Dan Popa: Impozite mai mici? OK, sa vedem de unde si ce impact ar avea

Guvernul si Parlamentul se afla plasate parca in Paradoxul lui Ellsberg. Sufera de o preferinta pentru riscuri cunoscute in fata riscurilor necunoscute. Chiar daca unul risca, celalalt vine si anuleaza riscul primului. Ellsberg zice cam asa: lumea prefera sa parieze pe o cutie cu 50 de bile rosii si 50 de bile albastre, decat pe una cu 100 de bile dar in care numarul de bile rosii sau albastre este necunoscut. Probabilitatea de a castiga la un pariu ramane neschimbata in ambele cazuri, insa oamenii prefera  pariul pe un scenariu familiar. Procesam nesiguranta cu privire la risc si la timp in mod asemanator. Pe scurt, nu gandim rational cand viitorul este nesigur, si cand anumite aspecte legate de timp (reintoarcerea la siguranta) sunt neclare. Asta este esenta strategiei de criza a Guvernului, combinate cu cea populista din Palament. Toti stiu ca oamenilor le trebuie o speranta. Speranta aduce incredere, iar increderea se manifesta prin achizitii (consum). Cand omul e nesigur, tine strans de bani, iar sangele economiei – banii- nu mai circula, amenintand cu infarctul economic.

Sa luam un caz: domnul Ionescu. Are 3 copii, pentru care primeste o alocatie de 100 de lei pe luna (cifra a fost aleasa pentru usurinta exemplului). Familia Ionescu are un venit net lunar de 1000 de lei, sa presupunem. Oare cum e mai bine pentru buget. Sa-i reducem din impozit cu 10%, lasandu-i astfel un venit net de 1100 de lei si sa ii taiem suta de lei de la alocatie, sau sa continuam in acelasi fel ca si pana acum?

  • ·         Ce spun cifrele?

Trebuie sa te incadrezi intr-un deficit bugetar. Sa nu te intinzi mai mult decat iti e plapuma, pe romaneste. Drept este ca plapuma asta ti-o confectionezi tu. De regula, Guvernul isi comanda o plapuma uriasa, dar materialul cu care se trezea la poarta ii ajungea cu greu de o batista. Asa ca de trei ani incoace se fac calcule. Cum sa ne marim plapuma? Cum sa ne crestem veniturile, ca sa avem de unde cheltui? O solutie pe care o tot aud in ultimele zile e legata de scaderea cotei unice de la 16 la 10%. Idee care merge intr-un an pre-electoral, dar care este o aberatie fiscala.

Consiliul fiscal zice insa că o asemenea reducere aduce riscuri „semnificative” pentru îndeplinirea ţintelor bugetare pe termen mediu. Mai mult, ar fi pusă în pericol respectarea termenului limită 2012 pentru corectarea deficitului excesiv în conformitate cu recomandarea Consiliului ECOFIN din 16 februarie 2010. O eventuală nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscală asumate ar fi sancţionată de pieţele financiare internaţionale, mai ales având în vedere contextul european actual. „Propunerea  nu este însoţită de masuri  de compensare a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, desi consecinţele asupra echilibrului bugetar sunt majore”, mai precizeaza acestia.

  • ·         Ramane sa taiem din alte taxe, ori sa marim niste impozite. Care insa?

Sa fie CAS-ul platit de angajatori? Si aici se fac calcule, se dimensioneaza scenarii. Sa fie cu 10? Sa fie cu 5? Ce impact va avea asupra bugetului? Dar asupra somajului?
Practic, in numai 18 luni, de la jumatatea anului 2008, numarul somerilor a crescut cu mai mult de 100% . Cauza este diferita fata de cea existenta in cele doua episoade, oarecum similare, anterioare, 1997-1998 si 2001-2002. Atunci, cresterea somajului s-a datorat cu precadere efectelor politicilor pre-electorale si/sau crizei financiare autohtone. De aceasta data, cauza este cu preponderenta externa, efectul crizei economice mondiale reducand puternic cererea externa cu repercursiuni asupra productiei autohtone.

Mai trebuie sa tinem cont ca la nivel regional exista disparitati majore in ceea ce priveste numarul de disponibillizati. Comparatia facuta intre situatia existenta pe piata fortei de munca in august 2008, cand rata somajului s-a aflat in jurul unei valori minime istorice, si aprilie 2010, confirma acest lucru. Aceste variatii se datoreaza structurii economiei locale (sectoarele economice au fost afectate in mod diferit de criza, fapt care se observa si la nivelul economiilor locale/regionale), influentei lucratorilor cu domiciliu flotant. (orase precum Iasi sau Bucuresti au atras forta de munca din judetele adiacente) sau faptului ca tinerii sunt afectati cel mai puternic de criza. (de exemplu, in Bucuresti si Ilfov, intre august 2008 si aprilie 2010 numarul somerilor a crescut cu 2,5%. In schimb, in Vaslui acesta a crescut cu 14,1%.)

