Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a susţinut, la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, că actuala Constituţie ar trebui modificată, iar la articolul 1 să rămână sintagma de „stat naţional şi unitar”, în timp ce la articolul 2 să se precizeze că există entităţi autonome, precum Ţinutul Secuiesc
Antal Arpad a declarat, vineri, la Băile Tuşnad, în cadrul dezbaterilor pe tema „Reforma administrativ-teritorială – perspectiva constituţională”, că actuala Constituţie ar trebui modificată şi adusă mai aproape de realitate, una dintre realităţi fiind că în România trăiesc 1,5 milioane de maghiari.
„Sunt adeptul să modificăm Constituţia, să o aducem mai aproape de realitate, legile să vină spre realitate şi să nu modificăm realitatea în direcţia legilor. Sunt sensibilităţi şi de o parte şi de alta şi de aceea, dacă suntem inteligenţi şi civilizaţi, atunci ţinem cont de aceste sensibilităţi şi lăsăm în primul articol din Constituţie fapul că România este un stat naţional, unitar şi aşa mai departe şi punem în articolul 2 că sunt entităţi autonome, de exemplu Ţinutul Secuiesc, şi prin asta rezolvăm toate problemele”, a spus Antal Arpad.
El a mai spus că în Constituţie ar trebui să existe un articol care să garanteze păstrarea drepturilor câştigate de minorităţi.
„Cred că e un lucru absolut normal şi nu cred că în acest moment există vreun politician responsabil care să nu fie de acord cu asemenea propunere, ca să nu putem face paşi înapoi, ca să nu ni se poată lua ceea ce s-a obţinut de către comunităţile minoritare, nu doar despre comunitatea maghiară vorbim, ci despre alte 18 minorităţi acceptate şi recunoscute de statul român”, a afirmat Antal Arpad.
Primarul din Sfântu Gheorghe a precizat însă că nu crede că se va modifica legea fundamentală a statului şi chiar dacă se va recurge la acest demers, modificările se vor face „peste capul” maghiarilor de către „coaliţia româno-română”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a adus argumente în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, afirmând că regiunile viitoare ale României trebuie fundamentate pe voinţa colectivităţilor locale.
„Această concepţie este în perfectă concordanţă cu propunerea Comisiei Stanomir, care propune ca autorităţile locale să se asocieze liber şi aceste asocieri să fie recunoscute ca regiuni ale României. În situaţia în care se acceptă de majoritate, dacă se acceptă de clasa politică din România această soluţie atunci, fără îndoială, Ţinutul Secuiesc va apărea pe harta României aşa cum am preconizat în proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc”, a spus Izsak Balazs.
Liderul CNS a mai spus că sintagma de „stat naţional” este „enigmatică şi neinterpretabilă” din punctul de vedere al dreptului internaţional, deoarece, „în afară de România, în Europa nu mai există niciun stat care să aibă cuprinsă în Constituţie această sintagmă”.
„Deci, în afară de România nu mai există din punctul de vedere al dreptului internaţional încă un stat care să se autodefinească stat naţional. (…) În această situaţie, acest termen nu poate fi interpretat decât că în România suveranitatea de stat aparţine cetăţenilor României, din care facem şi noi, secuii, maghiarii parte. În această situaţie autonomia, care ar însemna să avem noi, cetăţenii României din Ţinutul Secuiesc, drepturi decizionale depline în privinţa regiunii, nu contravine caracterului naţional al statului român”, a conchis Izsak Balazs.
Prezent la dezbaterea pe tema reorganizării administrative a României, politologul Cătălin Avramescu a atras atenţia asupra unui aspect mai puţin discutat, cel al sistemului electoral de care trebuie să se ţină seama la viitoarea „recreionare” a teritoriului ţării.
„Întrebarea e în ce sistem votăm, cum trasăm circumscripţiile? (…) Mi se pare că este foarte important să ne uităm cum trasăm harta electorală şi ce tip de sistem electoral grefăm pe ea, pentru că în funcţie de asta putem face ca judeţele, regiunile să funcţioneze într-un fel sau altul din punct de vedere politic. (…) Deci, haideţi să gândim chestiunea reorganizării administrative şi în funcţie de sănătatea, aş spune sanitatea sistemului de vot, pentru că asta determină foarte mult cum arată partidele, cum funcţionează şi ce relaţii au unele cu altele”, a spus Cătălin Avramescu în faţa celor prezenţi la dezbatere.
Duminică, în ultima zi dedicată seminariilor, la actuala ediţie a Universităţii de Vară „Tusvanyos” va fi prezent premierul Ungariei, Viktor Orban, care va vorbi, împreună cu vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, şi cu secretarul de stat în Ministerul de Externe ungar, Nemeth Zsolt, despre tema inspirată de motto-ul taberei: „Ce aparţine împreună, creşte împreună – unificarea naţională maghiară în Europa secolului XXI”.
Radu Zlati 
Comentarii recente