În ultimele zile a apărut pe bucăţi un sondaj IRES pe care nu-l veţi găsi pe pagina institutului, ci în mai multe pagini de web de la Evenimentul Zilei.
Nu lucrez pentru IRES, aşa că nu îmi asum în niciun fel corectitudinea datelor prezentate de sondaj. Analizate în detaliu, ele conduc la câteva concluzii cel puţin interesante.
Luând în calcul totuşi datele institutului, sondajele efectuate de alte firme în timpul lunii iulie dar şi ultima postare de pe blog-ul lui Vasile Dâncu putem vorbi despre câteva subiecte:
1. Dreapta divizată.
Jumătate dintre oamenii care se consideră de dreapta au votat NU la referendum sau au boicotat la cererea preşedintelui.
Cealaltă jumătate a votat DA la referendum sau n-au votat în nici un fel, atitudine pe care o previzionau prin răspunsurile la sondaje inclusiv atunci când Traian Băsescu şi PDL descurajau boicotul. E vorba de 2,0 – 2,6 milioane de persoane – cam cât electoratul PDL de la locale.
Cine sunt ei? Vorbim despre:
a) PRM, PNG, radicali naţionalişti fără partid;
b) oameni care au boicotat în numele neatingerii cvorumului, cu mult înainte ca TB să dea semnalul;
c) un milion de votanţi PNL (care însă nu sunt nici măcar jumătate din electoratul acestui partid)
şi
d) mulţi, mulţi corporatişti, intelectuali şi antreprenori dezamăgiţi de toată scena politică.
TB a afirmat înainte de referendum că 700 de mii de oameni plănuiau să boicoteze referendumul indiferent ce-ar fi cerut el (grupul b de mai sus). Poate că estimarea era corectă, poate că nu – după cum vei vedea la punctul următor, n-a mai contat.
2. Boicotul ca un bumerang. 800 de mii de persoane au votat DA la referendum deşi nu votaseră la locale. Vasile Dâncu observă că majoritatea acestora au venit la vot tocmai ca frondă faţă de boicotul promovat de Traian Băsescu, informaţie care se coroborează cu alte sondaje efectuate în ultima săptămână de dinainte de referendum dar după anunţarea boicotului.
3. „Marea confruntare dintre Traian Băsescu şi votanţii de stânga”. Oare? Jumătate dintre cei care au votat DA la referendum nu se consideră de stânga, ci de centru sau de dreapta.
Explicaţie matematică: procentul românilor aflaţi în ţară care spuneau că ar vota DA la referendum a oscilat între 40% şi 44%. Într-un final, 48% din românii aflaţi în ţară au venit la vot şi au votat DA (această creştere este datorată atât fraudelor cât şi „boicotului bumerang”).
Conform IRES, românii care se identifică ca fiind de stânga sunt 17% din populaţie. Să zicem că toţi au votat DA. Dacă toţi votanţii care nu răspund la întrebări privind poziţionarea ideologică (5%) şi cei care nu ştiu care este orientarea lor ideologică (3%) au votat de asemenea DA, avem un total de 17+5+3 = 25%.
În funcţie de ce reper utilizăm (40%, 44%, 48%), între 15% şi 23% din românii aflaţi în ţară au o orientare politică de centru sau de dreapta şi au votat DA.
Dar este greu de crezut că toţi acei 5% şi 3% au votat pentru demitere – procentele din fraza cu albastru putând fi astfel şi mai mari. De asemenea, cu cât considerăm că frauda a fost mai mică, cu atât creşte ponderea celor de centru şi de dreapta în rândul celor care au votat pentru demitere.
4. Pedeliştii anti-băsescieni şi votanţii pro-demitere care au trecut între timp la PDL.
300 de mii dintre cei care au votat DA votaseră la locale pentru PDL (detalii aici). E ca şi când întreaga populaţie a unui oraş precum Iaşi, Timişoara sau Constanţa şi-ar fi schimbat convingerile în doar câteva luni.
140 de mii dintre care au votat DA spun că vor vota pentru PDL la parlamentare (detalii aici). Aici vorbim despre populaţia unui Târgu Mureş, sau un Sibiu un pic mai mic, sau un Buzău un pic mai mare.
