Transcrierea interventiei presedintelui PNL, Crin Antonescu, la emisiunea ”Actualitatea in dezbatere”, de la Radio Romania Actualitati

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 septembrie, ora 13:15) – Realizator: Dragoş Ghiţulete

Realizator: Bună ziua, bun găsit la dezbaterea de prânz, o ediţie special astăzi. Invitat în studioul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI preşedintele PNL, copreşedintele USL, Crin Antonescu.

Crin Antonescu: Bună ziua.

Realizator: Mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. Puteţi urmări această dezbatere şi pe site-ul www.politicaromaneasca.ro. Sunt multe teme de discutat, domnule Crin Antonescu. Aş vrea să încep înainte de toate cu priorităţile USL în noua sesiune parlamentară, o sesiune dificilă, cu nouă restanţe şi, concret, dacă sunt diferenţe în ceea ce priveşte priorităţile PNL şi PSD, dacă vă contraţi, să spun aşa, pe anumite priorităţi.

Crin Antonescu: Nu, nu ne contrăm. Noi, chiar di momentul în care am constituit această Uniune am înţeles – şi dacă am înţeles am acţionat în consecinţă – că cea mai dificilă problemă este aceea a coerenţei, a corelării acţiunilor noastre. N-a fost cel mai greu lucru să ne corelăm priorităţile, au fost alte lucruri mult mai dificile de aşezat în interiorul acestei Uniuni. Dacă le-am reuşit pe acelea, le-am reuşit şi pe acestea. Sigur că a existat, ca să dau un exemplu, la un moment, înainte de constituirea USL, o iniţiativă a unui grup de parlamentari PSD care erau şi ei de acord cu alegerea primarilor dintr-un singur tur, n vreme ce PNL vorbise despre opţiunea sa pentru două tururi şi la primari şi al parlamentari în sistem uninominal, după aceea ne-am pus de acord, am votat cu toţii împotriva variantei cu primarii într-un tur. Sigur, majoritatea a impus-o. Acum, în legătură cu aceste priorităţi, pentru că tot suntem în zona acestei discuţii despre regimul electoral, despre sistemul electoral, despre data alegerilor…

Realizator: Despre comasarea lor.

Crin Antonescu: Despre comasare. Sigur, nu sunt nişte chestiuni care ar fi de discutat neapărat în parlament. Adică, noi considerăm că nu e de acceptat comasarea alegerilor şi, ca atare, dacă nu vine o iniţiativă sau o angajare a răspunderii guvernului chiar pe chestiunea asta, atunci sigur că nu avem ce să discutăm n parlament. Dar e vorba de iniţiative pe care noi deja le-am înaintat, care au în vedere unu – reducerea numărului de parlamentari, unde cred că în mod normal ar trebui să nu întâmpinăm rezistenţă din partea majorităţii pentu că PDL e cel care a susţinut foarte multă vreme această variantă, sigur, prin intermediul preşedintelui în principal, dar asta nu înseamnă că PDL n-ar trebui, dacă e cât de cât consecvent, să susţină această formulă. Avem, de asemenea, varianta prin care încercăm, în cadrul aceluiaşi proiect de lege, să punem stavilă traseismului politic, pentru că noi vorbim…

Realizator: Aici vorbim deja de modificarea Constituţiei şi de mandatul imperativ dacă…

Crin Antonescu: Noi vorbim despre faptul că în interpretarea noastră încape, şi în condiţiile actualelor prevederi constituţionale, o formă care să îl ţină pe cel ales măcar în raport cu voinţa sa, adică un regim similar cu cel de la primari acum. Un primar, acum ,care a fost ales sub culorile unui partid, dacă este dat afară de partid îşi păstrează mandatul, dacă însă pleacă din partidul respectiv din iniţiativa sa şi se înscrie în alt partid, traseism ce numim, atunci îşi pierde…

Realizator: Dar dacă anunţă că va candida la următoarele alegeri sub o altă siglă, sub un alt partid.

Crin Antonescu: Să ştiţi că în momentul în care încheie un mandat, dacă vine în faţa alegătorilor şi spune, „Domne’, eu vreau să mai candidez o dată şi de data asta nu mai candidez pentru Partidul X, candidez pentru Partidul Y”, atunci este o problemă pe care electoratul poate să o judece şi s-o decidă, dar el este cumva corect faţă de alegători. Eu vorbesc de schimbările din timpul mandatului, adică nu poţi lua ca parlamentar voturi de la, să zicem, PSD şi peste două săptămâni să votezi cu PDL când confruntarea a fost foarte clară în cursul campaniei electorale.

