A. Enculescu: Adoptarea euro. Cât de pregătiţi suntem şi ce avantaje ne aduce?

Guvernul este pe punctul de a renunţa la termenul de 1 ianuarie 2015 pentru aderarea la zona euro, după modificarea calendarului iniţial care indica anul 2014. Cât de pregătită este însă România şi care sunt avantajele şi dezavantajele trecerii la moneda unică europeană?

În prezent, România se poate lăuda cu respectarea a numai două criterii dintre cele cinci prevăzute de Tratatul de la Maastricht, cel al datoriei publice, de aproximativ 30% din PIB faţă de 60%, maximul admis, precum şi condiţia impusă cursului de schimb, a cărui variaţie nu trebuie să depăşească +/- 15% (media maximă a ultimilor doi ani înaintea aderării efective). Pentru adoptarea monedei unice, ţara noastră trebuie să aibă şi o rată a inflaţiei cu mai puţin de 1,5% peste media înregistrată de cei mai performanţi 3 membri ai Uniunii Europene, criteriu departe de a fi îndeplinit, în condiţiile în care în februarie am înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 7,6%, cea mai mare din UE, iar media la nivelul blocului comunitar a fost de 2,8%.

Cele mai mari dificultăţi din perspectivă convergenţei nominale se înregistrează în cazul deficitului bugetar, ajuns în 2010 la 6,4% din PIB. Ţinta pentru anul în curs a fost stabilită la 4,4%, însă este cale lungă până la limita de 3% din PIB cerută de Tratatul de la Maastricht. Nu în ultimul rând, rată dobânzii nominale pe termen lung să nu depăşească cu mai mult de 2% media raţei dobânzii în primele trei state membre cu cele mai bune performanţe în domeniul stabilităţii preţurilor. Cum indicatorul se calculează pe baza randamentului titlurilor de stat pe termen lung sau al altor instrumente financiare asemănătoare, iar România este ţinută de cele mai multe agenţii de rating în categoria ”junk”, şansele de îndeplinire a criteriului sunt, cel puţin pentru moment, destul de reduse. La acest capitol ne-ar putea ajuta însă tendinţa de creştere a dobânzilor din zonă euro.

Ce avem de câștigat

Printre câştigurile clare ale intrării în grupul monedei unice se număra eliminarea riscului valutar faţă de euro şi reducerea volatilităţii cursului de schimb faţă de alte monede internaţionale, precum dolarul, chiar dacă turbulenţele financiare din ultima perioadă au destabilizat cotaţia euro/dolar. Tot prin eliminarea riscului valutar, România ar putea atrage mai multe investiţii străine directe, iar exportatorii, care se plâng acum că aprecierea leului le afectează competitivitatea, vor beneficia costuri de tranzacţionare reduse.

Adoptarea monedei euro poate aduce şi costuri mai mici la credite prin posibilitatea de a contracta împrumuturi la dobânzi apropiate de restul statelor euro, dar şi comisioane reduse pentru transferurile de bani. Mai mult, în condiţiile în care preţurile multor produse sau servicii sunt exprimate în euro, consumatorii îşi vor putea controla mai bine cheltuielile.

Inflație și scumpiri

De partea dezavantajelor, trecerea la moneda unică europeană înseamnă că România îşi pierde indepedenta politicii monetare şi a cursului valutar, în condiţiile în care rata de schimb ajută în prezent la absorbţia şocurilor externe. În acelaşi timp, majoritatea prerogativelor Băncii Naţionale a României vor fi preluate de Banca Centrală Europeană, iar BNR nu va mai avea puterea de a influenţa politică monetară, în special prin intermediul dobânzii de referinţă.

În lipsa independenţei politicii monetare şi de curs, România devine vulnerabilă în faţă şocurilor asimetrice.În lipsa unei convergenţe reale între economia românească şi cea a zonei euro, în special prin alinierea preţurilor, a cărei medii este de mai puţin de 60% faţă de cele europene, scumpirile vor fi inevitabile, cu efecte imediate asupra inflaţiei şi competitivităţii produselor româneşti pe piaţa europeană.

În faţa acestor pericole, nici ţările din regiune nu mai sunt la fel de dornice de a intra în grupul euro. Polonia evită să stabilească o ţintă pentru adoptarea monedei unice, Ungaria continuă să amâne ţinta de aderare, în timp ce Cehia, deşi îndeplineşte patru din cele cinci criterii de la Maastricht, se bazează pe o economie dependentă în proporţie de 70% de exporturi şi preferă menţinerea monedei naţionale.

sursa: ImpactNews

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: