arhivă | Opinii Flux RSS pentru această arhivă

G. Șerban – România 2026: Sinuciderea Asistată a unei Clase Politice


Ani de zile, elitele au vândut concepte abstracte: reziliență, digitalizare, sustenabilitate. Pentru omul de rând, acestea au fost „povesti”. AUR a vorbit despre Pământ, Neam, Cruce și Familie. Acestea sunt „ancorele” antropologice fundamentale. În fața vidului existențial modern, masele se întorc la singurele simboluri care le mai oferă un sentiment de apartenență, oricât de distorsionat ar fi procesul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

P.D. Aligică – ANATOMIA UNEI PRESIUNI FABRICATE


Pe scurt, la ceea ce asistăm astăzi este aplicarea acestui mecanism — după toate aparențele masiv alimentat din surse externe, deoarece nu există altă explicație rațională pentru ceva atât de dăunător interesului național — asupra însăși ideii de politică externă națională, suverană, a statului român.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Cristina Petrache – De ce acordul cu Mercosur este o capcană. Și de ce am căzut în ea?


Lola, Mimosa, Chiquita sau Nina pot părea exotice și tentante, dar Joiana rămâne deocamdată pentru români un simbol al tradiției care trebuie protejat și adaptat pentru a face față noilor provocări, la fel ca văcuțele numite Marguerite în Franța, Daisy (Irlanda), Lisel (Germania și Austria) sau Lotta (Elveția).

3 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – MARIO: CRONICA UNUI EȘEC NAȚIONAL


Mario a murit pentru că sistemul a considerat că el și prietenii lui nu merită investiția. A murit pentru că miniștrii noștri nu știu ce înseamnă să mergi la școală prin noroi și să fii ademenit de un „prieten” cu un joint și un plan macabru.

Dacă nu ridicăm bugetul educației la 7% și dacă nu aducem statul înapoi în sate, toporul de la Cenei va lovi din nou. Nu este o amenințare, este o certitudine matematică.

1 comentariu Continuă citirea →

P.D. Aligică – De ce nu avem politică externă?


ficțiunea construită de o clasă politică dirigentă și de statul paralel pentru a-și conserva controlul asupra puterii si apara legitimitatea serios afectata, în condițiile unei subperformanțe dramatice în ultimele cicluri electorale, a devenit principalul obstacol în formularea și implementarea unei politici externe coerente și conforme cu interesul național.

2 comentarii Continuă citirea →

Dan Diaconu – Europa, orfana oligofrenă în căutare de tătuc bogat


Pentru a treia oară Europa e pe moarte și-și așteaptă salvatorul pe care să-l paraziteze. Doar că jocul „permisiune de parazitare contra poziție geopolitică” nu mai are nicio relevanță după ce centrul de greutate al lumii s-a mutat în Asia.

4 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – Eroarea genetică a PNL: Rareș Bogdan


Rareș Bogdan nu a apărut din spuma liberalismului autentic, ci din eșecul de discernământ al unei conduceri care a confundat ratingul TV cu competența politică.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban – Cum votează creierul înaintea noastră


dacă deciziile încep din zone mai vechi ale creierului, alegerile politice seamănă mai mult cu reacțiile animale decât cu raționamentul atent.
Această secvență creează o iluzie a controlului: credem că raționăm pentru a ajunge la o concluzie, dar de fapt emoțiile decid primele.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban – Populismul și Dualismul Moral


Populismul nu este o simplă doctrină politică — este o gramatică morală a lumii. Nu descrie poporul așa cum este, ci îl inventează: pur, omogen, virtuos, trăind într-o stare mitologică de unitate originară, înainte de cădere. Această „cădere” este mereu atribuită altcuiva — elitelor, străinilor, globaliștilor, intelectualilor corupți.