Realizator: Ce vă spuneam, îmi cer scuze că vă întrerup, în cazul unui parlamentar vorbim de un mandat imperativ. Şi aici poate ar apărea problemele legate de traseism.

Crin Antonescu: Ştiţi ce se întâmplă? Mandatul şi filozofia care în Constituţie protejează parlamentarul şi conştiinţa sa, presupusa sa conştiinţă politică de rigorile unui mandat imperativ, are în vedere situaţia în care eu, ca parlamentar, am o anumită opţiune în legătură cu o lege, să spunem, şi partidul îmi impune să votez altfel. Ei bine, Constituţia, aşa cum este ea, garantează libertatea parlamentarului. În varianta noastră, să luăm un exemplu, ce se poate întâmpla? Se poate întâmpla ca partidul să spună, aici votăm pentru legea cutare, iar eu parlamentar consider că trebuie să votez contra. Pot să votez contra pentru că dacă partidul mă dă afară pentu asta eu nu îmi pierd mandatul. Dar în momentul în care, chiar făţiş, eu, pur şi simplu ca să numerea puterea mai mulţi, înşel votul alegătorilor, înşel ce am spus, îi înşel pe alegători şi plec, totuşi, chestiunea asta ar trebui, repet, măcar la nivelul aparenţelor, protejat. Dar în fine, dincolo de asta, mai avem şi… Acum, opţiunea noastră pentru votul uninominal pur într-un signur tur, dacă aşa s-a hotărât pentru primari, mai corect, repet, opinia, convingerea PNL…

Realizator: Ceea ce UDMR n-o să accepte probabil niciodată.

Crin Antonescu: Asta e deja problema altora. Cel mai corect ar fi fost în două tururi…

Realizator: Dar au fost consultări ieri între PSD şi UDMR şi chiar vroiam să vă întreb, de ce PNL n-a trimis…

Crin Antonescu: Imediat. Dacă totuşi s-a optat pentru un tur, trebuie să existe o anumită similitudine, o anumită simetrie şi atunci mergem pe votul uninominal pur. Noi, liberalii, am avut cu UDMR o istorie lungă şi aş spune bună. UDMR-iştii n-au guvernat totdeauna în România. Se spune în general despre ei că totdeauna în 20 de ani au fost lângă putere sau chiar în alcătuirea puterii. Nu e adevărat. Perioada cea mai dificilă, ’90-’96… Dificilă pentru că se alimentau tot felul de formule naţionaliste, lumea era speriată de ideea de pluralism chiar politic, darmite etnic. Noi în acei ani grei pentru UDMR şi pentru minoritatea maghiară, din acest punct de vedere, noi am adoptat totdeauna poziţii principiale care s-au dovedit corecte, am fost alături de ei în sensul că am apărat dreptul lor la diferenţă culturală, la organizare politică, la prezenţă parlamentară, chiar dacă asta nouă nu ne-a adus beneficii electorale deloc, dimpotrivă, în anii aceia. După aceea au existat perioade în care am guvernat împreună, cum e perioada ’97-2000, Convenţia Democratică sau perioada 2004-2007-2008, numai noi cu UDMR. Am guvernat împreună, am făcut-o bine, cred, în orice caz, relaţiile au fost cât se poate de corecte, o recunoaşte şi UDMR. După plecarea de la guvernare, a noastră şi a lor, iar am avut raporturi foarte corecte. În ultima vreme însă…

Realizator: În momentul de faţă cum sunt acestea?

Crin Antonescu: În momentul de faţă, din punctul meu de vedere, raporturile sunt normale, numai că ceea ce eu spun şi nu am să încetez să o spun e următorul lucru: UDMR nu poate să stea până la capăt această guvernare şi să nu îşi asume greutatea politică. Pentru că e foarte clar, nu poţi să spui: UDMR, da, PDL a guvernat prost, PDL a tăiat salarii, PDL a fost corupt, PDL n-a dat nici o şansă de revigorare economică acestei ţări, dar noi suntem UDMR şi noi n-avem treabă cu asta…

Realizator: Şi dacă va rămâne până la capăt la guvernare, veţi întinde din nou mâna ulterior?