.

  • Succesul programelor de formare profesionala este extrem de redus

Conform ANOFM, numai 10% din beneficiarii acestor programe s-au incadrat in campul muncii. O reevaluare a acestor programe care sa tina seama de echilibrul cererii si ofertei este oportuna. Amanarea la plata pentru 6 luni a obligatiilor fiscale restante ale agentilor economici este o masura distortionara, aplicata tardiv (si la o perioada indelungata dupa aparitia crizei) care risca sa penalizeze firmele competitive si care poate creste volumul arieratelor in sistem. Somajul tehnic – prin care firmele sunt scutite de la plata contributiilor sociale in cazul in care isi intrerup temporar activitatea (maxim 90 zile).

In perioada 2009-2011 s-au alocat 100 milioane EUR pentru sustinerea sectorului IMM-urilor. Masura este una pozitiva insa efectul va fi marginal. In plus, alte masuri luate de guvern, cum ar fi introducerea impozitului forfetar, au afectat deja intr-un mod negativ o serie de IMM-uri aflate la limita existentei.

Problemele economiei romanesti sunt structurale si degeaba obtinem o crestere economica daca nu le corectam. Dupa ce am turat masina economica peste potential si am bagat-o in gard, a o lua din nou la drum cu aceeasi masina, fara a o repara, poate fi fatal pentru economie”, ëxplica  Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

  • Venituri bugetare: colectam mult prea putin. Economia reactioneaza mai bine la modificarea CAS decat a cotei unice

La nivel de venituri bugetare evolutia istorica arata ca Romania nu a reusit sa colecteze mai mult de 33% din PIB, cifra care ne plaseaza pe ultimul loc in UE 27. “In privinta veniturilor fiscale, ne-am pozitionat la 28-29% in medie

veniturile fiscale din ultimii ani. La impozitele indirecte scaderea a fost mai insemnata in ultimii ani. Paradoxul este ca, desi accizele au crescut, veniturile colectate din accize au scazut.

Cat priveste TVA, Romania are o rata implicita (calculata ca raport intre incasarile din TVA si consumul privat) de 10,8%, una dintre cele mai reduse din Europa. La aceeasi rata a inflatiei, Cehia colecteaza dublu fata de Romania. Bulgaria, cu TVA mai ridicat, colecteaza si ea mai mult.

Calculele arata ca  mediul de afaceri in special reactioneaza mai bine atunci cand se modifica nivelul CAS decat cel al cotei unice. Daca luati in calcul nivelul colectarii o sa vedeti ca atunci cand CAS-ul a scazut, gradul de conformare a urcat. Insa,  si in ceea ce priveste rata de colectare a impozitelor, Romania continua sa aiba o problema. Romania are o baza legala de 16 la suta pentru colectarea impozitelor, una dintre cele mai mici rate de colectare. Desi Bulgaria si Cehia au rate de colectare mai mici, aduna mai multi bani la buget. Romania are o problema cu rata de colectare, mai ales ca o buna parte a populatiei este in zone nefiscalizate. Aici este problema. Degeaba pui taxe mai mari si le colectezi mai greu, ca tot degeaba.

Fata de tarile din jurul nostru, Romania, la o cota de 16 la suta impozit pe profit, colecteaza 5 la suta. Bulgaria si Letonia colecteaza mult mai mult decat noi, desi au cote mai mici de impozitare pe profit”, a precizat seful Consiliului Fiscal.

La capitolul impozitelor indirecte (TVA, accize, taxe vamale), raportul arata ca acestea au inregistrat o scadere pana la 11,9 la suta din PIB, fata de 12,9 la suta, in 2008.

  • ·         Priorităţi

Îmbunătăţirea colectării taxelor si combaterea evaziunii fiscale. Cresterea bazei de impozitare si reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata taxelor. Reducerea birocraţiei .Cresterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor). Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a

asigura predictibilitate si stabilitate Priorităţi cheie în ceea ce priveste cheltuielile bugetare. Cresterea eficienţei cheltuielilor publice. Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială si salarii în sectorul bugetar. Stabilirea priorităţilor de investiţii si bugetarea multi-anuală a acestora. Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar). Sa mai spun?

 

Sursa: contributors.ro

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: