Se pare că delegaţia FMI şi guvernul Ponta au ajuns la un modus vivendi.
Desigur, execuţia bugetară va trebui supravegheată îndeaproape de către guvernanţii români. Desigur cei care îşi pun mari nădejdi în rectificarea bugetară anunţată, îşi pot lua gândul de la un corn al lui Ceres revărsat peste clientela politică (vorbind despre Ceres, nici o aluzie la efectele secetei pe care populaţia le va vedea în pungă şi la buzunar, mai devreme sau mai târziu).
Erik de Vrijer – şeful delegaţiei FMI (copyright Presidency.ro)Dar, una peste alta, guvernul pare a-şi fi atins ţintele propuse: FM a agreat majorarea salariilor bugetarilor astfel încât valoarea nominală a salariilor să atingă nivelul din iunie 2010; privatizărilor li s-a mai dat un respiro; TVA încasat la plată şi TVA de 9% la produsele alimentare se vor aplica (este drept, doar din exerciţiul financiar al anului următor).
Astfel Guvernul poate începe a creiona proiectul de buget al anului 2013 şi, mai ales, dovedi (încă o dată şi niciodată nu este de ajuns) poporului, partenerilor instituţionali şi poate şi lui însuşi faptul că această guvernare a USL se ţine de cuvânt, că viziunea economică a USL nu a fost doar o hârtie de prins muşte (aka voturile boborului embetat de promisiuni înainte şi împilat la os după, aşa cum a fost cazul guvernării Băsescu-Boc).
Declaraţiile delegaţiei FMI la plecare nu au fost drăgăstos-paternaliste, precum în epoca Boc. Guvernul Ponta nu a fost lăudat ca fiind elevul cuminte şi disciplinat al FMI. Dar, pe de altă parte, animozităţile din timpul negocierilor, câte vor fi fost fiind ele, au fost ascunse sub preş. Criticile, dacă au fost, au rămas în spatele uşilor capitonate, ceea ce a ferit leul românesc de un alt salt in gol.
Se pare că delegaţia FMI a găsit la Bucureşti un partener mai dificil decât în epoca Boc, un partener capabil să mârâie, dacă nu să şi muşte, un guvern care poate încă nu a învăţat să spună nu, dar ştie deja să spună ”da, dar…” ceea ce înseamnă deja mult.
Guvernul trebuie lăsat să lucreze. Este pe drumul cel bun şi atâta vreme cât în acţiunile sale va îmbina necesara prudenţă bugetară cu măsuri proactive, destinate sprijinirii activităţii economice, eu îi prevăd un succes care se va răsfrânge şi asupra alianţei care i-a dat naştere.
Dacă Băsescu revine însă la Cotroceni, va (re)începe războiul său (personal dar şi al grupurilor de interese care îl sprijină) împotriva guvernului; de data aceasta un război care va atinge cote greu de imaginat – căci se ştie, Băsescu nu uită şi nu iartă. De aceea este esenţial ca guvernul Ponta să îşi facă temele nu numai în domeniul economic.
aparut si in raduzlati.ro
Radu Zlati 
Comentarii recente