Crin Antonescu: Nu, asta am şi spus pentru că este şi ilogic… Dacă vor rămâne împreună la guvernare, în 2012 ne vom prezenta în faţa electoratului, în iunie, în noiembrie, nu ştiu, sper totuşi să mai aibă loc alegeri cândva şi atunci, din punctul nostru de vedere, ei vor avea acelaşi regim de responsabilitate ca şi PDL care fără ei n-ar fi putut să guverneze. Dacă au făcut-o foarte bine şi lumea e mulţumită, atunci şi UDMR va avea parte. Dacă nu, nu. UDMR foloseşte un pic acest pretext pentru a acuza o anumită poziţie naţionalistă a mea, care niciodată n-am fost un naţionalist în sensul de a fi antimaghiar, absolut niciodată, numai că eu conduc un partid care are istoria lui, care are în denumirea lui particula „naţional” şi dacă pe cei din UDMR îi deranjează chestiunea asta, îmi pare foarte rău, nu am ce să le fac. Pe scurt, am discutat c domnul Ponta şi l-am rugat să meargă domnia sa, reprezentând pe un mandat coumn, USL la aceste discuţii, care de altfel cred că au fost destul de bune.

Realizator: Da, acele ‘isme’ în coadă, pentru că vorbim de naţionalism ş.a.m.d. Domnule Crin Antonescu, există acel protocol pentru alegeri, există acele formule, dar nu în toate locurile, nu în toate judeţele, oraşele, funcţionează pentru că, până la urmă, PSD şi PNL au fost timp de 20 de ani într-un soi de adversitate. Este firesc, tot timpul când au avut loc alegeri PSD şi PNL erau adversari. Şi acum, dintr-o dată, în teritoriu cel puţin vorbesc, în acest caz se văd oameni care au fost adversari 20 de ani puşi alături şi unul dintre ei va trebui lăsat la o parte pentru că, potrivit acestui protocol, va desemna fie un candidat  de la PNL fie de la PSD.

Crin Antonescu: Da, unul dintre ei va trebui lăsat de-o parte pentru că oricum rezultatul alegerilor l-ar fi lăsat pe unul dintre ei de-o parte dacă nu pe amândoi. Noi am făcut această construcţie cu candidaţi comuni doar la consiliul judeţean şi la primăriile reşedinţă de judeţ şi aici este totuşi foarte clar că din punct de vedere electoral în momentul în care s-a impus alegerea într-un singur tur, noi nu puteam să ne permitem altceva pentru că riscam poate în unele locuri să nu câştigăm nici noi, nici ei, ci reprezentanţii actualei puteri împotriva cărora până la urmă ne-am unit. La toate celelalte localităţi există libertatea de a candida şi din partea PSD şi din partea PNL. Raţiunea şi pragmatismul politic îţi spun unde e mai bine să ai un candidat comun şi, bineînţeles, tot acestea îţi spun şi care e acela pentru că totuşi oamenii se ştiu, îşi pot evalua şansele. Noi nu impunem în toate aceste localităţi. Sunt lucruri pe care le vor rezolva acolo. În fond, chestiunea asta…

Realizator: Fără sfaturi direct de la centru. Aici m-aş lega de o afirmaţie făcută de colegul dumneavoastră…

Crin Antonescu: Sfaturi noi putem da, dăm şi noi colegilor noştri, ne dau şi ei nouă…

Realizator: : /…/ verdicte de la centru…

Crin Antonescu: Nu, nu, sigur că nu dăm verdicte, decât… sunt anumite situaţii de arbitraj unde trebuie să ne asumăm această răspundere, dar în general lucrurile astea ar trebui rezolvate şi în cea mai mare parte se rezolvă la nivel local.

Realizator: Domnul Ludovic Orban, colegul dumneavoastră de partid, se plângea zilele trecute de faptul că de fapt PNL şi PSD sunt conduse de doi oameni: dumneavoastră şi Victor Ponta, şi că vocile celor cu experienţă din cele două partide nu prea sunt ascultate.

