După trei ani de “linişte”, Legea referendumului va zgudui din nou scena politică, aşa cum a făcut-o între octombrie 2005 şi mai 2007.
Cinci senatori din Coaliţia guvernamentală au modificat în Comisia juridică a Senatului Legea referendumului (Legea 3/2000) la articolul care se referă la modalitatea de demitere a preşedintelui României. Concret, aceştia au modificat art.10, care, dacă va ajunge să fie adoptat, va arăta în felul următor: “Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Practic, s-ar reveni la formula din legea din anul 2000, care a fost modificată după lupte grele şi în care din 2007 prevedea că preşedintele României poate fi demis cu majoritatea voturilor participanţilor la referendumul de demitere.
Cu siguranţă, această modificare legislativă va genera tensiuni mari în Parlament. Un prim scandal este deja pe rol. Modificarea legii în Comisia juridică s-a făcut nestatutar, neexistând cvorumul de şedinţă – adică prezenţa a minimum şase senatori. În mod normal, ceea ce au făcut cei cinci senatori ai Puterii este lovit de nulitate. Ei susţin însă că ar fi existat cvorum de şedinţă, venind cu argumentul că pe lista de prezenţă sunt şase semnături. Numărul de semnături nu intră în calcul la cvorum, ci prezenţa efectivă în momentul votului. Este curioasă poziţia adoptată de senatorii PDL, UNPR şi UDMR, ţinând cont că în situaţii similare nu considerau semnăturile din condică drept cvorum de prezenţă. Este cazul Comisiei de învăţământ din perioada dezbaterii Codului Educaţiei, când înainte de votare, senatorii Puterii (care semnaseră evident condica) părăseau şedinţa pentru a genera căderea cvorumului. Tocmai respectivele căderi de cvorum l-au împiedicat pe Mircea Geoană şi pe senatorii Opoziţiei să dezbată în plen Codul Educaţiei.
O istorie zbucuiumată
Pentru modificare Legii referendumului s-au dat bătălii grele în Parlament începând cu toamna anului 2005. Modificarea legii a fost propusă atunci de patru parlamentari PSD şi aducea următoarele noutate: demiterea preşedintelui cu majoritate simplă (50% plus un vot din participanţii la urne). La început s-au contrat violent pe această modificare PSD şi PRM, de o parte, şi PD, de cealaltă, liberalii având poziţii împărţite, iar UDMR era în neutralitate. Reamintim, în 2005 guverna Coaliţia PNL-PD-UDMR. Ulterior, când şi PNL a agreat modificarea legii, au apărut două condiţii diferenţiate pentru demiterea preşedintelui: cu majoritate absolută (50% plus un vot din totalul electoratului) în cazul în care preşedintele este ales în primul tur; cu majoritate simplă (50% plus un vot din totalul participanţilor la urne) în cazul în care preşedintele este ales în două tururi de scrutin. În 2007, PNL a mai propus ca un referendum, de orice natură ar fi, să nu se poată desfăşura în paralel cu orice tip de alegeri. Această variantă a legii a căzut la Curtea Constituţională (culmea, la vremea respectivă, PSD avea majoritatea aici) şi la refacerea legii s-a ajuns înapoi la prima variantă de modificare: demiterea prin majoritatea simplă. La vremea respectivă, PD, aflat în 2007 deja în Opoziţie, acuza celelalte partide că legea este făcută special pentru facilizarea demiterii lui Traian Băsescu. Acum, acuzaţiile vin din cealaltă tabără, şi se susţine că PDL vrea să modifice legea pentru a-l apăra pe Traian Băsescu, ştiut fiind faptul că o demitere prin majoritate absolută este aproape imposibilă.
Într-un fel sau altul, modificarea legii va ajunge totuşi să fie dezbătută în plen. Ce se va întâmpla la Senat nu contează, deoarece Camera Deputaţilor este decizională. Aici, rămâne de văzut cum se vor comporta UDMR şi o parte a deputaţilor din UNPR. În 2007, UDMR a votat in corpore în favoarea modificărilor, iar Gabriel Oprea, Marian Sârbu, Eugen Nicolice, un adevărat vârf de lance în bătălia modificării legii, lideri ai UNPR, nu au cedat nici un pas în faţa PD. De asemenea, este interesant de văzut care va fi poziţia a şase deputaţi din grupul minorităţilor naţionale care, în 2007, au votat de asemenea în favoarea modificării legii.
Condiţii de demitere a preşedintelui României
Conform legii aflate în vigoare: 50% plus un vot din numărul participanţilor la urne
Conform proiectului PDL: 50% plus un vot din numărul total al electoratului, adică aproximativ 9,4 milioane de voturi
sursa: Puterea








Comentarii recente