Liberalii timişeni critică masterplanul Timişoarei pe anul 2012, numit ‘Randez vous cu tehnologia şi cultura’, pe care-l consideră retrograd şi anacronic perspectivei de dezvoltare urbanistică a unui oraş din mileniul trei. Ei au afirmat că nu li s-a adus la cunoştinţă suma plătită pentru realizarea acestuia, deşi a fost plătit din bani publici.
Preşedintele PNL Timiş, senatorul Nicolae Robu, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că nu există o viziune pentru o Timişoară a viitorului, ci, dimpotrivă, se merge mai mult pe perpetuarea unor linii de dezvoltare care au apărut prin iniţiative sporadice, mai ales ale unor companii străine. ”Nu vedem să fie pusă în prim plan, de exemplu, valenţa de excelenţă universitară pe care o are oraşul şi care ar putea să aducă foarte multe beneficii, pornind de la formularea titlului masterplanului, cea de ‘randez vous’, care nu ni se pare deloc inspirată, până la aspecte legate de regimul de proprietate al terenurilor pe care ar urma să se dezvolte anumite construcţii sau până la cele de mediu. Nu vedem ca ceea ce se prefigurează pentru Timişoara în acest masterplan să fie relaţionat cu politicile şi cu proiectele de dezvoltare ale Uniunii Europene: de la infrastructura de transporturi şi cea de comunicaţii informaţionale, până la proprietăţi funciare, deoarece nu este indiferent dacă terenul pe care se construieşte aparţine statului sau mediului privat”, a declarat Nicolae Robu.
La rândul său, deputatul PNL Horia Cristian a subliniat că principala problemă a acestui masterplan este lipsa de viziune a celor din Primăria Timişoara, pentru că cel care realizează tehnic proiectul se bazează pe direcţiile şi pe viziunea celui care l-a comandat. ”Nu vedem niciun fel de direcţie, de viziune, fiind vorba doar despre ‘poveşti’ fără vreo bază reală, aceasta trebuind să fie, în primul rând, proprietatea asupra terenurilor. Noi trebuie să ştim dacă Primăria va avea un rol pasiv, ca şi până acum, când fiecare cetăţean face ce doreşte pe terenul lui sau dacă va avea un rol activ-agresiv, de a expropria terenuri. Noi nu suntem de acord cu niciuna din aceste variante”, a declarat Cristian.
Potrivit acestuia, liberalii îşi doresc ca municipalitatea să aibă un rol activ, să fie capabilă să cumpere şi să schimbe terenuri, astfel încât să se poată atinge obiectivele de dezvoltare a oraşului pentru următorul deceniu. Pentru aceasta, Horia Cristian spune că este nevoie de o dezbatere publică reală, la care să participe toţi cei interesaţi.
Parlamentarul a remarcat faptul că din acest masterplan reiese ideea că cei care l-au comandat îşi doresc o Timişoară care peste zece ani să fie una a meşteşugarilor, în condiţiile în care pentru acest sector se alocă mult mai multe terenuri decât pentru platformele industriale.
Preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local Timişoara, liberalul Ciprian Jichici, a declarat, la rândul său, că a remarcat un risc major cu privire la acest masterplan, şi anume că în loc să fie un document care proiectează direcţia pentru viitoarele proiecte de dezvoltare a oraşului, este doar o formalitate. ”Nu vom accepta ca masterplanul să fie adoptat în tăcere de Consiliul Local, ci vom genera dezbateri publice şi discuţii; el conţine şi o serie de idei şi proiecte foarte bune, dar şi aspecte care necesită lămuriri suplimentare”, a afirmat Jichici.
Radu Zlati 
Comentarii recente