Crin Antonescu: Dacă doriţi să intraţi în detalii, că nu cunosc întreaga plângere, ca să spun aşa, a domnului Orban. Partidul Naţional Liberal este condus în calitate de preşedinte de un singur om, pentru că întotdeauna partidele, şi Partidul Naţional Liberal, au avut un singur preşedinte într-o anumită perioadă de timp, şi de un Birou Politic Central, de un Consiliu Naţional Executiv, de o Delegaţie Permanentă. Nicio decizie nu s-a luat în afara prevederilor statutare care implică toate aceste organizaţii. De exemplu, exempli gratia, constituirea USL a fost votată la nivelul Delegaţiei Permanente cu un vot împotrivă, al domnului Orban, şi cu patru abţineri. Restul, unde includ toţi preşedinţi organizaţiilor judeţene din ţară, au votat pentru. Nu e o decizie pe care am luat-o eu sau Victor Ponta. Trecem acum la experienţă. Presupun că domnul Orban duce dorul vocilor cu experienţă din PNL, nu vocilor cu mare experienţă din PSD…

Realizator: Din PNL, desigur. Dar a spus că şi în PSD sunt voci cu experienţă.

Crin Antonescu: Dacă duce dorul acelor voci să se adreseze PSD. Nu pot să reglementez comunicarea în PSD. Păi nu ştiu care sunt vocile cu experienţă din Partidul Naţional Liberal care nu se aud. Foştii preşedinţi a partidului, în ordine inversă, domnul Tăriceanu, domnul Câmpeanu, domnul Mircea Ionescu Quintus sunt oameni care oricând doresc să vorbească şi oriunde doresc să vorbească o fac. Toţi trei au fost foarte riguroşi în a se pronunţa, în a vota, în a pleda pentru constituirea Uniunii Social Liberale. Când, de pildă, s-a pregătit programul economic, operaţiune destul de complicată, laborioasă, la pregătirea acestui program ca şi la prezentarea lui publică au fost prezenţi, au participat şi au fost prezenţi şi Călin Popescu Tăriceanu şi Adrian Năstase, doi foşti prim-miniştri ai României cu ceva experienţă. Cine mai are experienţă şi nu vorbeşte? Domnul Orban care a fost viceprimar general, ministru al transporturilor, slavă Domnului, iată că vorbeşte!

Toţi oamenii care conduc consilii judeţene, municipii reşedinţă de judeţ, sunt în structura de conducere a PNL şi vorbesc săptămânal. Chiar nu înţeleg! A, se întâmplă, probabil, altceva care poate să nu-i convină neapărat domnului Orban, dar fiecare dintre noi avem diverse nemulţumiri. Eu cred că PNL trebuie să crească, eu cred că trebuie să se deschidă, eu am adus în conducerea PNL oameni cu, cred eu, bună imagine publică, de genul profesorului Andrei Marga sau maestrului Mircea Diaconu. Eu cred că PNL nu poate să-şi petreacă următoarea sută de ani autoîncântându-se de realizările guvernării 2004-2008. Da, guvernarea 2004-2008 a fost o guvernare, pe bilanţ general, bună, incomparabil mai bună decât ce a urmat.

Realizator: Da…

Crin Antonescu: Dar PNL are de făcut acum şi o face cu toate resursele sale.

Realizator: Aţi spus foarte mult, aţi folosit de foarte multe ori sintagma PNL – Partidul Naţional Liberal -, mai puţin pe cea de USL. Şi mă gândeam că poate nu vedeţi chiar pe termen atât de lung această alianţă cu PSD-ul, ca fiind ceva bun pentru PNL.

Crin Antonescu: Alianţa asta nu a fost făcută pentru PNL, cum nu a fost făcută pentru PSD. Alianţa asta a fost făcută pentru o mare parte dintre cetăţenii şi alegătorii şi contribuabilii români, disperaţi de actuala putere şi în căutarea unei alternative solide. Această uniune va dura până când îşi va atinge obiectivul pe care şi l-a angajat în faţa românilor. Obiectivul acela a fost nu doar de a schimba actuala putere, de a câştiga, deci, următoarele alegeri. Obiectivul a fost – şi el este detaliat prin programele care se succed – de a aduce România într-o situaţie economică prosperă sau, dacă e mult spus prosperă, în orice caz, echilibrată, de a restabili funcţionarea instituţiilor româneşti, de a reforma cu adevărat – că ăsta e un cuvânt pe care te şi fereşti să-l mai foloseşti – de a reforma cu adevărat ceea ce trebuie reformat după 20 de ani, 21, iată, în structurile statului român şi acest lucru se poate face, considerăm noi, pe o formulă de uniune, pe o formulă, practic, de uniune naţională stânga-dreapta, cum s-a întâmplat şi în alte părţi – nu prea au rost comparaţiile cu Germania, dar măcar formal ea există – şi acest termen, acest prim termen cred că este 2016, deci până în 2016 această uniune nu are voie să se desfacă.

