Rareş Bogdan: Avem un lider important al puterii, un lider important al PNL, practic preşedintele PNL, copreşedintele USL şi candidatul şi candidatul USL la preşedinţia României, foarte probabil, peste un an şi jumătate preşedinte al României. Sunt multe teme pe care vrem să le abordăm cu domnia sa, sigur şi modificările constituţionale, să vedem exact ce acuză opoziţia, ce se întâmplă exact în noua Constituţie, în noul proiect de Constituţie. Este un proiect pe care Crin Antonescu l-a garantat, schimbările constituţionale, este cel care se ocupă direct, este preşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei. Dar vom vorbi în această seară şi de noile declaraţii făcute de liderii PC, astăzi, foarte interesante. Bogdan Ciucă face o declaraţie de independenţă, practic, fată de PNL. Oare ce se întâmplă acolo? ACD dispare sau se poziţionează PC mai aproape de PSD? Vom discuta şi despre asta. Şi despre privatizarea CFR Marfă şi despre de ce a plecat Andrei Marga şi despre prestaţia miniştrilor şi, de asemenea, despre politica externă, pentru că, nu-i aşa, intră în atribuţia unui şef de stat, a unui om care se ocupă de asta. Crin Antonescu a fost plecat în Croaţia, a fost plecat în Marea Britanie, vom vedea ce s-a întâmplat. Acasă ştim ce s-a întâmplat în acea perioadă. Andrei Marga, un liberal care a fost recunoscut în ultimii trei ani ca un vector important împotriva PDL şi a lui Traian Băsescu, a dispărut, a fost executat într-un pur stil stalinist, pentru că nu a depus, a zis un preşedinte de comisie, domnul Nicula, că nu a depus o hârtie la o comisie parlamentară. Hârtia a fost depusă, dar Marga a plecat. Vom vorbi despre toate acestea la „Jocuri de putere”. O să citesc şi dintre mesajele dumneavoastră. Astăzi vorbim despre politicieni, despre politică, vorbim cu Crin Antonescu pe care-l avem aici în platou şi o să facem o emisiune mare, zic eu, pentru că răspundem la multe întrebări legate de Constituţie. Bună seara, domnule Antonescu!
Crin Antonescu: Bună seara!
Rareş Bogdan: Bine aţi venit la „Jocuri de putere”!
Crin Antonescu: Bine v-am regăsit! Este chiar o plăcere specială.
Rareş Bogdan: Mulţumesc! Mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră! O să vreau să lămurim puţin pentru că am văzut atât de multe lucruri neclare legat de Constituţie. Am văzut ieşiri din sală, neparticipări la discuţie din partea liderilor PDL, din partea, practic, a opoziţiei care acuză tot felul de lucruri care cel puţin pentru mine, am citit foarte atent, împreună cu întreaga echipă, toate modificările. O să fac referire la ele, o să vreau să le comentăm bucată cu bucată pe fiecare, pe restrângerea atribuţiilor preşedintelui sau nu, pe ce se întâmplă în ceea ce înseamnă Biserica Ortodoxă, în ceea ce înseamnă drepturile şi libertăţile civile, în ceea ce înseamnă controlul parlamentar. Dar înainte de asta aş vrea să răspundem la câteva întrebări la zi, să spunem aşa, pentru că a fost o săptămână extrem de agitată, iar astăzi am văzut o declaraţie interesantă a lui Bogdan Ciucă. Ce se întâmplă? PC nu vă mai iubeşte atât de mult sau care este relaţia cu PC în aceste zile?
Crin Antonescu: Relaţia cu PC a fost una normală. Eu am fost puţin surprins de declaraţia colegului meu, Bogdan Ciucă. Nu am înţeles până la capăt ce înseamnă ea. Dacă ea a anunţat ceva, dacă ea a vrut să ameninţe cu ceva, dacă ea a vrut doar să exprime o nemulţumire? În oricare din cazuri cred că vom primi lămuriri complete şi oficiale din partea conducerii PC.
Rareş Bogdan: Dar aţi avut o discuţie cu Bogdan Ciucă sau cu domnul Dan Voiculescu sau cu Daniel Constantin?
Crin Antonescu: Nu am avut nicio discuţie. Aseară, cum aţi amintit, cu preşedintele PC, domnul Daniel Constantin, m-am aflat într-un platou împreună şi cu Victor Ponta, şi am vorbit despre unitatea USL, foarte multă vreme. Eu aş putea de pe acum să dau nişte răspunsuri la întrebări puse sau sugerate de domnul Ciucă, dar poate că este mai bine să aflăm exact ce anume se întâmplă. PC nu a fost niciodată dependent de PNL, ca să fie asta o declaraţie de independenţă. Toate partidele care au format USL şi-au păstrat, evident, independenţa. Este adevărat, este adevărat că asocierea pe care noi am denumit-o ACD, Alianţa de Centru Dreapta, emisfera dreaptă a USL, nu a funcţionat propriu-zis ca o alianţă, adică nu am avut şedinţe periodice, nu am avut consultări, decizii, ci am preferat să facem aceste lucruri, aşa s-a încetăţenit din mersul lucrurilor. Ne-am întâlnit întotdeauna în cadrul USL, unde ne-am spus cuvântul fiecare. Niciodată eu nu am vorbit în numele întregii ACD, niciodată nu am vorbit în numele PC. Cred că s-a instituit aproape ca proverbială formula cu cei trei lideri, că era să zic tenori, cu Victor Ponta, cu Daniel Constantin şi cu mine. În sensul acesta noi n-am încercat niciodată să estompăm, să ecranăm, să marginalizăm cu ceva PC şi nici măcar n-am făcut caz de faptul că în anumite situaţii ei au avut opţiuni comune mai curând cu PSD decât cu PNL. Vezi, de pildă, tema coabitării. Aşa încât n-aş dramatiza. Sunt lucruri cu adevărat dramatice pe lume şi chiar în ţara noastră. O să primim, dacă e ceva de primit de la PC, o să lămurim, dacă e ceva de lămurit. În orice caz, asta nu afectează cu nimic şi structura USL, şi mersul înainte. Faptul că PC declară azi, prin vocea domnului Ciucă, „de acum încolo PC va vorbi pentru sine şi PNL va vorbi pentru sine” îmi pare oarecum superfluu, pentru că PNL şi până acum a vorbit pentru sine. Şi PC, de asemenea, când a dorit s-o facă, niciodată nu i-am împiedicat.
Rareş Bogdan: Dar cu tatăl suprem al acestei forţe politice, cu domnul Dan Voiculescu, aţi avut vreo discuţie legată de această relaţie în interiorul…?
Crin Antonescu: Nu vă lăsaţi luat de valul care atribuie în chip fals paternităţi. Nu atribuiţi paternitatea USL domnului Dan Voiculescu, şi cu atât mai puţin…
Rareş Bogdan: Dar PC-ului pot să i-l atribui.
