Sunt perfect conștient că poziția mea în privința salariului minim nu o să mă transforme într-o persoană foarte populară. Nică măcar (sau poate mai ales) în rândurile USL-ului. Dar cuvintele care trebuie spuse… ei bine – trebuie spuse!
În platforma electorală a USL se specifica cum că salariul minim pe economie va ajunge cândva, la orizontul anilor 2016, la 1000 lei. Tot acolo se stabilea ținta unui milion de locuri de muncă nou create pentru perioada 2012-2016.
Mă tem că în lipsa unor măsuri fiscale precum scăderea semnificativă a CAS sau a TVA (măsuri pe care USL mă tem că nu le va putea lua, legat fiind de condițiile noului acord cu FMI, condiții care îl păstrează pe acesta pe post de cenzor suprem al măsurilor financiar-economice pe care Guvernul ar dori să le aplice) USL va trebui să opteze și să renunțe fie la salariul minim crescut, fie la crearea unui atât de mare de locuri de muncă.
Spun asta deoarece printre efectele vizibile ale creșterii salariului începând de la 1 ianuarie 2013 a fost și începerea unei curbe ascendente a șomajului, pe tot parcursul lunilor ianuarie-august (vezi graficul de mai jos). Empiric vorbind, majorarea în continuare a salariului minim (la 800 de lei, să zicem) nu va face decât să accentueze creșterea numărului de șomeri.
Teoretic vorbind, cei mai afectați de creșterea salariului minim vor fi tinerii în general, tinerii absolvenți și muncitorii cu slabă pregătire profesională (adică acele categorii cu cea mai slabă calificare, cu performanțe de productivitate mici și de care întreprinzătorii se pot mai lesne debarasa). Există o întreagă discuție în SUA dacă ridicarea salariului minim aduce într-adevăr cu sine șomaj crescut în zona tineretului, dar datele empirice acreditează mai degrabă ideea ca da. În România lucrul pare a fi evident, pe baza cifrelor pe care le avem in posesie.
Personal aș prefera creșterea numărului de locuri de muncă deoarece acest fapt ar fi un indiciu (nu singurul, adevărat) a reluării creșterii economice pe o bază sănătoasă. Odată cu creșterea economică va veni implicit și creșterea anvelopei veniturilor salariale, chiar dacă salariul minim va rămâne în continuare în zona în care el este astăzi.
Sunt de acord că programul economic al USL, fiind un mix de politici de stânga și de dreapta, poate să includă și unele prevederi contradictorii. Dar la un moment dat sau în altul, guvernarea USL va trebui să decidă ce anume dorește: impulsionarea creșterii economice (și atunci nu va crește valoarea salariului minim pe economie, sau o va crește cu o rată cel mult egală cu cea a creșterii productivității muncii) sau acceptarea faptului că salariul este o chestiune contractuală în care statul nu ar trebui să se amestece, cu excepția (altminteri notabilă) a salariilor din mediul bugetar, acolo unde statul este parte directă.
Dincolo de hotărârile pe care USL le va lua ca mare alianță politică, Partidul Național Liberal însuși va trebui să decidă asupra setului de politici economice pe care va trebui să le propună electoratului având în vedere orizontul anului 2016, când PNL va trebui să dovedească că este un adevărat partid de dreapta și că o îndelungată (pentru România!) guvernare de coaliție nu i-a alterat opțiunile economice fundamentale.
Radu Zlati 
in germania si tarile nordice nu exista salariu minim fixat de catre stat. sindicatele se inteleg pe fiecare ramura cu patronatele in legatura cu salariul minim. la macelari salariul minim e mai mic, la it-isti salariul minim e mai mare. acolo salariul minim difera in functie de domeniu
ApreciazăApreciază
discutia e asa: ori somaj, ori salarii crescute. ori una, ori alta. e si logic. daca se cresc salariile in economie de catre privati, atunci se scapa de balast, adica de cei mai putin priceputi (desi buni in domeniul lor, dar nu foarte buni) si de acolo apare somajul crescut. mai ales in domeniile low-tech.
ApreciazăApreciază
Salariul minim are legatura cu evaziunea fiscala. Caci, darile catre stat fiind foarte mari, angajatorii angajeaza oameni cu un salariu de (…) pe hartie si platesc „din mana” pana la un nivel rezonabil, in relatie cu banii pe care ii economisesc nemaiplatindu-i catre contributiile sociale etc. Dar salariul format asa n-are nicio baza contractuala. Un salariu minim forteaza plata obligatiilor respective. Si, pe de alta parte, incearca sa impiedice umilirea fortei de munca de catre unii angajatori onerosi ( de exemplu aia care angajeaza „de proba” dupa care dau un sut in fund sau aia din constructii care angajeaza unii cu ziua in conditii mizere). Salariul minim e un concept bun mai ales in tari d’astea sudice unde disciplina fiscala nu e ca in tarile alea nordice.
ApreciazăApreciază