Realizator: Şi despre Alianţa D.A. se spunea la fel, că n-are voie, că ‘vom fi parteneri până…’

Crin Antonescu: Da, se spunea… Nu eu cu Victor Ponta am făcut Alianţa D.A., noi nu putem decât să învăţăm – eu mai mult, că-s mai bătrân decât Ponta şi am fost, ca să spun aşa, actor, chiar dacă nu principal, în CDR, în Alianţa D.A. – noi trebuie să învăţăm din ce s-a întâmplat atunci, ca să nu se repete, ca această coaliţie să nu aibă şi ea soarta tuturor celorlalte care au eşuat – Convenţia Democratică, Alianţa D.A., Marea – cum se chema? – Alianţă pentru România, între PSD şi PD, pe care nu trebuie s-o uităm, din 2009. Acum, cum să spun, noi încercăm să învăţăm din ce s-a întâmplat atunci. Cred că din start am pornit-o mai bine şi există semne încurajatoare că această coaliţie nu va avea soarta celorlalte, însă sigur că e o operaţiune complicată.

Realizator: Sunt diferite tipuri de căsnicii – nu? -, bazate pe iubire, pe pragmatism ş.a.m.d. Şi ele se desfac, se refac.

Crin Antonescu: Până la urmă, repet, nu e o alianţă făcută pentru… Sigur că e o alianţă în care partidele, care sunt nişte organisme vii, încearcă să-şi apere interesele. Nimeni nu intră într-o alianţă ca să se sacrifice, ca să piardă, ca să-şi piardă identitatea, să-şi piardă electoratul, să-şi abandoneze principiile. Sigur că e greu să armonizezi aceste lucruri, însă România este într-o situaţie atât de gravă, încât lucrul acesta este necesar, iar PNL nu are nici cel mai mic motiv să se teamă că, după ce va încheia această operaţiune la care s-a angajat împreună cu PSD, nu-şi va vedea de drumul său, aşa cum, probabil, va face şi PSD-ul.

Realizator: Crin Antonescu, preşedintele PNL, copreşedinte USL, o ediţie specială la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI. Puteţi urmări dezbaterea şi pe site-ul nostru politicaromânească.ro. Domnule Crin Antonescu, n-aş vrea să părăsim acel protocol, pentru că aş vrea să vin puţin la nivelul Capitalei. V-aţi înţeles cu colegii din PSD  în ceea ce priveşte primarii, candidaţii pentru primăriile de sector şi pentru primăria mare?

Crin Antonescu: Nu, încă nu ne-am înţeles, dar nu pentru că nu am fi discutat şi nu am fi reuşit să ne înţelegem, ci pentru că, iată, până acum câteva zile, până la urmă, am fost practic toată vara asta angajaţi în rezolvarea problemei mult mai complicate de desemnare a candidaţilor pentru judeţe şi pentru municipii reşedinţă de judeţ. Acolo, practic, am avut o hartă întreagă şi încă o dată o spun, nu am lucrat doar cu nişte cifre, cu nişte nume de localităţi şi cu nişte nume de judeţe, cu nişte oameni corelaţi – realitatea raporturilor de putere şi raporturilor dintre aliaţi, istoria lor şi aşa mai departe, lucruri pe care le evocaţi şi dumneavoastră, pe bună dreptate. Acum, faza următoare este pe de o parte să coborâm cu desemnarea candidaţilor, dar sigur că pentru asta avem timp, la nivel local – vedem formulele  comune, vedem formulele separate – şi avem Bucureştiul, unde noi trebuie să avem, conform protocolului, un candidat comun la Primăria generală.

Realizator: Domnul Sorin Oprescu, actualul primar, care nu vrea sub sigla USL.

Crin Antonescu: Discutăm imediat şi chestiunea asta şi, după aceea, candidaţi pentru sectoare şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. La Consiliul General al Municipiului Bucureşti, de vreme ce avem candidat comun, vom avea foarte probabil o listă comună. La sectoare putem avea candidaţi separaţi, putem avea candidaţi în comun. Este, după părerea mea, de dorit să avem candidaţi în comun, dacă găsim această formulă. Facem şi nişte sondaje în aceste zile şi în zilele următoare pe sectoare, aplicat …

Realizator: Sondaje comune ale USL sau şi PSD face anumite sondaje?

