M. Stefan: Scenariu – Blaga câștigă alegerile în PDL

Cu câteva zile înainte de alegerile interne din PDL, partizanii lui Vasile Blaga au speranţe. În sondaje, “caporalul” stă mult mai bine decât adversarul său, Emil Boc.

Potrivit unui sondaj de uz intern, realizat de CSOP, institutul de casă al PDL, 44% dintre simpatizanţii PDL îl văd pe Blaga ca cel mai potrivit pentru postul de preşedinte al partidului, faţă de 36% câţi l-au indicat pe Emil Boc. Numai 6% dintre repondenţi îl văd pe Theodor Paleologu bun de şef în Modrogan. Principalii favoriţi se bucură cam de aceeaşi cotă de încredere în rândurile votanţilor PDL: puţin peste 50%, amândoi fiind însă sensibil întrecuţi de preşedintele Traian Băsescu.

Încurajaţi de astfel de cifre , dar şi de simpatia şi de susţinerea de care se bucură Blaga în rândurile democrat-liberalilor care compun baza partidului, partizanii acestuia nu de ce să nu spere la un deznodământ fericit. Dar ce ar însemna înscăunarea lui Blaga în fruntea PDL?

O tragedie pentru gruparea Udrea – Falcă

În primul rând, o adevărată tragedie pentru gruparea Udrea – Falcă, care în ultimele luni s-au străduit să creeze un întreg eşafodaj pentru susţinerea lui Emil Boc, folosindu-se în special de fondurile pe care aceasta le coordonează ca ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale ca un instrument de atragere şi de direcţionare a voturilor primarilor la Convenţia Naţională către candidatul care trebuie.

O funcţie de ministru pe care însă Udrea nu va mai avea mari şanse să o păstreze în cazul în care Blaga câştigă competiţia internă. Surse democrat-liberale ne-au declarat că remanierea pe care Emil Boc are de gând să o aplice după data de 14 mai, s-ar putea lărgi şi la alte protofolii ministeriale controlate în prezent de rivalii vechilor democraţi.

Udrea şi-a atras totuşi simpatia parlamentarilor şi a liderilor din teritoriu prin lansarea Programul Nţtional de Dezvoltare, care acordă bani pentru proiectele în teritoriu, situaţie care va face dificilă orice tentativă de debarcare a acesteia din fruntea ministerului.

Potrivit surselor citate, Blaga nu i-a iertat lui Udrea nici afronturile din timpul campaniilor electorale, când aceasta i-a suflat biroul din Modrogan 22, fiind nevoit să se mute într-o cămăruţă la parter în sediul Modrogan 21. Nici debarcarea tripletei Blaga-Videanu-Berceanu nu a fost uitată şi riscă să-şi găsească după 14 mai un correspondent în tripleta Udrea-Igaş-Baconschi, ultimul, un alt personaj ale căror bune oficii au fost cultivate de Blaga în trecut dar care a preferat să treacă în tabăra lui Boc înainte de alegerile interne.

Rebranduirea PDL

Pe lângă tendinţele revanşarde obişnuite şi reglările de conturi care însoţesc orice competiţie politică dură, Blaga va încerca totuşi să-şi întărească poziţia şi implicit să revitalizeze partidul. A anunţat că nu doreşte să reinventeze apa caldă, ci vrea să conducă partidul aşa cum a fost condus în perioada lui de reconstrucţie puternică, 2001-2004, adică “autoritar” pentru a se reitera la succesele la care a ajuns partidul.

Îmbrăţişarea valorilor popularilor europeni, prin adoptarea în propria moţiune a principiilor enunţate de vicepreşedintele Sorin Frunzăverde, disponibilitatea pentru rebranduirea partidului, ca nume, siglă şi doctrină, ar putea marca eventualul mandat de patru ani al lui Blaga în fruntea PDL. În această direcţie, Blaga s-a pronunţat pentru o „abordare coerentă” cu Partidul Popular European (PPE). Cel mai probabil, PDL sub Blaga nu va opera nici o revopsire în alte culori politice până la alegerile locale şi parlamentare pentru a nu-şi diminua şansele electorale, chiar dacă acesta a susţinut că rebranduirea ar trebui efectuată în timp scurt înainte de 2012.

Relația cu Traian Băsescu

Şi relaţia cu preşedintele Traian Băsescu ar putea lua o turnură mai paşnică, odată bătălia internă câştigată de Blaga. Atât Boc, cât şi Blaga au promis că vor respecta referendumul din 2009 privind Parlamentul unicameral şi doleanţele şefului statului privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. O transpunere însă în realitate a voinţei lui Băsescu constituie însă o armă cu două tăişuri pentru Blaga: pe de o parte şi-ar ameliora relaţiile cu preşedintele ţării, pe de altă parte el aşteaptă ca la Congres moţiunea sa să fie votată tocmai de parlamentarii care riscă ca anul viitor să nu se mai regăsească în forul legislativ.

În perspectiva alegerilor locale din 2012, PDL ar putea avea o şansă mult mai mare cu Vasile Blaga la cârma partidului. Coordonarea atâtor campanii electorale şi capacitatea de organizare şi gestionare a întregii infrastructuri de organizaţii de care PDL dispune la nivel naţional, cunoaşterea realităţilor din teritoriu, susţinerea de care se bucură în rândurile primarilor care văd în el exponentul propriilor interese, constituie atuurile lui Blaga pentru a încerca o revitalizare a partidului erodat de guvernare.

Totuşi, mulţi democrat-liberali se tem că eventuala venire la putere a lui Blaga ar stopa orice tentativă de reformare a partidului, aşa cum a procedat la unul din ultimele Consilii Naţionale ale PDL atunci când Monica Macovei a fost redusă la tăcere, iar “reformatorii” au fost marginalizaţi.

Cu toate că va dispune şi de avantajul guvernării, un adevărat robinet de turnat bani către primării înainte de algeri, 2012 se poate dovedi fie fatal, fie bula de oxigen de care va avea nevoie viitorul lidr PDL. Nimic nu e definitiv, nimic nu e câştigat şi nimic nu e pierdut. Rezultatul alegerilor din 2012 va depinde în mod direct de optimismul sau pesimismul economic al celor chemaţi la vot.

Orice victorie care nu va asigura un traiect ascendent al PD-L, şi încă unul rapid, care să-l salte din prăpastia electorală în care l-a scufundat criza şi măsurile nepopulare de austeritate va însemna sfârşitul carierei politice a celui care va fi preşedintele PDl după 14 mai.

Pe de altă parte ar fi în beneficiul PD-L dacă în viitoarea structură de conducere ar fi reprezentate toate tendinţele şi orientările existente în partid: cea prezidenţială, cea reformistă, reprezentată de persoane precum Macovei, Voinescu, Preda precum şi mai vechea gardă reprezentată de tripleta B-V-B.Dacă însă victoria unora va fi urmată, aşa cum istoria politică a dovedit-o în alte cazuri, de o vânătoare de “vrăjitoare”, s-ar putea ca aceasta să însemne începutul sfârşitului pentru acest partid.

sursa: ImpactNews