În luna mai a acestui an, la nici trei luni după constituirea Uniunii Social Liberale, noi am lansat primul program, spunem convențional, program privitor la marile opțiuni din domeniul economiei și după aceea au urmat, cum știți, o serie de alte astfel de programe, încă o dată, convențional numite așa până la cel de azi, inclusiv cel de azi, care au fost puse în discuția publică, au fost puse în discuţia colegilor noştri din partide, susținătorilor noștri și, la urma urmelor, în discuția adversarilor politici.
Cu un talent de neconfundat pe care filosofii, analiștii, chibiţii în jurul fenomenului politic din România îl au, desigur că aceste idei au fost condamnate să nu fie discutate, amendate, desființate, pentru simplul fapt că e mai simplu, mai spornic și mai uzual în România celor pe care i-am amintit să discute despre ceva ce nu există, de pildă despre Mișcarea Populară decât despre ceva ce există, de pildă aceste programe cu limitele lor, vulnerabilităţile lor poate, dar existând. De Programul pe Agricultură s-a ales ceva, ceva, pentru că Victor Ponta a avut o formulare polemică foarte colorată privitoare la ce căuta președintele la un moment dat, președintele țării. De Programul pe Turism s-a ales ceva, ceva pentru că, sigur, persoana domnului primar Mazăre a stârnit, a incitat, a militat. De Programul pe Economie nu prea și mă tem că și de acesta pe Mediu nu se va alege vreo discuţie publică pentru că, nu-i aşa, cel puțin deocamdată nu s-a întâmplat nimic și nu am de gând să fac nimic special.
Nu dau curs provocării și nu adâncesc ruptura de la nivelul conducerii Uniunii Social Liberale privitoare la mașini și la alte chestii care merg cu altceva, dar nu poluează, aşa încât nu avem decât a ne defini încă o dată, foarte scurt, intenţiile. Am spus convențional programele nu sunt niște programe propriu-zis și nu pot fi încă niște programe în detaliu pentru că noi am lucrat şi am formulat şi am pus în discuţia publică deja aceste viziuni, aceste elemente de viziune, aceste elemente de program pentru că încercăm să răspundem sau să ne apărăm de un mare pericol care ne paşte. Eu cred că, dincolo de pericolul despre care am discutat mult și de care ar trebui să mai discutăm, al dezagregării statului de drept atât cât era el în România, dincolo de pericolul crizei care nu e doar economică, e foarte reală și din ce în ce mai greu de evaluat în consecințele ei, care vine peste noi și se întâlnește cu criza nimicniciei guvernanților noștri. Un al treilea pericol care ne pândește foarte, foarte serios, și ne oprește din a încerca să facem ceva în raport cu primele două pericole, este că între clasa politică osândită, exilată într-un concept care uniformizează şi învinovățește, restul societății adânceşte un şanţ la care trudesc zi de zi aceeași salvatori, filosofi, analiști și chibiți de care vorbeam și pe care, sigur, îi prețium că avem nevoie de ei şi alţii n-avem.
Noi încercăm, înțelegând toate motivele de reținere ale societății civile în sensul cel mai larg, față de societatea politică sau clasa politică din România, încercăm să facem ce ne stă nouă în putinţă, care suntem politicieni sau oameni politici sau cum doriți să ne spuneți, încercăm să facem ceea ce noi putem face, și anume să deschidem pe cât posibil și pe cât primim răspuns către societatea civilă tot acest demers politic pe care îl pregătim în speranţa guvernării alternative, în speranța guvernării noastre.
De aceea fără a strânge, să spunem așa, tot dosarul politicilor fiscale posibile în România, am venit şi am declarat: în mare asta e intenţia noastră în materie de fiscalitate. Aceste programe sunt convențional numite așa pentru că, în fond, ele au în program declaraţii de intenţii, asumări de responsabilitate în sensul declarării unor opțiuni și, în același timp, deschideri pe teme de discuție.
Dacă există ceva după părerea mea cu totul şi cu totul remarcabil în acest program de mediu, este tocmai intenţia noastră de a face din politicile pe acest domeniu o prioritate a guvernării viitoare. Nu cred că toate guvernele trecute au fost lipsite de bune intenţii sau chiar au ratat a face fapte bune pentru politicile de mediu. Pot să dau exemple, între care iată, simplul fapt, întru totul de salutat, că un om dedicat, un om al acestei cauze ca Liviu Mihaiu a devenit Guvernator, chiar dacă asta nu a putut rezolva totuși, nu a putut ţine loc de o politică permanentă şi susţinută, e totuşi un semn că au existat guverne sensibile la acest demers şi la această cauză.
Programul de față și momentul în care ne aflăm anunță din partea noastră intenția ca într-adevăr, Guvernul care va veni, să facă din problemele de mediu un capăt de guvernare. Se întâmplă acest lucru nu numai din toate considerentele pe care le-au expus aici toți cei care au vorbit, se întâmplă și pentru că în această zonă societatea civilă în România chiar există, spre deosebire de alte zone, chiar există, chiar e autentică, chiar face ceva. O spun ca unul, care pe semne din cauza vârstei, nu reușesc să mă convertesc, nici nu mai intenționez. Salut faptul că Victor Ponta e convertit la această cauză, sper să se oprească aici, și că vom avea cu ajutorul lui Dumnezeu și nu numai, un prim-ministru care chiar să trăiască cu numele în această religie a verdelui.
Sper doar să nu uităm niciodată ca în formula cu totul acceptabilă, economie verde, economie este substantiv și verde este adjectiv, este foarte important să nu uităm asta și nu am nici o îndoială că cineva care va guverna România după 2012 ar putea să uite care este substantivul și este foarte bine, repet, că aceste lucruri pot să capete o importanță. Eu spuneam că sunt greu de convertit, eu nu dezvolt, sigur că am depășit faza din anii 80, în care nu îmi erau foarte simpatice organizațiile pacifiste și ecologiste, din cauza modului in care sigur, Uniunea Sovietică le manipulau (…) Europa Occidentală, ceea ce nu înseamnă că pacea, curățenia și verdele în acest sens, nu sunt valori adevărate care merită apărate. Deci fără a avea, repet, o simpatie specială, trebuie să spun că organizațiile din România, cei prezenți aici și chiar și alții, chiar la nivel local, chiar la nivel județean, toți sunt oameni care au făcut mult și pentru că iată primim acest răspuns din partea societății, s-ar putea și eu sunt cât se poate de plin de speranță în această privință, ca în programul nostru de guvernare și mai ales în actul nostru de guvernare aceste teme să își găsească răspunsul în politici coerente, aplicate și în bună măsură prioritare.
Cred că avem de dus în continuare bătălia comunicării și nu mă refer acum la bătăliile noastre politice de comunicare, ci bătălia comunicării în sensul de a găsi răspunsuri de la societate.
Suntem, pentru asta depun mărturie împreună cu Victor Ponta și cu toți colegii care au lucrat, care sunt prezenți aici și care nu sunt prezenți aici, suntem sincer dispuși să deschidem politicul către societate, să deschidem partidele noastre către idei, către oameni, către argumente. Suntem dispuși, sincer dispuși și deplin dispuși, să pregătim altfel guvernarea care urmează ținând cont inclusiv de experiențele politice la care cei mai mulți dintre noi am fost parte. Și sper ca, în domeniul politicilor de mediu, colaborarea pe care astăzi o văd, o salut, și încerc să o sugerez și altor zone ale societății civile, să aibă un rezultat cât se poate de trainic. Mulţumesc foarte mult.”









Comentarii recente