Crin Antonescu: …calificativul de suprem. Nu, domnul Dan Voiculescu este un om care a participat, a participat, a fost un om care a susţinut această idee de constituire a unei alianţe a opoziţiei la vremea respectivă. N-am discutat cu domnia sa, nu ştiu dacă ceea ce spune domnul Ciucă reprezintă şi părerea domnului Voiculescu. E mai puţin important la urma urmelor. Încă o dată o spun, cine nu vrea s-o creadă, nu vrea s-o creadă, dar eu o spun cât se poate de sincer. De foarte puţine ori în aceşti mai bine de doi ani, doi ani şi jumătate de când există USL, de foarte puţine ori ne-am întâlnit şi cu domnul Dan Voiculescu, aş putea să le număr pe degetele de la poate o singură mână. Daniel Constantin a fost cel care a reprezentat cu adevărat PC în toate aceste întâlniri, cu el am luat decizii, cu el ne-am consultat atunci când am făcut-o de la distanţă. Domnul Voiculescu a păstrat o poziţie retrasă, aşa cum de altfel şi titulatura sa oficială de preşedinte de onoare o indică. Alţii ştiu, cred cu totul altceva. E problema lor. Eu vă spun cum stau lucrurile.
Rareş Bogdan: Legat de un alt lucru care s-a întâmplat luni, domnule preşedinte. Un liberal pe care ştiu că-l apreciaţi sau cel puţin de-a lungul timpului l-aţi apreciat. Nu ştiu dacă o faceţi şi acum. Aţi participat la lansări de carte, „Criza şi după criză”, îmi amintesc doar eu, în 2009, dar şi după, l-aţi susţinut pentru postul de ministru de externe şi cumva repetitiv, exact în acelaşi mod, a fost îndepărtat de la MAE, acum de la ICR. E vorba de Andrei Marga, un om care în ultimii trei ani a fost una dintre cele mai puternice voci alături de dumneavoastră, de Victor Ponta până la un moment dat, ca o critică împotriva lui Traian Băsescu şi a regimului PDL, nu doar a lui Traian Băsescu în persoană. Ce s-a întâmplat cu Andrei Marga? De ce Andrei Marga nu mai e la ICR?
Crin Antonescu: Bun. Mai întâi să lămurim faptul că admiraţia mea pentru intelectualul, pentru vocea publică Andrei Marga n-are cum să se diminueze, dar nici cum să crească, pentru că este foarte mare, a fost de ani buni. Pentru cărturarul Andrei Marga, pentru universitarul Andrei Marga ea este de foarte multă vreme, dinainte de a face politică, de a mă apuca să fac eu politică, şi cu atât mai puţin domnul Andrei Marga. La ICR, să mai lămurim un lucru neclar pentru unii sau să mai spulberăm o minciună, nu a existat o negociere sau o alocare politică a postului de conducere.
Rareş Bogdan: Domnul Traian Băsescu spunea că este o alocare politică a USL.
Crin Antonescu: Domnul Traian Băsescu minte de foarte multe ori şi eu cel puţin sunt hotărât să ignor aceste minciuni, mai cu seamă ca am văzut ca are cine să i le asculte de trei-patru ori pe săptămână, ca să-l citez. Revenind la domnul Marga. Nu, deci domnul Marga nu a fost numit sau propus sau susţinut de PNL pentru ICR. Nici de PSD. Am convenit cu Victor Ponta după ce domnia sa a devenit prim-ministru, în Guvernul Ponta I încă, faptul că în fruntea acestei instituţii trebuie să fie susţinut un om, nu pe criterii politice, în niciun caz pe criterii partizane. Trebuie, de altfel, să vă spun că alegerea, sau propunerea, primul care a rostit numele Andrei Marga a fost Victor Ponta şi evident că a găsit toată susţinerea din partea mea, din partea noastră.
Rareş Bogdan: Deci cel care l-a propus iniţial, sau cel care a spus prima dată….
Crin Antonescu: După criza în urma căreia Andrei Marga a părăsit funcţia de ministru de externe, da, a venit Titus Corlăţean, Mona Pivniceru la justiţie, vă aduceţi aminte că a fost o oarecare remaniere acolo, eu eram încă preşedinte interimar când s-au petrecut aceste schimbări, Victor Ponta m-a consultat în această chestiune. Domnul Marga nu ar dori să asume conducerea ICR pentru că este ceva ce i se potriveşte şi aşa mai departe. L-am consultat, domnul Marga a acceptat. Nu a fost însă o alocare politică şi în acest moment dacă Andrei Marga s-a retras din această funcţie, nu este o funcţie care este a PNL, a PSD sau a USL. Sper să fie, sper în primul rând ca oameni de asemenea anvergură şi de asemenea credibilitate să dorească să vină într-o poziţie care s-a dovedit a fi nu prea fericită, care stârneşte foarte multe patimi, care stârneşte scandaluri, care îi face pe distinşii reprezentanţi ai unor instituţii să mai răscolească prin dosare după nu ştiu câţi ani. Mă rog, minuni de-ale României. Cert este că indiferent de cele întâmplate acolo, sigur s-a creat, aşa cum aţi evocat, şi cu comisia respectivă şi cu Comisia de Cultură din Senat…
Rareş Bogdan: Ciudat, o modalitate ciudată pentru că Andrei Marga, cred eu, dacă era o discuţie cu domnia sa s-ar fi retras.
Crin Antonescu: S-a conturat în chip evident la un moment dat.
Rareş Bogdan: O execuţie. Aşa părea. În spaţiul public.
Crin Antonescu: Nu, nu pot să folosesc acest termen. S-a conturat pur şi simplu evidenţa că după o lungă perioadă în care a existat o presiune foarte mare în legătură cu acest subiect, s-a conturat evidenţa, nu ipoteza, că susţinerea politică, susţinerea majorităţii din Senat pentru Andrei Marga nu ar mai fi existat. Şi sigur că atunci când acest lucru a fost evident domnia sa a procedat elegant. Acuma, sigur, putem să facem foarte multe comentarii. Eu nu am toate elementele, dar le voi avea, asta pentru, ca să spun aşa, cultura mea, toate elementele până în detaliu pentru că, sigur am fost prins în alte lucruri, nu era în atribuţiile mele directe nicicum activitatea ICR. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat acolo. Nu ştiu ce nu a funcţionat. Nu ştiu din ce nu a funcţionat sau nu a funcţionat bine cât este responsabilitatea domnului Marga, cât este colaborarea sau non-colaborarea cu alte instituţii? De pildă cu Ministerul de Externe. Am văzut că au existat şi există deja în plan public acuze reciproce, sau plângeri reciproce. Cert este că, o constat cu amărăciune, Andrei Marga, un om, repet, de mare anvergură, un om care nu s-a sfiit, printre puţinii de altfel, neangajaţi în prima linie politică, un om care nu s-a sfiit ani de zile să denunţe public ce a făcut Traian Băsescu în această ţară şi ce a făcut regimul lui Traian Băsescu şi guvernele lui Emil Boc în această ţară. Un om pentru care, în aceste condiţii, Traian Băsescu a acumulat, vă asigur, o mare, o specială duşmănie, din păcate astăzi, iată, este protagonistul acestui episod nefericit şi cred că este nefericit nu pentru domnia sa în primul rând, ci este nefericit tot pentru noi, cei care astăzi suntem practic la cârma lucrurilor. Încă o dată o spun, nu s-a întâmplat decât să constatăm acest lucru. De ce, cum şi care sunt exact cauzele acestei crize rămâne să vedem. Eu în acest moment nu sunt în măsură să spun.
