Peste 4.500 de tineri au obţinut în ultimii trei ani, din fonduri UE, sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de euro pentru a-şi deschide o mică afacere în mediul rural. Cum au fost cheltuiţi banii şi cine au fost beneficiarii acestui program care a suscitat un interes atât de mare?
Ministerul Agriculturii a inaugurat în 2008 o linie de ajutorare de 337 milioane euro, din fonduri UE. Banii trebuie împărţiţi până în 2013 tinerilor care aleg să-şi deschidă o fermă la sat. Până în prezent s-au cheltuit deja 28% din sumă. Doar în acest an se vor acorda ajutoare în valoare de 100 milioane euro. De unde atâta interes pentru aceste fonduri? Pe de o parte,„setea de bani la ţară e uriaşă”, după cum ne-a declarat Octavian Alic, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a decis majorarea din noiembrie a plafonului maxim al primei de instalare la 40.000 de euro şi pe cel minim la 12.000.
Cine poate primi banii europeni
Orice român sub 40 de ani poate solicita ajutorul UE dacă face dovada că deţine o mică fermă (trecută de părinţi, unchi, bunici pe numele lui, înfiinţată recent sau care activează de ani buni „la negru”) pe care vrea să o înregistreze ca plătitor de taxe.
O altă condiţie este ca exploataţia agricolă să aibă o dimensiune minimă. De pildă, un tânăr care deţine o seră de flori de 636 mp, ori o livadă de 3 hectare sau 23 de vaci de lapte se califică pentru a primi „gratis” 10.000 euro. Un tânăr care are o seră de flori de 1.450 mp e eligibil pentru un ajutor nerambursabil de 25.000 euro. Tot 25.000 euro ar primi şi un tânăr fermier care are cultivaţi cu ciuperci 7500 mp, ori deţine o livadă de 6,5 hectare.
Deşi „măsura 112″ e intitulată „Instalarea tinerilor fermieri”, aceasta e mai degrabă un sprijin pentru tinerii care deja stau în mediul rural. Cei mai avantajaţi sunt moştenitorii de exploataţii agricole, care primesc banii fără să fi investit nimic, iar cei mai defavorizaţi sunt tinerii care migrează din urban spre rural, care mai întâi trebuie să investească în înfiinţarea fermei, după care pot solicita ajutorul bănesc de la Ministerul Agriculturii. Partea bună e că sumele pe care UE le dă gratuit tinerilor acoperă aproape în totalitate investiţia făcută pentru înfiinţarea fermei.
Cine sunt câştigătorii
RL a vizitat patru ferme (alese la întâmplare) ale unor tineri care au primit câte 25.000 euro pentru a se stabili la sat. Au apărut astfel primele semne de întrebare: în primul rând am aflat că doi dintre beneficiari lucrau în momentul depunerii cererii de finanţare în instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii (cel care alocă fondurile prin intermediul APDRP). Alţii nu erau decât paravane pentru afacerile altor persoane care nu ar fi îndeplinit condiţiile obţinerii fondurilor UE.
Soţia unui controlor la APIA
Teodor Toader fost primar în comuna Izvoarele (Argeş), e unul din cei mai mari producători de căpşune şi mure din judeţul Argeş, cu o suprafaţă cultivată de 7,7 hectare. Având 60 de ani nu putea să acceseze măsura 112, de sprijinire a tinerilor pentru stabilirea la sat. Atunci a încercat alte soluţii: „Fiul meu deşi are 32 ani n-a putut să depună pentru că e controlor la APIA şi func¬ţionarii publici sunt incompatibili pentru accesarea fondurilor UE. Am încercat şi cu celălalt băiat, care e poliţist, dar nici el nu poate, că şi el, e tot funcţio¬nar public”. Atunci proiectul a fost depus în numele nurorii, Toader Mirela (31 ani). Ne-am dat întâlnire cu „beneficiara” celor 25.000 euro. Însoţită la fiecare pas de fostul primar, eminenţa cenuşie a plantaţiei, Mirela Toader a recunoscut că deocamdată e doar observator: „Vin în fiecare zi şi văd ce se întâmplă, cum cresc plantele. Sunt la stadiul de învăţăcel”.
În locul nurorii sale, fostul primar ne-a lămurit toate detaliile legate de accesarea şi cheltuirea fondurilor UE: „Un an şi jumătate am aşteptat să vină banii”. Cei 25.000 euro au fost folosiţi pentru achiziţia a 1,5 hectare de teren cu preţul de 8.000 euro. De asemenea, din banii UE a investit într-o instalaţie de irigare prin picurare pentru parcela cu pricina, unde a înfiinţat o nouă parcelă cu mure, de 1,1 hectare. Fostul primar spune că activitatea pe care o desfăşoară e extrem de profitabilă: „Într-un an bun obţin 30 de tone de căpşune, 15-20 de tone de mure la hectar, o tonă de coacăze şi cam tot pe-atâta zmeură. Căpşunele le vând angrosiştilor din tot sudul ţării cu 4,5 lei kilogramul şi murele, zmeura şi coacăzele cu 10-11 lei”. În vârful sezonului din cel mai bun an, a ajuns să aibă pe plantaţie şi 110 zilieri: „În ziua aia am cules 4,7 tone de căpşune. Atunci doar muncitorii m-au costat câte 1.000 euro pe zi”. Într-un an bun, ferma are venituri de 50.000 euro şi cheltuieli de 10.000. Însă există şi sezoane proaste, în care pierderile ajung şi la 90%: „Sunt şi ani în care am probleme cu grindina, inundaţiile şi mai ales cu gerul, care iarna-mi îngheaţă plantele. La asta se adaugă oile pe care le scapă ciobanii în plantaţia mea, care-mi mănâncă tufele de mure. Într-un ciclu de cinci ani, cam doi ies pe pierdere şi trei ani sunt buni”, spune Toader.
sursa: Romania Libera
Radu Zlati 
Comentarii recente