Protocolul Coaliţiei, târg disperat pentru PDL, beneficii pentru UDMR

Membrii coaliţiei de guvernare vor semna miercuri, la Palatul Parlamentului „Protocolul de colaborare guvernamentală şi parlamentară între formaţiunile politice din interiorul Coaliţiei aflate la guvernare”. Menită să asigure liniştea UDMR, UNPR şi a grupului minorităţilor noua înţelegere este nefavorabilă PDL pe termen lung. Pe lângă stipularea unui pachet de proiecte legislative cu conţinut economic,  documentul va conţine o serie de termene pentru adoptarea altora cu importanţă elevctorală pe motiv de grabă majoră. UDMR şi grupul minorităţilor primesc Statutul şi reorganizarea administrativ-teritorială, UNPR sprijin pentru suprataxarea averilor foarte mari.

Aflat pe o pantă descendentă la capitolul cotă electorală, PDL se agaţă de putere prin orice mijloace pentru a-şi asigura controlul guvernării şi, implicit, al organizării alegerilor din 2012 şi 2013. De această nevoie disperată a PDL au profitat îndeosebi udemeriştii şi parţial, grupul minorităţilor şi UNPR pentru a impune propriile condiţii „partnerului” de  guvernare.

Dacă cea mai mare parte a legilor care vor fi cuprinse în noua înţelegere au caracter economic şi social, vizând încurajarea creării locurilor de muncă, măsuri de relansare economică, stimularea investiţiilor în agricultură şi energie, şi absorbţia fondurilor europene, PDL se vede miercuri constrâns să semneze şi să-şi dea angajamentul şi pentru toate proiectele de lege propuse de UDMR. Prevederile Legii Statutului minorităţilor, împreună cu cele ale Legii de reorganizare pe 16 regiuni de dezvoltare, dintre care una formată din actualele judeţe Harghita-Covasna-Mureş, oferă formaţiunii conduse de Kelemen Hunor posibilitatea să-şi atingă obiectivul major neatins în ultimii 20 de ani, autonomia culturală, ca prim pas spre cea teritorială.
„Sunt scopuri care sunt în programul nostru deziderate de 21 de ani şi rămân acolo. Şi vom aduce argumente de fiecare dată, vom încerca prin mijloace politice să demonstrăm că autonomiile existente în Europa pot funcţiona şi în România”, a spus Hunor înainte şi în timpul Congresului UDMR.
Dealtfel, noul lider al Uniunii a sugerat că fără aceste componente în noul protocol, guvernarea este în aer, în lipsa unei majorităţi, scenariu valabil şi în cazul în care PDL nu-şi respectă angajamentele asumate.
„Dacă un anumit proiect, o anumită iniţiativă pică din această agendă, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza noastră, înseamnă că nu mai avem majoritate parlamentară. Iar când nu vom avea majoritate, în Parlament, pe un anumit punct din protocol, atunci, într-adevăr, guvernul nu mai are susţinere”, a avertizat Hunor.
UNPR este interesat, la rândul său, să-şi asigure supravieţuirea politică legându-şi numele de promovarea şi transpunerea în realitate a unor proiecte de lege populiste cum ar fi taxarea averilor mari, legea sindicatelor, indexarea pensiilor şi readucerea salariilor bugetare la nivelul de dinaintea aplicării măsurilor de austeritate.

Totodată, pentru UNPR este capital ca PDL şi UDMR să sprijine modificarea legii electorale în sensul coborârii pragului electoral la doar 3% atât la locale, cât şi la alegerile parlamentare. Cotat la nici 1% în recentele sondaje, singura şansă reală a UNPR de a-şi asigura locuri în Parlament o constituie însă un protocol de colaborare electorală cu PDL, care să prevadă, după modelul Aliuanţei de Centru –Dreapta, candidaturi comune pe liste.

Numai că UNPR nu are potenţialul unui trust de presă cum au conservatorii, iar democrat-liberalii, care nu au găsit nici nun avantaj din această ofertă, au zis pas.

Grupul minorităţilor pare a fi un alt beneficiar important al târgului care va fi încheiat astăzi între partenerii de coaliţie. Randament mare , cu minimum de efort. Aşa pot fi caracterizate beneficiille pe care minorităţile le-au obţinut lăsând UDMR să şantajeze PDL, chiar şi fără consultarea lor.

Deşi, liderul grupului, deputatul Varujan Pambuccian s-a plâns recent că nu a fost consultat şi a pus sub semnul întrebării existenţa textului protocolului,  el şi colegii săi nu au de ce să fie nemulţumiţi.

Dacă statutul minorităţilor va trece de parlament până în această vară, ei au garantată autonomia culturală, care înseamnă capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi.

Proiectul prevede înfiinţarea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale (CNAC), un fel de mini-parlament pentru fiecare minoritate, cu atribuţii de decizie în impunerea, confirmare şi/sau revocarea de pe functiile publice a directorilor de instituţii culturale, unităţi şcolare, şi şefilor redacţiilor de ziare, televiziuni şi radiouri în limba minorităţilor.

CNAC se putea pronunţa şi cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, funcţionarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat cu predare în limba maternă şi stabilirea ofertei educaţionale ale acestora, măsurile putând fi luate numai cu acordul Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale al minorităţii naţionale în cauză

sursa: ImpactNews

Etichete:, , ,

Comentariile nu sunt permise.