Rareş Bogdan: Vom reveni după o foarte scurtă pauză publicitară. Continuăm, mai avem foarte multe lucruri de discutat, inclusiv problema Transnistriei pentru că nu s-a discutat până acum, din păcate, suficient în spaţiul public. Este o situaţie extrem de tensionată între Transnistria şi Moldova, acolo la graniţă la Nistru. Dar până atunci, sigur, nu uităm de CFR Marfă că astăzi s-a întâmplat ceva şi nu uităm nici de celelalte legate de Constituţie. Am revenit la „Jocuri de putere”. Şi înainte de orice, şi înainte de CFR Marfă şi înainte de Constituţie, trebuie neapărat să vorbim ceva pentru că mi-am amintit. Nu aţi fost în ultimele două săptămâni la mine aici, în ultimele două săptămâni s-a făcut….
Crin Antonescu: Ultima oară când am fost am vorbit despre cărţi, despre istorie.
Rareş Bogdan: Foarte frumoasă. A fost excelentă. Am făcut aşa o trecere în lumea antică, în coabitare, istoria coabitărilor. Foarte frumoasă şi lumea a apreciat-o, a fost o audienţă foarte bună, dar nu am cum să nu vă întreb pentru că am fost atât de scandalizat şi de trist, de supărat. Eu continui să rămân un idealist probabil. Spuneţi-mi şi mie, domnule preşedinte Antonescu, cum funcţionează domnule coabitarea asta? Reevaluarea? Pe mine începe să mă doară capul. L-am văzut, l-am revăzut pe Traian Băsescu în arenă, din ce în ce mai prezent. L-am revăzut cum vine şi v-o dă pe doamna Motoc, care a întors România cu susul în jos, acum merge la CEDO liniştită, relaxată, fără nicio problemă şi ne reprezintă acolo. Spuneţi-mi şi mie de ce trebuie să coabităm atât de strâns? De ce trebuie să ne iubim atât de tare? Să vă iubiţi atât de tare?
Crin Antonescu: Să se iubească atât de tare, iată, tot conjugăm. Este greu de spus. Am şi eu îndoielile mele. Eu am faţă de chestiunea asta pe fond următoarea abordare: continui să cred tot ceea ce am mai spus şi la dumneavoastră în emisiune şi în alte locuri, în mod public, despre acest subiect. Nu mi-am schimbat în niciun fel părerea. Nu consider că realitatea a infirmat ceea ce cred eu. Dimpotrivă, din păcate, dar sper foarte sincer, nu sunt ironic, sper ca undeva, cât mai repede, o bună zi să vină şi să-mi arate că m-am înşelat. Încă sper. Bun, asta a fost opţiunea la un moment dat a premierului, coabitarea. Din motive pe care pot să le înţeleg, cu scopuri pe care pot să le înţeleg şi de a căror bună credinţă nu mă îndoiesc. Nu discut acum pentru că nu mai are rost, dacă se putea şi fără aşa ceva? Eu cred că da. Nu mai reiau aceste lucruri. Am hotărât să mergem înainte contând pe buna credinţă, mergem înainte. Eu îmi văd de ceea ce consider că am eu de făcut şi stă în puterile mele să fac. Încerc împreună cum am pornit şi cum de altfel este singurul mod în care se fac lucrurile mari, în politică, cel puţin, încerc să le facem. Nu văd cu ochi buni cum evoluează aceste lucruri şi, repet, încerc să le ţin piept pe cât se poate. Pentru că, iată, în toată această poveste cu modificarea Constituţiei, cu referendumul după referendum, cu referendumul bis, cu neînţelegerile care au survenit în legătură cu un vot în parlament în rândurile noastre, toate aceste lucruri…
Rareş Bogdan: A fost o diferenţă între dumneavoastră şi PSD.
Crin Antonescu: Mă rog, o bună parte. Toate aceste lucruri sunt în defavoarea noastră. Nu dau imaginea că suntem la fel de uniţi, la fel de hotărâţi, la fel de bine direcţionaţi şi conferă nişte puncte domnului Băsescu. Acuma, nu ar fi nicio nenorocire, nu? Este un actor în jocul politic, punctele se pierd, se câştigă. Domnul Băsescu a avut mult mai multe puncte decât are acuma. Iar problema cea mai mare nu e domnul Băsescu de această dată, ci suntem noi, în sensul că dacă există confuzie pentru nişte oameni care ne-au votat, dacă există confuzie poate pentru nişte oameni care mâine nu mai ştiu dacă mâine să vină sau nu la un referendum, la care referendum, ce să spună la el, asta e problema noastră, nu mai este a domnului Băsescu. Domnul Băsescu din confuzie, din minciună a trăit, s-a împlinit, ca să zic aşa, politic, tot timpul, a căpătat atâta putere câtă a avut şi câtă mai are; n-a făcut nimic bun cu ea, asta e nenorocirea noastră, dar dânsul s-a simţit bine şi continuă să se simtă. Marea problemă este următoarea, că dacă până la 9 decembrie toate aceste lucruri ne exasperau deopotrivă şi toate aceste lucruri aveau un capăt, şi anume momentul în care vom veni la putere, cum se spune, nu eram noi responsabili de ceea ce făcea domnul Băsescu, dimpotrivă, noi eram singura speranţă, noi eram reduta, opoziţia, alternativa, astăzi e foarte greu să decontezi, pentru că nu domnul Băsescu decontează. Dacă până în 9 decembrie domnul Băsescu şi-a făcut de cap – nu vreau să folosesc o formulă vulgară, dar ăsta e termenul popular – pe socoteala sa şi a PDL, totuşi, pentru că oamenii au îndurat, au înghiţit, au suportat, a venit un moment în care s-au răzbunat la vot, astăzi domnul Băsescu îşi face de cap împotriva noastră, dar pe socoteala noastră. Cu alte cuvinte, asta e coabitarea. Sigur, poate că această coabitare a dat nişte şanse, să zicem Guvernului. Eu cred acest lucru. Nu cred că era singura cale. Dar cred acest lucru. Că guvernul a făcut şi face nişte lucruri bune cu această şansă pe care şi coabitarea probabil i-a dat-o – şi mă refer în plan extern. E de discutat şi asta. Dar dincolo de aceste conjuncturi, coabitarea rămâne imorală, inestetică şi păguboasă.
Rareş Bogdan: Aţi vorbit toate lucruri acestea cu colegul dumneavoastră cu care aţi bătut câteva mii sau zeci de mii de kilometri prin România? Se numeşte Victor Ponta?
Crin Antonescu: Sigur.
Rareş Bogdan: Şi ce spune domnia sa?
Crin Antonescu: Domnia sa spune ceea ce a spus şi public. Spune lucruri pe care eu le cred, spune că are bune intenţii şi nu mă îndoiesc de acest lucru, spune că aceasta era calea cea mai scurtă…
Rareş Bogdan: Dânsul are bune intenţii, nu Traian Băsescu.
Crin Antonescu: Nu, nu, vorbeşte despre domnia sa.
Rareş Bogdan: Deci nu vorbeşte despre Traian Băsescu că a avut bune intenţii?
Crin Antonescu: Nu, nu, adică nu a mers până acolo coabitarea încât Victor Ponta să încerce să-l reabiliteze în ochii mei pe Traian Băsescu. Presupun că nici domnia sa nu are o altă părere decât avea până în 9 decembrie, dar că asta a fost calea, în opinia domniei sale, cea mai scurtă şi cea mai sigură pentru ca noua putere, pentru ca Guvernul să poată normaliza nişte lucruri, să poată închide nişte crize şi deschide nişte uşi şi să poată guverna. Înţeleg acest raţionament de oportunitate şi de aceea mergem mai departe pentru a putea face toate acele lucruri pe care le-am promis. Dar coabitarea este greu de suportat, asta e limpede.
Rareş Bogdan: Ce părere aveţi despre doamna Motoc, una dintre cele şase doamne care şi-a bătut joc de 7,4 milioane de români? A plecat sau pleacă cu siguranţă la CEDO.
Crin Antonescu: Uitaţi-vă, am văzut o doamnă judecător Motoc, cred, două ore…
Rareş Bogdan: Ca judecător.
Crin Antonescu: …în carne şi oase, în împrejurări constituţionale, la Palatul Cotroceni cred, acum, ultima oară, când au fost înlocuiţi, când au intrat în mandat noii judecători. Ne-am salutat, n-am discutat. Ce pot spune, nu ştiu, n-am ţinut niciodată socoteala cum, ce fel se aude că ar fi votat, este dreptul domniei sale. Ce aş putea să spun că reţin ca nepotrivit din punctul meu de vedere, sunt acele comentarii publice de natură politică vădit partizană pe Facebook, pe blog, mă rog, nu mă pricep foarte bine, ceea ce este dreptul fiecărui cetăţean, dar fiecărui cetăţean de rând. Or, exact cum oamenii politici, toţi, cu atât mai mult cei din vârf, nu-şi pot permite toate lucrurile pe care cetăţeanul simplu şi le permite, la fel cred că un judecător al CCR nu poate să se afişeze mai partizan ca fostul sau actualul consilier Lăzăroiu. Aceste lucruri le reţin şi le găsesc nepotrivite…cu nepotriviţi şi cu excentrici, domnului Băsescu socotelile continuă să iasă. Despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu pot eu să evaluez şi să dau verdict asupra competenţei doamnei judecător într-o asemenea instituţie. De altfel, capitolul justiţie, odată cu momentul în care ne-am declinat orice competenţă şi răspundere, noi, Partidul Naţional Liberal, legat de acest minister şi implicit de toate numirile care vin de la guvern în această zonă, aici, deciziile şi răspunderea aparţin premierului, acum, iată, ministrului justiţiei care este în funcţie, nu înseamnă că nu ne interesează. Ne interesează tare de tot ce se întâmplă în justiţie, dar nu comentez…
Rareş Bogdan: Apropo de ministrul justiţiei, a cerut o sesiune extraordinară pe coduri. I-aţi aprobat acea sesiune, o sesiune extraordinară a parlamentului? Dar vorbim după o scurtă pauză, domnule preşedinte.
Crin Antonescu: Da, sigur, nu văd niciun impediment să se aprobe, sigur.
Rareş Bogdan: Revenim după o scurtă pauză publicitară. Am revenit la „Jocuri de putere”, cu Crin Antonescu, preşedintele Senatului României, copreşedinte USL şi candidatul USL la preşedinţia României. Domnule preşedinte, este o situaţie tensionată la graniţa României, spun eu, a României „dodoloaţe”. Eu sunt jurnalist, pot să spun asta, şi român…
Crin Antonescu: A Republicii Moldova, zic!
Rareş Bogdan: A Republicii Moldova, spuneţi dumneavoastră, că sunteţi preşedintele Senatului, al doilea om în stat. Ce se întâmplă acolo? Situaţia e destul de gravă. Sigur, a fost şi o declaraţie puţin exacerbată a ministrului apărării din Moldova, dar situaţia e complicată şi e că România trebuie să fie cu ochii pe ce se întâmplă, mai ales că la Vişegrad ar trebui ca Republica Moldova să pună încă un pas încolo, spre Uniunea Europeană. E complicată situaţia. Cum se vede!
Crin Antonescu: Acum, Transnistria, ca şi Nagorno Karabah, ca şi Osetia de Sud, ca şi Abhazia, sunt nişte zone speciale, nişte conflicte îngheţate, cum se numesc ele, nu întâmplător, toate enclave ale dominaţiei ruseşti, sovietice, metodologic sovietice, sigur, cronologic post-sovietice, sunt din urmă, din urmă, roadele târzii ale diabolicei preocupări ale lui Stalin de a împărţi absurd bucăţi dintr-o republică în alta, tocmai pentru a crea la o adică astfel de tensiuni, şi un conflict îngheţat, care din când în când se încălzeşte, pulsează. Ştim toţi situaţia de la Chişinău, ştim că acolo bătălia parcă interminabilă între proeuropeni şi comunişti a trecut printr-o nouă fază, cu lunga criză, practic, de majoritate şi de guvern. Până la urmă, din nou, forţele proeuropene au reuşit să reconstituie o alianţă. Chiar ieri, am primit şi eu la Senat şi colegii mei din comisia parlamentară, comisia mixtă, comisia parlamentară pentru integrare din Parlamentul de la Chişinău. E o majoritate fragilă, dar majoritate, care susţine un guvern proeuropean. Cum spuneaţi, summit-ul de la Vilnius va marca, ar urma să marcheze acordul de asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este evident că şi România este cât se poate de interesată şi sprijină cât se poate de mult, la orice nivel, şi la nivel parlamentar şi la nivel guvernamental, toate aceste paliere, apropierea Republicii Moldova şi în acest context Transnistria, autorităţile transnistrene, o republică autoproclamată, o republică nerecunoscută, dar nu mai puţin reală în acea zonă de peste Nistru, se mişcă. Sigur că asta creează tensiuni, aşa cum am văzut pe parcursul zilei de astăzi. Sunt declaraţii, poate cu o doză de emoţie în plus, cum spuneaţi, cum este cea a ministrului apărării, dar pe care, până la urmă, trebuie totuşi să o înţelegem în faţa unui tip de agresiune care s-a petrecut de dincolo de Nistru şi este reacţia firească a oricărei ţări sau a oricărei autorităţi, cum ar fi ministrul apărării sau ministrul de externe dintr-o ţară să se poziţioneze astfel. Asta ne arată încă o dată foarte simplu că suntem într-un joc de putere, nesfârşit joc de putere în care, în ultimii 20 de ani, Rusia – o mare putere, o putere de natură imperială, în toate formele sale de când se ştie, ţarism, comunism, postcomunism, asta este natura statului rusesc încă – a pierdut foarte mult teren. Gândiţi-vă că acum 20 de ani sau acum 30 de ani nu mai vorbesc era ceva inimaginabil ca republicile baltice, Lituania, Letonia, Estonia, să fie în NATO. Asta era ceva care nici în science fiction, nici în jocurile de război ale americanilor nu se potrivea. Ei bine, Transnistria este încă un punct de rezistenţă şi sigur că perspectiva din ce în ce mai accentuată ca Republica Moldova să se orienteze şi ea, după toate atâtea celelalte ţări ex-sovietice, definitiv spre Vest, spre Uniunea Europeană, cu acest pas pe care sperăm să-l facă la Vilnius, nu este una prea mulţumitoare, se mişcă, se mută şi de cealaltă parte. Important e pentru România să fie nu doar în declaraţii pe care administraţia românească l-a dat, într-adevăr, sub orice regim, sub orice preşedinte, sub orice guvern, a ieşit şi ministrul de externe, Titus Corlăţean, cu o declaraţie foarte clară astăzi. Nu este atât suficient. Este foarte bine că facem aceste lucruri, dar este important să înţelegem că, dacă vrem ca fraţii noştri din Republica Moldova să poată urma cursul acesta majoritar al voinţei pro-europene, România trebuie să fie suficient de puternică spre a-i sprijini, în conformitate cu toate normele internaţionale, în conformitate cu toate barierele raţiunii şi discernământului care trebuie să ghideze acţiunea politică, mai ales în politica externă, care trebuie să fie suficient de importantă. România este o ţară mai…
Rareş Bogdan: Dar dorinţă există, domnule preşedinte? Dorinţă există din partea liderilor politici de a-i sprijini pe cei de peste Prut?
