„Asasinarea ayatollahului Khamenei este cea mai mare gafă strategică din istoria modernă a SUA.”
Ucigându-l, SUA și Israelul nu au eliminat doar un lider; au împlinit o profeție veche de 1.400 de ani și au creat un martir a cărui umbră va bântui Occidentul timp de decenii.
Luați în considerare simbolismul: Iranul NU a avut NICIODATĂ un Lider Suprem martirizat. Khomeini a murit din cauze naturale.
Faptul că liderul Republicii Islamice este martirizat de „SUA/Israel” este 1000% conform standardelor. Transformă o funcție politică într-o cauză sacră și eternă.
Momentul este catastrofal. Khamenei a fost ucis în Ramadan, aceeași lună sfântă ca și imamul Ali, primul imam al șiismului și „chintesența dreptății”.
Pentru milioane de oameni, aceasta nu este o „lovitură cu rachete”, este o paralelă divină. A murit așa cum a murit Ali: din mâna unui asasin în timpul lunii de post.
A fost ucis împreună cu familia sa. În psihicul șiit, acest lucru reflectă imediat martiriul lui Husayn de la Karbala.
Narațiunea „opresaților” (Mazlum) versus „opresor” (Zalim) este acum pe deplin activată. Aceasta nu este doar o tragedie iraniană; este un strigăt de mobilizare al șiiților la nivel global.
Repercusiunea este deja fără precedent. Asistăm la ceva rar: unitate șiită-sunnită.
De la Karachi la Bagdad și Lucknow, sunniții li se alătură șiiților pe străzi. Prin atacarea unei autorități religioase de o asemenea înălțime, SUA a unificat Ummah împotriva unui „tiran” comun.
Doctrina lui Trump „ucide-i pe toți”, dictată de Netanyahu, s-a întors împotriva sa. Au crezut că decapită un regim.
În schimb, i-au oferit Republicii Islamice cel mai puternic simbol al legitimității sale din 1979 încoace. Nu poți ucide o idee, mai ales una scăldată acum în sângele „martiriului”.
Occidentul sărbătorește un „succes tactic” în timp ce somnambulează într-un coșmar strategic.
SUA tocmai au renunțat la un adversar previzibil pentru o insurgență globală imprevizibilă, inspirată de divinitate. Acesta nu este sfârșitul; este începutul unui capitol mult mai întunecat.
sursa: Fatima Bhutto citată de Ionel Iordache
Radu Zlati 
Lasă un comentariu