Temerea ca state ca Romania ar putea deveni dependente de coordonarea FMI exista la Washington. Reprezentantul tarii la Fond, Mihai Tanasescu, spune ca se cere o strategie de iesire din criza si din acordul cu finantatorii externi.
Cea mai mare temere a FMI in privinta Romaniei si, de altfel, in privinta statelor cu economii similare din regiune, care sunt in cadrul unor acorduri cu Fondul, este factorul extern. Reprezentantii institutionali adunati la Washington, la lucrarile anuale ale FMI si ale Bancii Mondiale, au plecat spre tarile lor cu o certitudine: lumea trebuie sa se pregateasca pentru un al doilea val al crizei.
Unii spun chiar ca abia acum putem vorbi despre “adevarata” criza. In mod paradoxal, economiile avansate sunt cele mai expuse la criza, in timp ce economiile emergente sunt expuse la riscul de contagiune. Este si cazul Romaniei.
“Temerile Fondului cu privire la Romania nu sunt legate de acord. Acesta a inregistrat progrese puternice si este o buna sansa de a termina acest acord. Problema este contextul international”, a declarat, pentru Capital, reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu. El spune ca Romania trebuie sa construiasca o strategie care s-o faca mai putin vulnerabila la socuri externe. “Temerea cea mare este legata de implicatiile indirecte ale unei dezvoltari a crizei in Europa si in lume, si care ar fi parghiile prin care tara ar trebui sa-si consolideze rezervele”, arata Tanasescu.
Inca o strategie
Romania a adunat, pe parcursul ultimilor 20 de ani, biblioteci intregi de strategii, institutionale sau realizate in colaborare cu mediului privat, care au facut agenda zilei doar la momentul prezentarii lor. Dupa care nu s-a mai intamplat nimic. Tanasescu spune ca va incerca sa coaguleze si reprezentanti ai FMI in jurul unei strategii de exit al Romaniei din criza si din acordul cu finantatorii externi. “Un proiect important pe care vreau sa-l pun in dezbaterea publica si care sa atraga mai multe segmente ale societatii: de la cea civila, la cea de business, componenta politica dar si meseriile liberale. El se refera la strategia pentru Romania de dupa martie 2012, cand acordurile cu FMI si CE se termina”, spune Tanasescu.
Scheletul programului va fi viziunea de crestere economica pentru urmatorii cinci ani, respectiv motoarele de crestere constanta a PIB si aproape de potentialul Romaniei, care, potrivit ultimelor analize ale FMI, este undeva intre 4% si 5%. Deloc surprinzator, domenii ca agricultura, energia, tehnologia informatiei si exporturile industriale bine tintite pot asigura Romaniei o crestere sustenabila.
“Reformele in sectorul energiei trebuie sa fie mult mai accelerate, mai agresive. Vorbim aici inclusiv despre o liberalizare a pietei”, transmite reprezentantul Romaniei la FMI. Va exista vointa politica pentru o liberalizare a pietei energiei? “Eu cred ca va exista politicianul si grupul de politicieni care sa inteleaga ca pentru a dezvolta aceasta tara este nevoie si de liberalizarea sistemului. Trebuie sa intelegem ca, daca vrem ca acest sector sa fie eficient, avem nevoie de un parteneriat cu mediul privat, cu jucatorii de pe piata, cu statul”.
Povestea managementului privat
Ideea managementului privat in companiile de stat nu a fost a FMI, care a cerut reforme mult mai dure, ci a Guvernului. “FMI asteapta o schimbare de mentalitate, de actiune, sa se inceapa de undeva, in sensul de a nu mai exista aceasta ingerinta a politicului. Ai nevoie de un grup de manageri care sa fie orbi si surzi la presiunile politicului. Consiliul de administratie sigur ca va ramane dominat de stat, daca acea companie va ramane in mainile statului. Ceea ce se asteapta de la acesti se manageri este sa intoarca perceptia publicului cu privire la ceea ce se intampla in companiile de stat”, precizeaza Tanasescu.
Discutiile cele mai incinse la lucrarile anuale ale FMI s-au purtat in jurul accesului la finantare, in jurul nevoii de recapitalizare a bancilor europene. Romania intentioneaza sa atraga, in aceasta toamna, finantare de pe piata de capital nord-americana, printr-o emisiune de titluri de stat denominate in dolari. Tanasescu spune ca strategia este potrivita si cu momentul, si cu strategia de finantare pe termen lung.
“Toata lumea se imprumuta in dolar acum. Toate companiile mari din lume iau bani de pe piata nord-americana”, arata trimisul Romaniei la FMI. Acesta mai spune ca Romania trebuie sa-si continue politica de a-si consolida maturitati lungi pe titlurile de stat emise atat pe piata interna de capital, cat si pe cele externe. “Este adevarat ca acest cost al resurselor a crescut in ultima perioada, dar nu recomand o intoarcere a unei politici de trezorerie pe imprumuturi cu maturitati scurte – care, sigur, temporar pot avea costuri mai reduse – in dezavantajul unei politici constante cu maturitati lungi, care sa arate o determinare de lunga durata din partea Romaniei”.
sursa: Capital
Radu Zlati 
Comentarii recente