Crin Antonescu: Nu am niciun fel de îndoială şi aici aş putea spune, totuşi, că şi acesta este unul din puţinele puncte de consens în politic românească. Eu nu pot să spun acum că doar noi, liderii actuali ai USL, vrem asta sau că numai guvernul cutare sau guvernul cutare. Cred că toate guvernele, după 1990 chiar şi toţi preşedinţii au avut această dorinţă. Cât de inspirate au fost anumite gesturi pe care unii dintre ei, dintre aceste autorităţi, le-au făcut într-un moment sau altul, câte dintre ele au fost dominate mai curând de dorinţa de a obţine popularitate şi voturi în ţară şi chiar de peste Prut sau de a ajuta propriu-zis Republica Moldova în orientarea pro-vestică, asta este o altă discuţie, dar dorinţa a existat. Important este ca România să fie o ţară din ce în ce mai puternică, din ce în ce mai influentă, din ce în ce mai lider în această parte a Europei şi a lumii.
Rareş Bogdan: Asta cu siguranţă, mai ales după ce se întâmplă în Turcia poate devenim şi mai interesanţi pentru cei din Occident şi…
Crin Antonescu: Interesanţi suntem oricum. Problema este să înţelegem noi cât de importanţi putem fi.
Rareş Bogdan: Dar la Zagreb ce s-a…? Ce aţi făcut la Zagreb luni, marţi? Parcă aţi fost două zile în Croaţia, într-o ţară cu unicameralism, cu patru milioane de oameni.
Crin Antonescu: Patru milioane jumătate. Croaţia este o ţară care, peste câteva zile, la 1 iulie, devine cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene. E o ţară cu care noi nu am avut relaţii foarte strânse, din cauză că, aşa cum se ştie, e vorba de un stat tânăr, de un stat înfiinţat în forma sa actuală, proclamat în 1991 şi care a încheiat războiul, practic, din fosta Iugoslavie, ce priveşte 1995, noi nu am avut graniţe directe şi nu avem graniţe directe şi nu avem graniţe directe. Noi am avut relaţii cu fost Iugoslavie, dar, evident, mai mult cu Belgradul şi, în consecinţă, şi după ’90 am fost mai apropiaţi şi mai în contact cu Serbia. Dar, în ciuda faptului că nu e o ţară mare, din punctul de vedere al populaţiei, Croaţia este încă un membru al Uniunii Europene. Am apropiat relaţiile în această perioadă; la Zagreb am fost la invitaţia omologului, preşedintelui parlamentului, Adunării Naţionale a Croaţiei, pentru că era un parlament unicameral, dar, repet, sunt o ţară de 4,5 milioane de oameni şi destui politicieni influenţi şi cu experienţă regretă şi acolo faptul că în 2001 au trecut de la un sistem bicameral la unul unicameral, unul din realele exemple, de altfel. Am fost primit, l-am întâlnit pe preşedintele Croaţiei, al treilea preşedinte al Croaţiei, după Franjo Tuđman şi Stipe Mesić, Ivo Josipović, un intelectual şi un preşedinte, iată, cum mi-aş dori pentru România şi poate vorbim despre asta…
Rareş Bogdan: … societate civilă?
Crin Antonescu: Da, este… are o pregătire foarte interesantă. E absolvent de Conservator şi compozitor, muzicolog, după aceea făcând şi studii şi chiar doctorat în Drept. Vine din societatea civilă, evident, din lumea academică, din lumea intelectuală, ceea ce nu înseamnă că nu este un om politic, este un om politic, social-democrat de provenienţă, dar un om admirabil, un om foarte echilibrat, un om care a făcut gesturi importante pentru ştergerea multor răni ale trecutului în interiorul fostei Iugoslavii, în fine. De asemenea, am discutat îndelung cu ministrul de externe, cu doamna ministru de externe, care este un liberal, ne cunoaştem mai bine, este şi lidera Partidului Liberal din Croaţia, cu ministrul economiei. De ce sunt importante aceste lucruri, pentru că, iată, Croaţia se uită la noi ca la o ţară mare. Şi când vezi cum tu eşti tratat ca o ţară mare pentru că eşti deja un membru cu oarecare vechime în Uniunea Europeană, pentru cineva care intră e un ascendent; suntem o ţară cu 20 de milioane, mă rog, plus/minus, 18 milioane, de patru-cinci ori mai mare decât o ţară cum e Croaţia; suntem o ţară care, din punctul de vedere al ţărilor mai mici sau ţărilor care vin spre Uniunea Europeană sau aspiră la Uniunea Europeană, cum sunt cele din zona Balcanică, toate din fosta Iugoslavie sau Republica Moldova, suntem un factor de stabilitate şi un factor de influenţă. E foarte important de văzut cum văd aceşti oameni, cum înţeleg aceşti oameni Uniunea Europeană acum, către ce vor ei să vină, ce se aşteaptă să găsească, ce putem împreună cu ei, pregătind o relaţie chiar dinainte de intrarea lor în Uniunea Europeană, ce putem împreună cu ei face pentru ca această Uniune Europeană să semene mai mult sau să redevină ceea ce am visat cu toţii că este, îndreptându-ne spre ea. Sunt lucruri foarte interesante de văzut şi în astfel de ţări.
