B. Mateescu: CSOP sau CCSB? Un pic de ordine în haosul (aparent) al sondajelor

Întâi câteva diferenţe:

CCSB: 11-14 februarie.
Ultimul sondaj CSOP: 16-17 februarie.

CCSB: marja de eroare: +/- 3,1%.
CSOP: marja de eroare: +/- 3,6%.

CCSB: USL este pe cai mari (57%).
CSOP: USL plânge de jale (47%).

CCSB: PDL la cota 18.
CSOP: PDL la cota 20.

CCSB: PPDD – douăsprezece procente.
CSOP: PPDD – optsprezece procente.

Dar… procentele astea se calculează prin referire la un întreg – adică la un 100%. Acest sută la sută nu este populaţia cu drept de vot a României, ci cei care au o opţiune politică şi au declarat-o ca atare la momentul sondajului (să-i denumim „votanţii potenţiali”). Şi aici începe distracţia.

La CCSB votanţii potenţiali reprezintă 52% din populaţia României (cei care au o opţiune politică şi au declarat că merg cu siguranţă la vot).
La CSOP votanţii potenţiali reprezintă 59% din populaţia României. (vezi graficul de aici. Este vorba pur şi simplu de cei care şi-au exprimat o opţiune politică).

Schimbă asta lucrurile?  Foarte mult.

CCSB: Pentru USL votează 57% din 52% dintre români, adică 29,6% dintre românii cu drept de vot.
CSOP: Pentru USL votează 47% din 59% dintre români, adică 27,7% dintre românii cu drept de vot.

Deşi acest lucru nu este extrem de relevant, întrucât sondajele măsoară grupuri uşor diferite, diferenţa dintre 29,6 şi 27,7 este în marjele de eroare (vă reamintesc: +/- 3,1% respectiv +/- 3,6%).

PDL?

CCSB: Pentru PDL votează 18% din 52% dintre români, adică 9,4% dintre românii cu drept de vot.
CSOP: Pentru PDL votează 20% din 59% dintre români, adică 11,8% dintre românii cu drept de vot.

Diferenţa dintre 9,4 şi 11,8 este în marje.

Dan Diaconescu:

CCSB: Pentru PPDD votează 12% din 52% dintre români, adică 6,2% dintre românii cu drept de vot.
CSOP: Pentru PPDD votează 18% din 59% dintre români, adică 10,6% dintre românii cu drept de vot.

Diferenţa este semnificativă. Şi o voi explica în continuare.

Fiecare din sondaje a definit altfel „votanţii potenţiali”. În sondajul CSOP se regăsesc toţi cei care se află şi în sondajul CCSB… dar şi încă 7% dintre români. Aceştia nu sunt foarte interesaţi de politică sau nu sunt siguri că vor veni la vot, dar dacă îi întrebi ei ştiu cu cine ar vota. Deloc surprinzător, aici se află şi o parte importantă a electoratului PP-DD.

Situaţia de mai sus nu e unică. Exact acelaşi lucru s-a întâmplat şi în decembrie, când sondaje IMAS respectiv Avangarde dădeau USL la 57%, respectiv 47%, când de fapt amândouă spuneau acelaşi lucru: 31% dintre români ar vota USL. Am discutat problema atunci.

Abia ieri am postat despre diferenţa dintre perspectiva „maximalistă” asupra prezenţei la vot şi cea „minimalistă”. Conform primeia (IMAS, CSOP), cine indică o opţiune politică e luat în calcul. Conform celei de-a doua (CCSB, Avangarde) prezenţa tradiţional scăzută la vot în România şi experienţe de genul PNG arată necesitatea unor filtre suplimentare.

Pe de altă parte, ai libertatea să crezi orice doreşti. Atâta timp cât cifrele sunt pe masă. Voi reveni mâine cu o analiză de profunzime.

Later edit: din ziare.com: „Fiind facute in zile diferite, cu metode diferite, nu sunt perfect comparabile cele doua esantioane (…) Depinde cum s-a pus intrebarea, care era intrebarea dinainte, care era tema. Intr-un studiu exista variatii de 5-7 procente la nivelul unor increderi sau al intentiei de vot in functie de problematica pe care ai studiat-o in respectivul sondaj. Daca intr-un sondaj vorbesti despre coruptie, de nivelul de trai, de cum traiesc oamenii si la final pui intrebarea legata de nivelul de vot, Puterea iese cu 5-6 procente mai putin, pentru ca lumea isi aduce aminte de aceste lucruri si o taxeaza. Conteaza daca pui intrebarea de intentie de vot la inceput sau la sfarsit. Astea sunt trucurile meseriei” (Vasile Dâncu). Intrebat daca si modul in care sunt prezentate in presa sondajele reprezinta un „truc” care ii deruteaza pe necunoscatori, Dancu a raspuns: „Sigur”.

sursa: Sociollogica