Asa cum ii sade bine unnui program, politic, si programul economic al USL a starnit reactii diverse. “Inca un program! au spus unii.” “N-avem nevoie de programe, avem nevoie de fapte. Opozitia nu face nimic , numai vorbeste…” au boscorodit altii, de parca opozitia ar putea face altceva decat sa protesteze, caci daca ar putea, nu s-ar mai numi opozitie. “Numai promisiuni!” s-au aratat dezamagiti unii. “ Putine promisiuni, pentru a nu parea populisti.” au zis, din contra, altii, mai ales dintre analisti. “Mare scofala! s-au auzit alte voci.Nimic nou! Asta zice si Partidul Democrat. “
S-ar putea ca fiecare sa aiba partea sa de dreptate. Un program trebuie sa promita, caci, in fond, ce altceva este un program decat o promisiune de viitor, care sa starneasca entuziasme. In acelasi timp nu trebuie sa promita prea mult, pentru ca atunci nu mai e un program, e o amagire care va transforma repede entuziasmul in deziluzie. Un program nu poate fi cu totul diferit de altele caci exista un set de principii comune pe care toate trebuie sa le respecte si anumite solutii care, mai ales in situatii de urgenta, sunt cam aceleasi, indiferent cine le propovaduieste.
Uniunea Social Liberala a prezentat acest program economic din cateva considerente. In primul rand, pentru a arata ca doua partide diferite ideologic, unul de dreapta si celalalt de stanga, pot prezenta un document economic de o anumita coerenta, fara ca vreunul dintre ele sa aiba de ce sa se rusineze in fata sustinatorilor sai. Cresterea economica si locurile de munca sunt obiective care pot fi, deopotriva, ale dreptei si ale stangii. Programul contine o anumita protectie pentru segmentele expuse, asa cum doreste stanga, dar se adreseaza indeosebi celor cu initiativa, asa cum propovaduieste dreapta. In fapt, este un program dedicat mobilizarii resurselor financiare umane si institutionale, in scopul iesirii Romaniei din criza. Nici de stanga, nici de dreapta, si de stanga si de dreapta. Tot asa cum, atunci cand e incendiu, pompierul insfaca stingatorul de incendii intr-un fel care nu e nici de stanga, nici de dreapta, ci e doar oportun.
In al doilea rand, USL, in preajma unui sfarsit de sesiune tensionat de sesiune parlamentara, presarat cu motiuni de tot felul, trebuie sa dea un semnal privind capacitatea sa de a elabora un program de guvernare, in situatia in care majoritatea parlamentara s-ar schimba.
In al treilea rand, USL trebuie sa-si aseze purtatorii de mesaje in pozitii de lupta, ceea ce presupune mesaje coerente si convergente.
Sigur ca documentul prezentat zilele trecute nu tine loc de program de guvernare si probabil ca el va mai suferi modificari pana cand USL va fi pus in situatia de a elabora un astfel de program. La fel de sigur e ca proiectul respective nu a facut gaura in cer si nu a starnit entuziasme. E, totusi, un gest de o anumita seriozitate si trebuie interpretat in acest fel.
Lecturand primele randuri ale acestui comentariu, ati avea impresia ca toata lumea a ceitit acest proiect de program, ca avem comentarii cu ghiotura si ca asistam la o ampla dezbatere. Din pacate nu e asa. In Romania programele, chiar si atunci cand se dezbat, nu se citesc. Cu alte cuvinte fiecare intelege ce vrea, pentru ca nu cauta sa inteleaga ce vrea celalt. Politica este o confruntare si nu un dialog iar atunci cand oamenii politici dialogheaza totusi, e un dialog al surzilor.
La conventia PD au fost prezentate mai multe motiuni. N-am auzit pe nimeni sa le comenteze. Mare sansa pentru Emil Boc, caci motiunea sa, cu cat se dovedea mai coerenta, cu atat era mai ridicola, avand in vedere cine era promotorul ei. Aceasta este de fapt chestiunea de fond. Romanii nu citesc programe pentru ca nu au incredere in cei care le produc. Prefera masuri pe termen scurt, pe intelesul tuturor si usor cuantificabile, decat o viziune pe termen lung. Prefera sa se stie cu sacii intr-o caruta care scartaie, decat sa fie indemnati sa repare caruta.
Am facut parte dintr-un Guvern care si-a respectat cea mai mare parte din promisiunile facute romanilor. Mi-ar placea sa dezbatem nu numai politica, dar si politicile. Poate ca proiectul USL este un pas bun in aceasta privinta. Cat despre ceea ce spun oamenii, conteaza si cine sunt oamenii aceia care spun, ce indreptatire au ei sa vorbeasca despre acele lucruri si daca nu cumva mai intai trebuie sa-si ceara iertare si sa se smereasca.
Poate ca, pe alocuri, proiectul USL seamana cu propunerile guvernamentale. Dar e o vorba care zice ca sudoarea e aceeasi dar oamenii care asuda difera intre ei.
Iar daca e mai multa sudoare pe fruntile producatorilor de impozite decat pe cele ale culegatorilor de impozite, atunci nu ne va fi bine.
sursa: Vozganian
Radu Zlati 
Comentarii recente