Rareş Bogdan: Aş rămâne în zona asta de politică externă, pentru că mă fascinează, trebuie să recunosc. Văd că şi pe dumneavoastră. La dumneavoastră e simplu, vă pregătiţi pentru o funcţie în stat, eu sunt pasionat pur şi simplu intelectual de aceste lucruri. Dar vreau să intrăm neapărat şi într-o chestiune care s-a întâmplat astăzi. Nu vreau s-o ocolim în niciun caz, pentru că ministerul e condus de un liberal, vicepreşedinte al partidului, Relu Fenechiu. Ministerul Transporturilor a vândut astăzi, a fost adjudecată compania CFR Marfă. Eu nu am ascuns niciodată, am făcut-o de câteva ori, nu ştiu dacă de trei, patru, cinci, 50 de ori public, nu credeam că trebuia vândut CFR Marfă; cred, în continuare, că ar trebui văzut cine a falimentat această companie sau cine a adus-o în starea actuală, în ultimii cinci ani au pierdut 400 de milioane. Dar vreau să-mi spuneţi cum vedeţi această vânzare a CFR Marfă, dacă credeţi că banii pe care i-au anunţat competitorul principal sau cel care a rămas în cursă, Grup Feroviar Român, vor fi plătiţi, 202 milioane de euro, 200 de milioane investiţii. Vor fi plătiţi în 60 de zile? Aţi vorbit cu Relu Fenechiu astăzi, v-a spus ceva?
Crin Antonescu: Foarte puţin şi doar… fără a intra în asemenea detalii, doar pentru a şti dacă s-a încheiat sau nu, dacă se încheie, ce şanse sunt ca, mă rog, operaţiunea să se încheie. Eu nu pot intra în detalii, nu pentru că nu vreau, ci pentru că nu le cunosc. Eu nu cunosc dosarul acestei privatizări. Eu cunosc următoarele lucruri. Unu, că la un moment dat CSAT a opinat că nu ar trebui privatizată CFR Marfă, că însuşi actualul ministru, Relu Fenechiu, nu mai ştiu dacă public sau poate într-o discuţie…
Rareş Bogdan: Public, în această emisiune.
Crin Antonescu: …pe care o aveam înainte de a deveni ministru.
Rareş Bogdan: În această emisiune.
Crin Antonescu: Era de părere şi domnia sa că ar trebui să căutăm alte soluţii, să nu privatizăm neapărat CFR Marfă. Evident, toată lumea având aceste rezerve în perspectiva faptului că era greu de crezut că vor veni nişte competitori care să ofere nişte sume atât de mari încât să spunem: domnule, am făcut o afacere bună. Privatizările de nevoie sunt întotdeauna afaceri nu grozave. Bun, s-a întâmplat că a venit FMI, care a spus foarte clar: CFR Marfă trebuie privatizat şi trebuie privatizat până la data de… În momentul ăla ştiţi că a apărut o altă hotărâre a CSAT care spunea că, da, acum se poate privatiza CFR Marfă. Evident că şi premierul, şi ministrul transporturilor nu şi-au schimbat părerea. A trebuit să facă acest lucru, pentru că se angajaseră şi în sensul acesta faptul că privatizarea s-a desfăşurat, a avut loc, contractul s-a încheiat şi s-a încheiat în termenul angajat cu FMI cred că este un succes. Cine este cel care a câştigat, grupul economic care a câştigat licitaţia eu nu pot spune. Sigur, urmăresc şi eu lucruri, vă urmăresc inclusiv pe dumneavoastră şi pe alţii, cu îndoieli, cu acuzaţii, cu aprecieri şi aşa mai departe. Cum va decurge semnarea în detaliu a contractului, respectarea termenilor săi, iarăşi, n-am de unde să ştiu acum. E de văzut. Ce vă pot spune, însă pe de-o parte, deci că eu consider un succes categoric faptul că ceva ce s-a angajat s-a realizat. Gândiţi-vă că la Oltchim situaţia a fost cu mult mai rea şi a avut deznodământul pe care l-a avut. Dar în acelaşi timp sunt foarte de acord şi integral de acord cu ceea ce v-am auzit pe dumneavoastră spunând într-una din zilele trecute şi aţi şi spus acum. Pentru a o putea privatiza, la acest preţ, aşa cum e el şi, în fine, în timp util, Guvernul României a şters datoriile acestei companii, CFR Marfă. Sigur, eu susţin acest gest al Guvernului, pentru că altfel, nu avea ce face altceva. Dar întrebarea mea este următoarea, fiind perfect de acord cu dumneavoastră că aceşti bani, aceste datorii pe care le-a şters Guvernul nu sunt bani la care ar renunţa guvernul sau cineva din Guvern, ci sunt banii cetăţenilor români, contribuabililor români…
Rareş Bogdan: Eu, colegii mei din platou şi din regie, şi cei care se uită la noi.
Crin Antonescu: Nu puteam face altfel.
Rareş Bogdan: Şi dumneavoastră.
Crin Antonescu: Limităm pierderile. Dar asta ne arată încă o dată că trebuie să existe preocuparea pentru modalităţile în care din 2007 cred sau 2008…
Rareş Bogdan: 2007.
Crin Antonescu: …când era pe profit încă, aşa cum ar trebui să fie şi cam sunt astfel de companii în mai toate statele cum s-a ajuns la o gaură de 400 de milioane în patru ani. Dacă nu întreprindem nici un demers pentru a vedea unde s-au dus aceşti bani şi a găsi măcar nişte vinovaţi, dacă nu şi banii înapoi, atunci înseamnă că cineva are ceva de acoperit. Şi eu cred că într-o ţară în care ni se ţine de dimineaţă până seara predica justiţiei, suntem minţiţi în faţă cu neruşinare, şi de către Traian Băsescu, şi de către Monica Macovei, şi de către PDL, care văd că, deşi aruncat la coş de Traian Băsescu, de acolo din coş strigă în continuare aceleaşi lozinci, suntem înnebuniţi în fiecare zi cu justiţia care funcţionează extraordinar în România, eu vreau să văd, totuşi, poate se sesizează cineva la DNA, poate la vreun alt for, cum s-a ajuns la aceste companii la găuri de sute de milioane de euro pe care le plătim cu toţii. Becali a schimbat nişte terenuri, la propunerea Armatei, de altfel, ca particular, şi a intrat în puşcărie. Vreau să văd, totuşi, cei care au tocat aceşti bani, i-au căpuşat, ce le-au făcut, nu ştiu, că nu mă pricep, totuşi oamenii ăia chiar nici măcar nu sunt întrebaţi nimic.
Rareş Bogdan: E, asta rămâne o întrebare foarte corectă şi mă bucur că dumneavoastră aveţi opţiunea aceasta. Sper ca măcar acum că audienţa acestei emisiuni este foarte mare, cu dumneavoastră la fel, sper ca măcar acum autorităţile să reacţioneze, sper ca premierul Victor Ponta să fie mai rezervat în aprecierile la adresa unei campanii. Sigur, peste două luni de zile dacă vedem banii în cont, cei 200 de milioane, dacă vedem investiţiile enunţate în următorul an, dacă vedem că cei 9.000+1.700, 10.700 de oameni rămân acolo şi au ce să dea de mâncare copiilor lor, sigur vă poate fi şi dânsul… Dar până atunci rămân întrebări, rămân suspiciuni cu privire la acest câştigător al licitaţiei care a crescut pe spatele CFR Marfă şi nimeni nu s-a sesizat. Poate se sesizează acum, măcar după această emisiune, să vedem cum a crescut acest Grup Feroviar Român şi cine sunt reprezentanţii acestei companii care au ajuns să cumpere locul de unde s-au hrănit.