Crin Antonescu: Cum s-au făcut şi celelalte. Practic, noi ne dăm unii altora numele pe care dorim să le băgăm în sondaje pentru primari de sector. PSD face cred cu două institute de sondare, noi la fel cu două institute de sondare. Comparăm după aceea sondajele şi vedem. Cred că aici va fi mai simplu. În legătură cu Sorin Oprescu, repet, pe mine întotdeauna m-a interesat – şi pe Victor Ponta la fel, şi pe colegii mei din PNL – dacă, dincolo de un parteneriat administrativ, Sorin Oprescu doreşte să intre cu noi într-un parteneriat care presupune şi o angajare politică, atenţie, nu în sensul renunţării la independenţă. Nici o secundă nu am dorit să-l determinăm pe Sorin Oprescu să renunţe la independenţă, pentru că este opţiunea domniei sale, este  o opţiune care a fost câştigătoare, este o opţiune pe care a consacrat-o în faţa bucureştenilor şi nu avem noi nici un zor, nici să-l înscriem în PNL, nici să se înscrie în PSD, cred că nici în PC. Nu asta este problema. Problema este că trebuie să avem un parteneriat în care fiecare angajează împreună cu celălalt nişte lucruri care sunt administrative, dar şi politice şi cred că, până la sfârşitul lunii – cu siguranţă, nu ‘cred’ – vom avea, în privinţa aceasta, nişte hotărâri luate şi o să epuizăm şi tema asta.

Realizator: Domnule Crin Antonescu, un deficit de dezbatere în România, în ultimii 20 de ani, de acum încolo o să-i întreb pe toţi liderii politici care vor veni la Radio România Actualităţi. Care sunt priorităţile USL legate de politica externă a României?

Crin Antonescu: Cum ştiţi, noi am lansat deja nişte programe şi va veni şi rândul politicii externe. Carevasăzică, eu pot să spun acum nişte lucruri, lucrurile esenţiale în care cred, însă le spun doar angajând Partidul Naţional Liberal, pentru că am foarte puţine îndoieli că ele pot fi asumate şi de partenerii noştri, dar nu am avut o discuţie oficială încă. La programul pe politică externă se lucrează. Altele am considerat ca sunt urgenţele – program economic, administraţie, educaţie şi aşa mai departe. Eu am vorbit încă din 2009, în cadrul campaniei prezidenţiale, şi despre criză – vorbim de criza adevărată, nu de criza asta fantomatică, cu care se luptă şi pe care o învinge în fiecare săptămână domnul Boc. Vorbim de criza adevărată care este nu doar economică sau nu doar cu consecinţe economice, ci care este de natură să schimbe foarte multe lucruri în aşezarea, în alcătuirea lumii, din multe puncte de vedere. Vorbeam în 2009, când alţii nu vorbeau despre asta, vorbeam şi despre faptul că la nivelul politicii externe România trebuie să se poziţioneze faţă de aceste lucruri, să iasă în întâmpinarea lor, să se pregătească. Sigur că dincolo de detalii care probabil mai mult sau mai puţin sunt comune, există nişte principii care s-au adjudecat, probabil singurele, care s-au adjudecat consensual în viaţa politică românească – orientarea pro-Vest, pro-atlantică, să zicem, NATO, Uniunea Europeană, n-a fost pusă apartenenţa noastră, n-a fost pusă dorinţa României de a juca foarte onest şi cât se poate mai intens rolul, ca membru al acestor alianţe. Aici toată lumea este de acord.

Eu cred că schimbările, dacă vreţi, faţă de ce înseamnă politica externă acum, nu vorbim de 20 de ani, pentru că până la această perioadă în care noi vedem un ministru de externe preocupat cum să strângă voturi pentru partid, în care vedem o anumită izolare, putem vorbi despre asta a şefului statului, capului politici externe, totuşi noi nu am traversat momente de felul acesta. Vă reamintesc că preşedinţii anteriori, şi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au avut totuşi întâlniri chiar la Bucureşti cu preşedinţi ai Statelor Unire, cu cancelari ai Germaniei, cu preşedinţi ai Franţei, reamintesc primul-ministru al Marii Britanii sau preşedintele Franţei au venit în Parlamentul României. Deci, noi nu am fost niciodată într-o situaţie aşa de ciudată ca acum. Dar, dincolo de asta, în primul rând, cred că ceea ce nu s-a făcut de multă vreme şi trebuie făcut mai cu seamă acum, de asta am început cu criza, este să înţelegem că politica externă trebuie conjugată cu politica economică şi că politica externă, aşa cum se întâmplă peste tot, e destinată să servească interesul naţional şi cu bătaie economică. Anumite relaţii economice se construiesc prin intermediul politici externe sau se deschid prin intermediul politicii externe.