5. Cine a votat „NU”? Cum au votat susţinătorii PDL la referendum?
O treime dintre cei care au votat pentru PDL la locale au votat „NU” la referendum.
Mai mult de o zecime din votanţii PDL de la locale au votat „DA”.
Din altă perspectivă: 12% din cei care au votat „NU” nu votaseră pentru PDL la locale.
6. Decizia CCR nemulţumeşte pe cine nu te aştepţi.
Între 11% şi 19% din populaţie n-a votat DA la referendum dar e nemulţumită de decizia Curţii Constituţionale. Cu cât frauda a fost mai mare, cu atât procentul din fraza anterioară e mai mare, apropiindu-se de 19%.
Explicaţie matematică: 59% dintre români se declară nemulţumiţi de decizia CCR. După cum arătam mai sus, 48% dintre românii din ţară au votat „DA”. Vorbim de o diferenţă de 11%.
Dacă frauda a fost considerabilă, iar la referendum au venit doar cel mai mic procent dintre cei care spuneau în sondaje că ar vota „DA” (40%), diferenţa este de 59-40 = 19%.
7. Iceberg-ul furiei. Între o treime şi jumătate dintre cei care au votat DA sunt persoane nemulţumite de reacţia tuturor politicienilor la criza politică actuală. Discuţia aici poate deveni extrem de elaborată; ce este important este că susţinerea pentru USL este condiţionată şi relativ instabilă.
Explicaţie matematică: 53% dintre românii aflaţi în ţară spun că de vină pentru criză sunt „toţi politicienii”, alţi 27% spunând că responsabil este Traian Băsescu. Cum pentru demitere au votat între 40% şi 48% din românii aflaţi în ţară, tot ce este peste 27% sunt oameni care au votat DA dar nu-l consideră pe Traian Băsescu drept vinovatul principal pentru criză. Ce este peste 27%? 48-27 = 21. 40-27 = 13. Procentul minim: 13/48 = 27%. Procentul maxim: 52,5%.
8. Drumul sinuos al USL. Înainte de suspendare USL era la cota 60. Uniunea a pierdut 5% în săptămâna suspendării pe care nu le-a mai recuperat sau pe care le-a recuperat parţial de-a lungul lunii referendumului (57% cu două zile înainte de referendum: s-au recuperat două procente … sau efectul marjei de eroare).
9. Boicotul a anulat câştigurile electorale ale PDL din timpul campaniei de referendum. Pe 19 iulie PDL era la un scor pe care nu-l mai atinsese de trei ani de zile (26%). După anunţarea oficială a boicotului, partidul s-a prăbuşit la un mult mai familiar 18%, partidul nereuşind încă la această oră să recupereze terenul pierdut pe 24 iulie.
10. Evoluţii după referendum. În ziua imediat următoare referendumului, totul se turteşte în favoarea USL:
Uniunea ajunge de la 57% la 64%.
PDL şi PPDD pierd fiecare câte patru procente.
Evident, totul revine la normal de-a lungul lunii august. PDL n-a câştigat nimic în urma deciziei CCR, intenţia de vot pentru PPDD a crescut cu 3% iar USL a ajuns la minimul ultimelor două luni, pierzând mulţi dintre votanţii de tip bandwagon.
IRES indică cele mai scăzute scoruri ale USL dintre toate institutele de sondare a opiniei publice, atât de-a lungul lunii iulie cât şi în august. Reciproca este valabilă, scorurile PDL fiind extrem de înalte. Pe de altă parte, având în vedere ce s-a întâmplat la locale (scor USL mult sub cel din sondaje, scor PDL mult peste sondaje), scorurile indicate de IRES pot fi utile.
Ca notă de final: limitările PPDD devin evidente. Într-un climat favorabil platformei sale, PPDD descoperă deodată că e nişat sub 15%. Televiziunea e prea puţin.
Detalii privind un sondaj CSOP efectuat înainte de cel al IRES dar făcut public după acesta: aici.
sursa: Sociollogica
Radu Zlati 
Comentarii recente