5 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – De ce mediocritatea conduce — și cum putem repara sistemul


Istoria conducătorilor incompetenți nu este o succesiune de accidente, ci o consecință logică a arhitecturii instituționale care îi produce.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dan Diaconu – State eșuate, state câștigătoare


nu contează cine ești dacă știi să îți construiești statul, că e esențial ca statul să înțeleagă și să se adapteze contextului și, nu în ultimul rând, că naționalismul nu trebuie să fie niciodată explicit, ci implicit. Nu trebuie să fim naționaliști zgomotoși ci globaliști care-și urmăresc strict interesul național. 

5 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – De ce avem nevoie de „noi” în „noi versus ei”


Liderii populiști nu le vorbesc doar adepților lor; ei oglindesc durerea acestora. Transformă alienarea în acțiune, oferind sens acolo unde instituțiile au oferit doar administrare.
Aceasta este psihologia apartenenței în forma sa cea mai politică. Populismul înflorește nu doar pentru că oamenii sunt furioși, ci pentru că sunt singuri.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban – Nu mai ești convins, ești programat


Există o formă de putere care este cu atât mai eficientă cu cât este mai invizibilă. Nu se manifestă prin dictat, nici prin forță brută, ci prin designul mediului în care trăiești, gândești și simți.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Mircea Platon – ONG-urile dronă euro-atlantice și națiunile captive


Ordinea mondială capitalistă nu se bazează doar pe diviziunea globală a muncii, ci şi pe diviziunea globală a gânditului. Tendinţa e, desigur, ca unii să producă, iar alţii să înghită pe nemestecate ce li se dă. Să consume „idei”, să de îndoape cu conceptele modificate genetic în laboratoarele şi think-tankurile altora. Cu idei de unică întrebuinţare. Şi de oligarhică folosinţă.

3 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – De la propaganda tradițională la manipularea modernă


Astăzi, controlul nu strigă. Șoptește. Nu minte — interpretează cadrul. Nu-ți comandă atenția; proiectează mediul în care atenția ta nu are unde să se mai ducă. Asta e evoluția pe care am eșuat să o vedem venind.

3 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban: Populismul și psihologia apartenenței


Liderii populiști nu le vorbesc doar adepților lor; ei oglindesc durerea acestora. Transformă alienarea în acțiune, oferind sens acolo unde instituțiile au oferit doar administrare. Aceasta este psihologia apartenenței în forma sa cea mai politică. Populismul înflorește nu doar pentru că oamenii sunt furioși, ci pentru că sunt singuri.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban – De Ce Explodează Populismul în Lume?


Populismul și extremismul nu sunt inevitabile; sunt simptome ale unor probleme rezolvabile. Prin investiții economice, educație culturală, reglementare digitală și reforme instituționale, putem reconstrui democrația.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

D. Lascaris & J. Helmer: Coalition of the killing


Dimitri Lascaris speaks with John Helmer about the U.S. military’s seizure of a Russian-flagged oil tanker and the Ukrainian drone attack on a residence of Vladimir Putin. Russia has responded to these escalations with a strike on Ukraine using an Oreshnik hypersonic missile. Will the Oreshnik strike be enough to deter further escalations by the U.S. and its proxies? John and Dimitri also discuss the Trump regime”s kidnapping of Venezuela’s President and the murder of a U.S. citizen by an ICE agent in Minneapolis.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dan Diaconu – Balul s-a sfârșit nebunia începe


România anului 2026 este într-un rahat fără ieșire. Când va fi stop joc toți vor ridica din umeri. Nimeni nu va ști nimic, toți se vor întreba „ce-i de făcut”. Ce poți face când scrie faliment pe tine?

Scrie un comentariu Continuă citirea →

G. Șerban – De ce România nu se reformează


De ce România nu se reformează? Răspunsul stă într-un singur cuvânt batjocorit: Meritocrația.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dan Diaconu: Suntem mai săraci decât în 1989!


