.m.d, însă asta cred că nu trebuie să-i priveze pe cetățenii României de a ști că la modificarea și la revizuirea acestei Constituții se discută multe alte lucruri cel puțin la fel de importante. Ideea că nu vorbim despre lucruri foarte importante și vorbim despre asta, este una falsă și fac apel la dumneavoastră să nu o induceți pentru că într-adevăr la capitolul drepturi și libertăți, la capitolul funcționării instituțiilor sunt modificări semnificative și ele merită să fie cunoscute de către cetățenii României pentru că, în fond, Constituția nu e altceva decât un contract pe care cetățenii României sunt chemați să-l încheie. Și tocmai de aceea lucrările Comisiei au fost și vor rămâne până la sfârșit publice. Tocmai de aceea dumneavoastră, reprezentanții presei aveți acces integral permanent la lucrări. Puteți să înregistrați tot ce se întâmplă acolo tocmai pentru ca opinia publică să fie informată.”

Întrebări din partea mass-media

Jurnalist:  Veți reveni și asupra articolului referitor la creanțele împotriva statului?

Crin Antonescu: Noi putem reveni asupra oricărui articol. Am mai făcut-o, la solicitarea oricărui membru al Comisiei, se supune la vot revenirea. Până când n-am încheiat, n-am dat votul final pe proiect, putem reveni la orice. Privitor la articolul cu creanțele statului și regimul juridic al statului, am convenit ca acest articol să fie introdus, să fie unul din articolele de modificare pentru că e un principiu important, cu precizarea în condițiile legii pentru că, în afara unei asemenea precizări, ar exista riscul unei interpretări maximaliste sau să spunem abuzive care sigur ar genera niște probleme de natură practică, dar important este acordul asupra acestui principiu și atunci el va fi introdus sau menținut cu această precizare.

Jurnalist:  Asupra traseismului politic, până la urmă cum se va reglementa problema pierderii mandatului de către un deputat sau senator care migrează? E clar că se va ține cont de Legea electorală, or dacă mergem pe liste nu se poate impune acel referendum la nivel local.

Crin Antonescu: Da, formula asupra căreia eventual vom reveni printr-un vot nu este tocmai din acest motiv cea care prevedea un referendum sau in recall, ci va fi aceea a unei măsuri prohibitive, în sensul pierderii automate a mandatului, în momentul în care un parlamentar intrat pe listele sau sub sigla unui partid, indiferent de sistemul electoral, părăsește acel partid, ca la primari.

Jurnalist: În privința atribuțiilor președintelui, spuneați că nu mai poate refuza un ministru propus de premier la remaniere?

Crin Antonescu: Da, asta am susținut cu ocazia diverselor remanieri de la doamna Norica Nicolai încoace, asta am susținut că trebuia să se întâmple și cu Constituția în vigoare. Și dacă asta am susținut, evident că asta vom pune în Constituție. De ce? Pentru că, încă o dată, nu președintele poartă responsabilitatea alegerii ministrului respectiv. El îl numește la propunerea primului ministru prin decret prezidențial, dar decizia de oportunitate, decizia de conținut este una pe care și-o asumă primul-ministru, pentru că primul-ministru poartă responsabilitatea în fața Parlamentului, nu a președintelui, responsabilitatea politică a funcționării, a bunei funcționări a Guvernului și Parlamentul, la rândul său este consultat, pentru că veți vedea, premierul când face o propunere pentru un ministru, îl prezintă, îl propune Comisiilor parlamentare de specialitate. Președintele constată că aceasta este opțiunea premierului și a Parlamentului și, evident, dacă nu cumva condițiile de legalitate nu sunt încălcate, îl numește.

Jurnalist: Atribuția unui președinte de a suspenda un ministru care este suspectat de fapte penale va rămâne?

