Apropo de actualul val de intensitate emoțională mediatică, comentat de analiști, experți și intelectuali publici samd, provocat de povestea cu Maduro:
1. Să notăm că nici acum, după decenii de occidentalizare și parteneriat strategic, România nu a fost în stare să producă un specialist jurnalist, expert și analist pe SUA. Fie el și „acoperit”. Nimic. Zero.
2. În general, la nivel de meserie de analist sau expert, merită să fie repetat mereu și mereu, până la sațietate, în numele bunului-simț și al profesionalismului: „NU poți explica cititorului ceva ce tu însuți NU ai înțeles. Și nici NU trebuie să încerci să o faci”.
Pentru că, iată, se întâmplă din nou! Oameni care ne-au demonstrat de nenumărate ori că nu au înțeles nimic și NU înțeleg NIMIC din ce se întâmplă insistă, CHIAR ȘI ACUM, să se interpună ca interpreți ai realității între publicul român și realitate. Aceiași!!!!
Si sunt ajutati din greu sa o faca!
Fie că a fost criză, epidemie, război, Ucraina, alegeri europene, politica europeană dezastruoasă, alegeri din România, alegeri în SUA, ideologie, economie etc., același repertoriu, aceleași clișee și scheme obosite și paralele cu realitatea, aceeași inconsistență și aceeași lipsă de autopercepție a propriilor limite și a ridicolului.
3. Un sfat nesolicitat, dar care cred că este în asentimentul tuturor observatorilor avizați și al publicului de bun-simț, care suferă de ani buni actuala stare de lucruri: ar fi timpul ca statul paralel românesc să scoată, totuși, din uz actuala garnitură de jurnaliști, ONG-iști, formatori, experți etc. mai mult sau mai puțin sub acoperire.
Sunt depășiți, sunt perimați. Sunt obositori, plictisitori si batatori la ochi….Niciodată nu au fost competitivi, informați sau inteligenți, dar pe vremuri lipsite de turbulență, incompetența și iresponsabilitatea (și, să fim sinceri, în anumite cazuri dezechilibrul psihic) nu erau atât de vizibile. E vremea pentru fețe noi, figuri noi, șabloane noi și „acoperiți” noi.
Sau, mai bine, lăsați selecția naturală să funcționeze — și interesul național, publicul și standardele profesionale vor fi mai bine servite decât -se vede deja foarte clar- orice sta în putința resursei umane aflata la dispozitia statului paralel să ofere în acest moment. E dovedit și răsdovedit…
În acest punct, am ajuns ca nu mai vorbim despre zgomot de fond inevitabil într-o piață liberă a ideilor, ci despre abolirea funcțională a pieței însăși. Selecția adversă a devenit trăsătură sistemică și — sub egida „statului paralel” — iată, politică de stat a controlului, manipularii si cenzurii.
Și astfel România trăiește de ani buni în acest complex de bule diversioniste, distorsionate, care au creat o realitate paralelă, periodic izbită de realitatea internationala înconjurătoare care toarna regulat caldari de apa rece peste ele…
Niciodată nu se vede mai bine această realitate decât în momentele în care:
(a) șocul din afară sparge toate baloanele de percepție și dezinformare create sistematic de clasa de agenți, platforme, acoperiți, grupuri media, ONG-uri, jurnaliști sub acoperire și ofițeri sub sau descoperire activi în câmpul tactic al „luptei cu dezinformarea” etc. etc., și când
(b) evoluțiile internaționale cer ca discursul public național să aibă un minim de profesionalism, echilibru, maturitate și informare — iar, în fapt, exact contrariul se întâmplă.
De unde și senzația plictisitoare de déjà vu…
Să sperăm că în 2026 vom avea măcar o îmbunătățire minimă în acest sens…
Sursa: FB
Imaginea a fost preluată odată cu articolul, creată cu AI
Radu Zlati 
Lasă un comentariu