În 1989 eram săraci, dar avea o economie coerentă, funcțională, care trebuia doar legată de noile realități. Aveam zero datorii și o grămadă de bani de primit. Acum ne îndreptăm veriginos către datorii de peste 60% din PIB, după care Dumnezeu cu mila! Atunci aveam impozite practic zero. Nu știai ce e impozitul pe proprietate, nu știai ce e impozitul pe mașină, iar impozitarea salariilor era absolut rahitică: zero impozitul pentru salariile mici, 10% pentru cele medii, 20% impozit maxim! Acestora li se adăuga doar 3% CAS-ul. Acum? CAS 25% + CASS 10% + Impozit 10% = 45% minim! La care adaugi impozite pe casă, pe mașină, RCA, rovignetă, asigurare obligatorie casă, accize, TVA. Ți se pare sau nu ciudat, toate acestea erau elemente necunoscute în 1989!

4 comentarii Continuă citirea →

Dan Diaconu: De ce auto-intitulații pro-europeni nu au creier?


Marile companii raportează profituri mici sau nule. Multe multinaționale și holding-uri mari folosesc structuri fiscale complexe precum: transfer pricing(facturare internă între filiale la prețuri artificiale), deductibilitate agresivă a cheltuielilor(ex: royalty-uri, dobânzi, servicii de consultanță către alte filiale offshore) etc. Astfel, profiturile „dispar” în jurisdicții cu impozitare scăzută sau sunt redirecționate sub formă de cheltuieli deductibile.

5 comentarii Continuă citirea →

PD Aligică: ROMÂNIA ÎN FAȚA UNEI DILEME EXISTENȚIALE


Clasa dirigentă, responsabilii deciziilor din ultimii ani și întregul edificiu de propagandiști, ONG-iști, jurnaliști și intelectuali publici care au dat legitimitate și au construit această malformație ideologică și politică, care a împins România în fundătura în care se află acum, sunt, până la proba contrarie, artizanii confuziei absolute și ai unui blocaj fără precedent istoric.

În acest moment, România pare abulică, dezaxată, confuză, fără direcție, fără capacitate de reacție, fără nucleu intern și, mai ales, fără „creier” — pentru că de acolo pleacă toate. România apare incapabilă să absoarbă informație relevantă despre evoluțiile geopolitice și tehnologice curente și pare incapabilă să interpreteze și să operaționalizeze aceste informații în politici și strategii coerente.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Scott Ritter – Russia’s Dark Sage


modelul de schimbare a regimului bazat pe sancțiuni, care a reușit în Venezuela, este viu și în mișcare de către Statele Unite împotriva Rusiei astăzi.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică: Nimic despre Venezuela


Să notăm că nici acum, după decenii de occidentalizare și parteneriat strategic, România nu a fost în stare să producă un specialist jurnalist, expert și analist pe SUA. Fie el și „acoperit”. Nimic. Zero.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Gabriel Șerban: Liberalismul fanariot


Cum se face că într-o țară cu infrastructură impecabilă, ca Germania, statul își permite să fie rezonabil, în timp ce în România, unde îți rupi mașina în craterele de pe asfalt, statul te taxează ca și cum ai circula pe circuite de Formula 1?Plătim impozite „europene” pentru drumuri medievale, iar mașinile noastre noi, de 1.4, […]

1 comentariu Continuă citirea →

Michael A. Reynolds: SUA vs Rusia = Ucraina


Situația actuală problematică a Americii, în care se află la un pas de a deveni un beligerant direct împotriva unei puteri nucleare rivale într-un război care nu implică nici teritoriu, nici principii vitale, este derutantă.

3 comentarii Continuă citirea →

DP Aligică: EXPANSIONISM versus EXTINCȚIONISM.


Una dintre aceste filosofii construiește civilizații, își asumă riscul viitorului și mizează pe viață. Cealaltă asistă, nihilist, resemnat sau tâmp, la contracție și colaps. Așadar, provocarea Expansionismului: întrebarea nu este ce discurs ne place mai mult, ci în ce direcție alegem să ne înscriem existența colectivă.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

De la comunism la woke


În vreme ce comunismul a promis puterea poporului, creînd o nomenclatură cu privilegii aparte, wokismul a promis o societate incluzivă, dar a dus la apariția unei noi elite culturale: „curatori ai moralității”. Acești activiști și lideri de opinie, care decid cine e „acceptabil” și cine trebuie „anulat”, profită de monopolul asupra binelui, exact așa cum liderii comuniști se considerau gardienii „egalității” oamenilor.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică: Renașterea lui Dumnezeu


Concluzia mai largă este că oamenii nu pot trăi fără un sens superior, iar această mișcare intelectuală poate fi citită ca o reacție de rezistență față de declinul secularismului si propagandismului scientist, care a degradat exact această necesitate existențială, atrăgând după el o mare bulversare și criză socială.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Gabriel Șerban: „Ne-am tâmpit” sau „neam tâmpit”?


Dacă mediul este important, educația unui popor face diferența între viață și moarte.
Incompetența la vârf se plătește scump: ea garantează că elevul va fi analfabet funcțional, că salariul său va fi mic și că viața lui va fi tristă și precară.
Până când nu vom pune mâna pe carte, pe studii și pe humble pie, și vom accepta că IQ-ul nu e despre aroganță, ci despre capacitatea de a rezolva probleme structurale, vom rămâne campionii Dunning-Kruger: o națiune de genii autodeclarați care, în fața testului, ajung mereu la coada clasamentului.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

P.D. Aligică: DE CE PROPAGANDA OFICIALĂ ESTE UN PERICOL NAȚIONAL


avem o mișcare propagandistică-intelectuală, un conglomerat de ONG-uri, platforme media sub acoperire, agenți externi și structuri para-statale care își prezintă propaganda drept „avangarda progresului” și „culmea iluminismului”, dar care, în realitate, acționează împotriva naturii și împotriva dezvoltării firești a societății românești. Este o mișcare profund retrogradă, orientată spre menținerea populației pe cale de propaganda la nivelurile de gandire si perceptie inferioare ale piramidei lui Maslow, dependente de frică, insecuritate și confuzie.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

P.D. Aligică: POST-IDENTITARIANISMUL.


Suveranismul (și implicit identitarianismul) a fost împins în centrul atenției. El devine „problema”: ce e, cum îl definim, e legitim, nu e, cum îl interpretăm? Între timp, post-identitarianismul — adevăratul fenomen care pune lucrurile în mișcare — dispare în umbră. Nu e analizat, nu e numit, nu e chestionat. Lucrează implicit, ca un sistem de operare invizibil. Nimeni nu întreabă: Dar ce vor oamenii aceștia? Ce curent reprezintă? ce e, cum îl definim, e legitim, nu e, cum îl interpretăm? Post-identitarianismul este luat de bun, ca și cum ar fi un dat natural. Identitarianismul clasic — forma esențială și tradițională de articulare a identităților colective — este pus sub semnul întrebării.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Leprozerie a la Cluj


Ca mănășturean, sper (dacă o fi să fie, sper degeaba…) ca mănășturenii să poată reedita ceea ce bunicii lor au făcut prin anii 50, când au scris pe drumul care astăzi este strada Moților: „Până aici este comunismul, de aici începe Mănășturul”; adică să apară undeva în dreptul restaurantului Big Belly (unde îmi consum săptămânal shaorma) inscripția „Până aici leprozeria, de aici începe Mănășturul”.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Mircea Platon: Agitații programatice


Motto: „«Identitatea națională» este un construct problematic, care ține mai degrabă de o mentalitate de secol XIX și la care ar trebui să ne raportăm din ce în ce mai critic în condițiile lumii de azi” (ANEXE: De ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun) se bazează […]

Scrie un comentariu Continuă citirea →