Se dă următoarea situaţie:
- IMAS, sondaj realizat în perioada 9-17 decembrie 2011: Intenţie de vot pentru USL: 49%
- Avangarde, sondaj realizat în perioada 1-15 decembrie 2011: Intenţie de vot pentru USL: 59%
Ambele sondaje au o marjă de eroare de 3%. Păi între 49 şi 59 e mult mai mult decât 6 (adică 2 marje de eroare). Vai de mine şi de noi. Triş!
Sau NU. Mare grijă: % din populaţie care intenţionează să voteze:
Conform IMAS, 65% (informaţia este ascunsă aici, în ultimul paragraf).
Conform Avangarde, 53%.
Cât reprezintă atunci votanţii USL din totalul populaţiei României?
Conform IMAS, 49% din 65%, adică 31,85%.
Conform Avangarde, 59% din 53%, adică 31,27%.
Nu mai e triş.
Ce înseamnă toată cifrăraia de mai sus? Atât IMAS cât şi Avangarde arată că susţinerea pentru USL este de 31% din totalul populaţiei României. Subiectul asupra căruia diferă este câţi români vin la vot (sau pretind că o vor face). Simplu spus, cu cât mai mulţi români vin la vot – dar nu pentru USL, ci pentru PDL, PRM, PP, Noua Dreaptă, etc. – cu atât procentul USL scade. Din motive care ţin de eşantionare, întrebări, dar şi context, % românilor care votează pare diferit.
Pe scurt: da, USL are o problemă. Problema nu este pierderea de votanţi (USL se învârte în jurul a 31-32% din populaţie de multe luni). Problema este că oameni care spuneau că nu votează şi-au schimbat părerea – vor să voteze, dar nu USL.








Excelent articol. Te-am bagat in „favorites”! lol
Lasand gluma la o parte, imi place cum gandesti.
SimP
ApreciazăApreciază