Crin Antonescu: Asta eu, repet, nu ştiu, asta nu ştiu. Eu trebuie să vă spun că în principiu salut faptul că un investitor român cu o companie românească a câştigat această licitaţie, dar evident la întrebările pe care le puneţi trebuie dat un răspuns, pentru ca toate lucrurile să fie în ordine.
Rareş Bogdan: Trecem la chestiuni din Constituţie, apoi sigur că o să revenim şi la partidul dumneavoastră şi la miniştri dumneavoastră, şi la guvernare. Revenirea la monarhie s-ar face prin revenirea la vechea Constituţie desfiinţată ilegal de regimul sovieto-comunist – ne spune George Nicolau. Apropo, domnuleCrin Antonescu, aţi fi de acord cu revenirea monarhiei, cu reinstaurarea monarhiei?
Crin Antonescu: Sigur că da, am spus-o de foarte multe ori, n-am ascuns-o niciodată, nu am negat-o niciodată, numai că pentru ca România să redevină o monarhie nu avem, o altă cale decât un referendum, iar ajungem la un referendum, la un referendum special sau la o nouă Constituţie cu totul, nu revizuire de Constituţie, ca revizuire nu ne permitem, care să treacă printr-un referendum prin care o majoritate a românilor să se pronunţe pentru monarhie, şi nu pentru republică. În acest moment ştim că această majoritate nu este întrunită, că opţiunile…. Ştim? Ştim din sondaje, din analize sociologice, care tocmai pentru că nu sunt despre partide şi despre alegeri imediate au şansa de a fi mai corecte şi mai credibile şi oricum converg şi sunt făcute de mai mulţi ani. Numărul oamenilor care ar opta pentru monarhie, adică să nu existe confuzii pentru nimeni, dintre cei care ne privesc pentru o formă de guvernământ aşa cum avem actualmente în Anglia, Spania, Belgia, în Olanda, Japonia şi în atâtea alte ţari, adică perfect democratic, cu o monarhie constituţională, numărul acesta a început să crească şi e normal. Oamenii minţiţi zeci de ani în comunism, oamenii intoxicaţi cu neadevăruri despre istoria României, intoxicaţi cu o istorie falsificată s-au împuţinat, au venit oameni tineri biologic, care nu au mai căzut victimă acestei propagande comuniste. Mulţi dintre oamenii care nu voiau să audă în anii ’90 despre monarhie au văzut cam cum e şi cu preşedinţiile şi poate că azi îşi pun problema că nu ar fi rău, poate ar fi mai puţine crize, poate ar fi mai mult prestigiu, poate ar fi mai mult echilibru au crescut, dar ei nu depăşesc 20% în acest moment şi, ca atare, dacă în timpul vieţii mele va exista un referendum la care să mă prezint şi să votez voi vota, dacă apuc aşa ceva, cu mare plăcere monarhia, pentru că eu sunt convins că, în general, şi în orice caz pentru o ţară ca România, mâine dacă am putea să avem monarhie constituţională ar fi un câştig enorm. Ea nu se poate face însă prin voinţa unui om, a zece oameni, nici măcar printr-un consens al clasei politice, ceea ce nu este cazul, ci doar printr-o majoritate a cetăţenilor României.
Rareş Bogdan: Domnule preşedinte, de ce s-a retras PDL-ul şi este atât de vocal împotriva revizuirii Constituţiei? S-a retras din Comisia de revizuire, practic reprezentanţii acestuia au boicotat lucrurile…
Crin Antonescu: Uitaţi-vă, eu am spus de la început…
Rareş Bogdan: Care este motivaţia? Daţi-mi trei exemple pentru care s-au retras, în afară de cea cu referendumul, că invocă referendumul din 2009, care ştim foarte bine cum a fost.
Crin Antonescu: Uitaţi-vă, eu am spus de la începutul lucrurilor ca îmi doresc foarte mult să căutăm consens, că avem majoritate de două treimi, să căutăm consens, să căutăm, dacă se poate, pe foarte multe articole unanimitate. Am tratat, aşa cum o fac şi atunci când prezidez şedinţele Senatului, cu tot respectul, cu toată deferenţa, reprezentanţii opoziţiei, ai PDL-ului, ai PP-DD-ului. Am mers până acolo încât, chiar glumeam, la un moment dat a venit rândul unui amendament propus de PDL, reprezentanţii PDL nu erau în sală, l-am prezentat eu, l-am susţinut eu ca preşedinte al Comisiei. Lucrurile au mers normal, s-a lucrat civilizat. De altfel, nu pot să vă povestesc eu, reprezentanţii tuturor posturilor de televiziune, ziarelor şi altor organisme de presă, care au dorit să fie au fost acolo tot timpul, non stop. Totul a decurs normal, s-a ajuns inclusiv la articolul cu amendamentul „parlament unicameral”, pe care, într-adevăr, dânşii îl susţineau. Am supus… nici nu s-a discutat foarte mult, adică nici n-au pledat foarte mult în legătură cu asta, poziţiile se cunoşteau. Am votat, a rămas bicameral. Cred c-am mai avut încă două zile de şedinţă, după ce am trecut de acest articol în care reprezentanţii PDL au fost de faţă, ai PP-DD la fel, şi s-a întâmplat un lucru simplu: a ieşit domnul Traian Băsescu pe… mă rog, comunicare publică…
Rareş Bogdan: Şi a reactivat.
Crin Antonescu: …a început să strige, a strigat despre referendum, a strigat că nu se poate aşa ceva, că trebuie să fie o singură cameră. Eu descriu aici o succesiune cronologică, poate nu e neapărat cauzală, dar eu o altă explicaţie nu văd ca a doua zi, după ce a sunat goarna, cei de la PDL şi-au amintit că noi, săptămâna trecută, votaserăm, la un moment dat, pentru bicameral. Bun. Eu regret c-au plecat. Să nu dramatizăm, pentru că eu îmi aduc aminte, în vremea PDL, voturi falsificate la numărătoare, îmi aduc aminte, voturi la miezul nopţii, cum s-a forţat obţinerea majorităţii în Curtea Constituţională, de altfel, şi foarte multe s-au tras de acolo. Îmi aduc aminte multe lucruri. Nimic de felul acesta nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla, atâta vreme cât… vorbesc cel puţin de Senat sau de şedinţele pe care le prezidez, a fost opţiunea domniilor lor de a se retrage. O deplâng, îmi pare rău că s-au retras. Le mulţumesc, pentru cât au lucrat în comisie, pentru că am lucrat împreună, am discutat foarte civilizat. Nici nu puteam să nu facem aşa, de vreme ce cu foarte multe amendamente au fost şi dânşii de acord. Unele amendamente pe care le-au propus au fost adoptate. Uneori, am combinat forme între amendamentul nostru şi amendamentul dânşilor, cum este, de pildă, articolul 9 introdus privitor la demnitatea umană, ca valoare fundamentală, pe care trebuie s-o respecte şi s-o garanteze toate autorităţile publice în stat. Vă pot da foarte multe exemple. Atât tot, altceva nu ştiu. Că după aceea…
Rareş Bogdan: Deci doar aspect acest aspect privitor la unicameralism şi la cei 300 de parlamentari în cele două camere sau, mă rog…
Crin Antonescu: Da.