Realizator: Credeţi, domnule Crin Antonescu, dvs. personal, că Statele Unite ale Europei, acea cedare a suveranităţii la Bruxelles ar fi o soluţie?

Crin Antonescu: E foarte greu în acest moment şi cred că aici dezbaterea ar trebui să aducă neapărat la un moment dat …

Realizator: Nu dezbaterea jurnalistică /…/

Crin Antonescu: … ar trebui neapărat să aducă şi opoziţia şi puterea la aceeaşi masă, pentru că eu am uneori senzaţia că marile teme care vin peste noi vrem nu vrem, pur şi simplu nu intră în obiectul de discuţie al nostru. La ora actuală, în Europa există probleme foarte serioase, în UE vreau să spun. Sistemul euro, de pildă, este sub asediul unor mari îndoieli, ca să nu spun mai mult. E derută la responsabilii politici europeni de vârf, de poziţie foarte înaltă. Noi, în România, discutăm dacă ne comasăm alegerile noastre sau nu. Doi, există după părerea mea în acest moment în legătură cu o ţară ca România, membru al UE, dar cu nişte resurse, şanse, atuuri de jucat în criza economică care ar trebui să o deschidă şi în afara UE, mă refer la hrană, mă refer la energie, mă refer la resurse minerale că tot le-a pomenit şi preşedintele, da, e adevărat. Pentru România într-un asemenea moment ar trebui să existe nişte opţiuni asumate consensual, pentru că dacă totuşi mai avem o urmă de democraţie, puterea de azi poate fi opoziţia de mâine, opoziţia de azi poate fi puterea de mâine. Şi o ţară are pe asemenea zone de politică externă, de opţiuni economice majore, are nevoie de această continuitate. Aceste opţiuni se fac pe 15 -20 – 50 de ani şi de asta se fac încercând să aduci la masă şi să găseşti consensul.

Realizator: Sunt translegislative, să spun aşa, un mandat sau două.

Crin Antonescu: Evident, evident. Eu cred deci că noi ar trebui să luăm foarte în serios şi ameninţările care pe actuala formulă a UE şi pe actuala ei funcţionare planează şi până una alta ar trebui, pentru Dumnezeu, să folosim ceva din calitatea noastră de membri ai Uniunii şi în speţă fonduri europene. S-a şi remarcat asta. Facem discuţii enorme.

Realizator: O altă dezbatere serioasă care ar trebui făcută, cu fondurile…

Crin Antonescu: E bine să le facem în legătură cu un contract care ar putea aduce, să zicem, Roşia Montană, se estimează 3 miliarde de dolari sau de euro, statului român. Dar avem 30 de miliarde pentru care nu trebuie să facem nimic…

Realizator: Încă 30 de secunde, domnule Crin Antonescu, dacă vreţi să-mi răspundeţi, e o curiozitate personală – din 2009, din campania prezidenţială, aţi spus la un moment dat referitor la modele că modelul dvs. este muzicianul şi actorul Tudor Chirilă.

Crin Antonescu: Nu am spus asta.

Realizator: Nu aţi spus asta? Deşi în sală era şi domnul Neagu Djuvara. Mi-a rămas …

Crin Antonescu: Da, vă lămuresc imediat.

Realizator: Vă rog, dar în 30 de secunde.

Crin Antonescu: Păi, în 30 de secunde – s-a vorbit despre modele. Eu nu am vorbit despre modelele mele, eu am spus însă că pe o anumită secvenţă, un om – şi am făcut referire la un text pe care el l-a scris – cum e Tudor Chirilă, ar putea fi un model pentru tineri, nu pentru mine, care sunt mult prea bătrân pentru asta.

Realizator: Am înţeles. Vă mulţumesc foarte mult pentru participarea de astăzi. Numai bine!/