Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ar putea fi modificată radical în urma unor amendamente depuse de deputatul UDMR Marton Arpad la un proiect de lege iniţiat de deputatul Tudor Ciuhodaru.
Proiectul înaintat de Tudor Ciuhodaru a trecut de Comisia juridică din Camera Deputaţilor şi prevede, în esenţă, ca, pe lângă declaraţiile de avere şi interese, persoanele cuprinse în Legea 176/2010 să depună şi declaraţii de studii.
La acest proiect de lege, deputatul UDMR Marton Arpad a venit cu mai multe amendamente, prin care ANI pierde o parte semnificativă din atribuţiile sale, potrivit unor surse judiciare.
Astfel, candidaţii la diverse funcţii (preşedinte, senator, deputat, europarlamentar, primar etc.) nu mai au obligaţia să îşi depună declaraţiile de avere şi interese, ANI nu mai afişează pe site-ul său declaraţiile de avere şi interese, persoanele declarate ca având diferenţe semnificative ale averii nu mai pot fi declarate incompatibile, ANI nu mai are dreptul să solicite informaţii de la alte instituţii şi nici să solicite expertize extrajudiciare, persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese nu mai sunt eliberate din funcţie, iar Agenţia nu mai poate aplica amenzi dacă declaraţiile de avere şi interese nu sunt depuse la timp.Astfel, Marton Arpad doreşte eliminarea art. 2 din Legea 176/2010 care prevede că ‘Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 şi 2 şi se trimit Agenţiei copii certificate, împreună cu codul numeric personal al declarantului’.
Un alt amendament prevede eliminarea dispoziţiilor alineatelor 4-7 ale art.3, care instituia obligaţia candidaţilor la funcţiile de preşedinte al României, deputat, senator, europarlamentar, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar de a-şi depune declaraţii de avere şi interese.
De asemenea, deputatul Marton Arpad doreşte eliminarea art. 4 (1) care prevede că declaraţiile de avere şi interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.
Deputatul UDMR propune şi eliminarea art. 5, alin. (1), care stipula că în cadrul entităţilor în care persoanele au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi declaraţii de interese, în conformitate cu prevederile legale, se desemnează persoane responsabile care asigură implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese.
Marton Arpad nu este de acord nici ca ANI să mai afişeze pe site-ul său declaraţiile de avere şi interese (peste 2,5 milioane de asemenea declaraţii, în prezent).
Deputatul UDMR propune ca inspectorii de integritate să nu mai aibă posibilitatea ca, pe parcursul desfăşurării evaluării unei persoane, să solicite tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum şi persoanelor fizice, documente şi informaţii (art.15, alin. 1).
Dacă iniţiativa deputatului Marton Arpad va fi adoptată, atunci inspectorii de integritatea nu ar mai avea dreptul să ceară o expertiză extrajudiciară, în cazul în care au indicii privind diferenţe semnificative ale averii persoanelor cercetate.
În plus, Marton Arpad propune eliminarea art. 17 (alin. 6) care stipulează: ‘Persoana a cărei declaraţie de avere a fost supusă evaluării, fiind identificate diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18, este considerată incompatibilă’.
Modificări sunt aduse şi art art.19 (1) care prevede în noua formă că ‘Rapoartele de evaluare, transmise organelor fiscale, organelor de urmărire penală, comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta lege, precum şi instituţiilor prevăzute la art. 26, vor fi evaluate cu precădere de aceste instituţii’. Dispare ultima parte a acestui alineat cu următorul cuprins: ‘vor fi obligatoriu evaluate de aceste instituţii, inclusiv sub aspectul propunerilor, şi se vor lua, de urgenţă şi cu precădere, măsurile care se impun, potrivit competenţelor legale’.
În opinia lui Marton Arpad, ANI nu ar mai trebui să fie informată de organele fiscale şi organele de urmărire penală asupra măsurilor luate în dosarele transmise de Agenţie.
Semnificativă este şi eliminarea alin. 2, 3 şi 4 din art.25, care prevedeau că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese puteau fi eliberate din funcţie şi nu mai aveau voie să mai exercite o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.
De asemenea, este eliminat art. 28 – ‘Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere, declaraţii de studii sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal’ şi art. 29, alin. (1) – ‘Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare’.
Pe 25 septembrie, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat că legea de funcţionare a Agenţiei ‘este în pericol’, după ce în Parlament au fost depuse trei proiecte prin care se doreşte aducerea unor modificări, iar unii parlamentari fac presiuni asupra inspectorilor de integritate, prin declaraţii agresive.
Horia Georgescu consideră că prin aceste proiecte sau amendamente există pericolul ca legea de funcţionare a ANI să fie trimisă la Curtea Constituţională, iar activitatea Agenţiei să fie din nou blocată.
‘Atâta timp cât observ că au apărut trei proiecte de lege pentru amendarea legislaţiei şi din experienţa de anul trecut nu mă pot aştepta la ceva bun. Este de evitat la legea ANI să fie dezbătută sau modificată prin nu ştiu ce proiecte de lege. De exemplu, domnul Ciuhodaru a propus ca în declaraţia de avere să existe şi o declaraţie de studii. Nu are relevanţă acest lucru, nu este competenţa ANI să verifice acest lucru. Proiectul creează premisa deschiderii dezbaterilor la legea ANI’, mai spunea atunci Horia Georgescu.
Radu Zlati 
Comentarii recente