Crin Antonescu: Am ajuns, mulți dintre noi, să tratăm drept atribuții care erau în Constituție pretenții și practici ale domnului Băsescu. Or niciodată în Constituția României, în forma ei actuală, nu există atribuția că președintele pune prim-ministru pe cine vrea sau refuză remanieri. A fost un loc liber de interpretare, care a generat crize, nu vrem să mai existe aceste crize, vrem să fie o chestiune foarte clară pentru că acesta e rolul Constituției în fond.

Jurnalist: Ne puteți spune dacă la articolul 103, viitorul candidat la funcția de premier va aparține de partidul cu cele mai multe mandate sau partidul și coaliția cu cele mai multe mandate?

Crin Antonescu: Partidului sau alianței politice electorale care a candidat, cu o formulă care nu o să apară, în Constituție o să apară explicit, dar ca să înțelegem noi. Actorul electoral, pentru că la startul unei competiții electorale se aliniază fie partide singure, fie alianțe electorale, alianțe politice și electorale, cine a câștigat cele mai multe mandate, cine e pe locul 1 are dreptul de a propune premierul pe care președintele îl desemnează. Dacă nu reușește să facă o majoritate urmează al doilea clasat, al doilea actor electoral clasat. Avem și un mecanism ceva mai simplu, mai rapid adică, de dizolvare a Parlamentului și avem și situația explicită, un amendament, care spune că atunci când există votul a două treimi în ambele Camere în sprijinul dizolvării, atunci președintele dizolvă după un asemenea vot automat Parlamentul.

Jurnalist: Va fi un sistem paritar în USL în privința alegerii șefilor de regiune?

Crin Antonescu: În primul rând că în Constituție nu vom detalia asemenea lucruri. În Constituție trebuie să introducem, la capitolul autorităților publice locale, noțiunea de regiune și structura a Consiliului Regional sau cum se va numi, mai departe, propriu-zis, în momentul în care regiunile vor fi înființate, mecanismul prin care vor fi aleși acești conducători ai regiunilor urmează să fie stabilit, este și o chestiune de posibilitate practică. Pentru că, de pildă, ideea pe care nu o respinge nimeni de plano, despre care a vorbit și domnul Dragnea, să spunem așa, șeful de șantier al acestui proiect al regionalizării, presupune niște alegeri. Practic e ca un rând de alegeri locale și care trebui văzut dacă vom avea timp să îl organizăm. Dacă nu, acești aleși locali, deci avem o alegere indirectă, consilieri județeni probabil că asta ar fi cea mai rezonabilă formulă , da, indiferent de apartenența lor politică, ei exprimă pe cetățeni, au acest mandat și pot alege. Că unii sunt de la USL, că unii sunt din altă parte, problema parității, cum o puneți dumneavoastră, o dată, nu se pune în termenii protocolului pentru că noi nu avem în protocol o prevedere de acest fel. Noi avem paritate la candidaturi, la Guvern, lucruri care au fost respectate.

Aici, dacă vom avea candidați ai USL, evident că va fi o negociere în care toate elementele tipice unei negocieri vor fi introduse și vom avea acești candidați.

Jurnalist: Acești candidați au obținut funcțiile lor tocmai candidând împreună, ulterior ce fac, aleg separat?

Crin Antonescu: Dacă vom avea candidați ai USL, aleg în principiu candidatul USL.

Jurnalist: Dar este posibil să apară și candidați PNL?

Crin Antonescu: Este posibil orice, n-am stabilit nimic deocamdată, vom vedea atunci.

Jurnalist:  Doriți ca acest sistem paritar să fie introdus sau nu?

Crin Antonescu: Pe mine nu mă interesează, atunci când discutăm acest subiect, raportul între partide. Pe mine mă interesează înainte de toate să existe o bună funcționare a acestor noi instituții și ele să fie cât mai reprezentative pentru cetățeni.

Nu va fi deloc ușoară misiunea acestor primi conducători. Probabil în 2016, cum spune domnul președinte Constantin, vor fi alegeri directe, iar atunci vom putea să organizăm odată cu celelalte alegeri locale – atunci va fi mai simplu.  Deocamdată, însă, cum spuneam, misiunea nu va fi deloc ușoară pentru că e vorba de a implementa în stadiul inițial această nouă legislație și atunci asta ne interesează. Câți o să aibă PNL și câți o să aibă PSD, vom vedea, dar nu e prima chestiune, adică nu putem porni de la acest lucru, nu putem pune căruța înaintea boilor.

Jurnalist: Președintele are dreptul de a refuza un candidat la funcția de prim ministru propus de opoziție după o moțiune de cenzură?

Crin Antonescu: Nu, pentru că, încă o dată o spun, dinamica investirii, căderii, înlocuirii unui Guvern este o chestiune care ține strict de Parlament. Asta este viziunea noastră și în sensul acesta caracterul parlamentar al democrației românești, al constituției românești și al Republicii România va fi întărit.

Președintele constată niște raporturi de forță în Parlament pentru că președintele nu ia votul cetățenilor pentru a face și desface el guverne, acest vot este luat de parlamentari.

Președintele ia votul cetățenilor pentru a reprezenta statul român, pentru politica externă a statului român, pentru politica de securitate, pentru conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.  Apropo, și aici am convenit să facem o modificare de denumire rămânând exact aceleași atribuții, dar să înlocuim  titulatura de Consiliu Suprem de Apărare a Țării, care sună, așa, un pic din alte vremuri, cu Consiliul Național de Securitate, care are exact aceleași atribuții pe conținut. Președintele are aceleași atribuții: propune conducătorii principalelor servicii și Parlamentul îi votează, exact ca și acum.

Dar pentru a face și desface guverne, parlamentarii și Parlamentul au mandatul cetățenilor și atunci președintele ia act și în cazul pe care îl puneți dumneavoastră, dacă o moțiune de cenzură, constructivă, cum e ea impusă de Constituție, a trecut și moțiunea respectivă spune “nu mai e Antonescu prim ministru și prim ministru e Daniel Constantin”, Daniel Constantin este investit de către președinte.  Sigur, Daniel Constantin, pe acest exemplu, se duce în Parlament și cere votul de investitură.

Jurnalist:  Astăzi depun jurământul noii judecători la CCR. Mergeți?

Crin Antonescu:  Am și Comisie, dar nu am de ales. Aici este o chestiune de natură strict instituțională. Prezența președinților celor două Camere este prevăzută expres, ca să poată să se oficieze, ca să spun așa, această investire și nu o să blochez eu acum funcționarea Curții Constituționale. O să părăsesc pentru, știu eu, o oră, lucrările Comisiei și voi da fuga pentru a asigura intrarea în mandat a celor în drept.

Jurnalist: Susțineți în continuarea modificarea CCR, să fie 12 judecători în loc de 9, să aibă doctorat?

Crin Antonescu: Despre asta vom mai discuta. Deocamdată, pe fond nu avem modificări de atribuții și de rol în arhitectura statului, a Curții Constituționale. Astea sunt niște detalii pe care vom ajunge să le discutăm mai spre finalul proiectului.

Jurnalist:  Președintele a declarat că nu este de acord cu scăderea pragului pentru referendum la 30% și spunea domnia sa că va reacționa. Dacă va întoarce lege la Parlament cum o veți rezolva?

Crin Antonescu:  Cum să rezolvăm? Președintele, conform Constituției în vigoare și de altfel și Constituției viitoare, are acest drept. Are această prerogativă, nu e de acord, nu promulgă legea și o retrimite la Parlament.

La Parlament vă pot spune că în ceea ce privește Uniunea Social Liberală, inițiatoarea proiectului, poziția nu se va schimba. Vom parcurge termenele impuse în calendar, vom retrimite președintelui legea la fel și președintele va trebui s-o promulge. Cam asta este ce pot să prevăd în legătură cu această situație.

Jurnalist: Ați discutat și despre legea electorală și sistemul de vot?

Crin Antonescu: Nu. Deocamdată ne concentrăm pe Constituție. Constituția nu face trimitere sau nu impune o linie de lege electorală sau alta. Acesta este un alt subiect care va fi discutat separat.

Vă mulțumesc.