Rareş Bogdan: …în Parlamentul României, asta e singurul…
Crin Antonescu: Păi, asta au invocat, pentru că la un moment dat au dispărut, după ce avuseserăm acolo discuţii, repet, absolut civilizate şi colegii dumneavoastră sunt martori. Bun, după aceea, a escaladat un pic, sub impulsul probabil ieşirii lui Traian Băsescu, am văzut ieşiri de o mojicie fără seamăn şi, pentru mine, stupefiante, de la oameni pe care-i consideram întregi, indiferent de opţiunea lor, ca domnul Cezar Preda sau alţii. Probabil că au înţeles că în felul acesta ar putea compensa critica de opoziţie insignifiantă sau… nu ştiu, dar nu e, chiar nu e treaba mea, în calitate de preşedinte al comisiei pentru revizuirea Constituţiei, să fac aprecieri asupra opoziţiei, asta nu e treaba mea, e treaba dumneavoastră.
Rareş Bogdan: Haideţi să luăm puţin aşa, bucată cu bucată, modificările constituţionale în ceea ce ce-l priveşte pe preşedinte, pentru că s-a discutat mult despre faptul că ar urma să fie… nu ştiu, paiaţă, nu mai ştiu cum l-a făcut exact… preşedinte, cred că paiaţă.
Crin Antonescu: Aşa, e un cuvânt despre care i s-a spus că merge probabil.
Rareş Bogdan: Da, mă rog! În alte zone, probabil, la bâlci, dar…
Crin Antonescu: Apropo de asta, uitaţi-vă, în Europa există preşedinţi cu mai puţin…
Rareş Bogdan: Un Napoletano, de exemplu, ca să vorbim…
Crin Antonescu: Exact. Cu mult mai puţine prerogative decât ar urma să aibă preşedintele României în formula asta revizuită. Sunt oameni ca preşedintele Germaniei, că e o ţară pe care sper că şi domnul Băsescu o respectă sau, în fine, măcar de vara trecută, care au puteri simbolice. A spune că un preşedinte care n-are, chiar dacă nu e cazul nostru… dacă un preşedinte care n-are nişte atribuţii foarte puternice, e o paiaţă, înseamnă să-i faci paiaţă, tu, preşedintele României, pe Napoletano, pe Gaub, pe toţi aceşti oameni care sunt în fond omologii tăi, care sunt şefii statelor respective, care reprezintă statele respective. Dar atât ştie domnul Băsescu, atât face. Asta a făcut mereu. Asta a făcut de 10 ani, nu au fost, cu puţine excepţii, jurnalişti, voci publice, care sigur au fost oricum diabolizaţi după aceea, pentru asta nu a fost niciodată amendat, ci admirat: „Vai, ce cuvânt a găsit!”, „Vai ce etichetă i-a pus ăluia!”, „Vai, cum a întors-o acolo!”, „Vai, cum a făcut-o păsărică pe aia!” şi am ajuns unde am ajuns. Dar să revenim la atribuţiile preşedintelui.
Rareş Bogdan: Haideţi să vedem. Deci, modificări care-l privesc pe preşedinte. Se prevede expres că puterea executivă este reprezentată de guvern şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale. Se introduce noţiunea de cooperare loială a puterilor. Mandatul a fost redus de la cinci la patru ani.
Crin Antonescu: Aşa. Şi în ce constă….
Rareş Bogdan: Cooperare loială a puterilor. Ce este asta? Este atât de deranjată această chestiune?
Crin Antonescu: Nu ştiu de ce o fi deranjantă. Este o formulă terminologică de dată mai recentă şi se vorbeşte la…, nu are de-a face cu preşedintele. Atenţie, preşedintele nu este, nu a fost niciodată putere în stat, după cum procurorii nu sunt putere judecătorească. Sunt nişte confuzii care se fac în România. Preşedintele nu a fost putere în stat. Preşedintele îl gândeşti sau nu îl gândeşti, îl construieşti în Constituţie ca parte a puterii executive, dar nu în sine instituţia prezidenţială să fie putere în stat. Nicăieri, asta nicăieri. Acuma, principiul separaţiei puterilor în stat, al echilibrului puterilor în stat şi al cooperării loiale. Între acestea este o formulă de o dată mai recentă din terminologia de specialitate care a fost introdusă şi în Constituţia României şi care nu văd pe cine poate deranja, care nu afectează în niciun fel atribuţiile preşedintelui sau ale cuiva. Este vorba de principiul raportului între puteri.
Rareş Bogdan: Zice, nu mai poate refuza numirea unui ministru. Practic, nu mai are ultimul cuvânt în desemnarea premierului. Acceptă candidatul propus de partidul sau alianţa cu cele mai multe mandate.
Crin Antonescu: Da. Nici în Constituţia care este în vigoare nu scrie că preşedintele poate să pună pe cine vrea prim-ministru. Nu scrie că preşedintele poate să refuze o propunere de remaniere. Nu scrie nimic. Constituţia actuală spune, de pildă după alegeri, da, ce face preşedintele, după consultarea grupurilor parlamentare, a partidelor intrate în parlament, desemnează un premier. Eu am înţeles întotdeauna că dacă există o logică democratică în citirea Constituţiei, preşedintele nu poate altfel să procedeze decât ţinând cont de rezultatul alegerilor, pentru că eu nu pot consulta grupurile din parlament şi lua partidul de pe locul patru. Ignora faptul că cetăţenii au votat în număr mai mare alte trei partide, dar îmi place mie partidul de pe locul patru şi îi dau mandatul cui vreau eu de acolo. Este o problemă practică aici.
Rareş Bogdan: Dar aici este o lacună în Constituţia actuală, practic.
Crin Antonescu: Constituţia nu a…, a mers pe premisa citirii în spirit şi a bunului simţ.
Rareş Bogdan: A bunei-credinţe.
Crin Antonescu: Şi a bunei credinţe. La remaniere, în momentul în care eu am articolul şi în Constituţia actuală care-mi spune, guvernul este responsabil numai, acesta este cuvântul, acesta este textul, este responsabil numai în faţa parlamentului, oare eu nu deduc de aici că răspunderea pentru alcătuirea echipei guvernamentale îi revine primului-ministru şi este opţiunea să să-l propună pe X sau pe Y şi este treaba parlamentului, eventual, să invalideze. Nu a mea ca preşedinte. Ce vine şi spune Curtea Constituţională? Preşedintele poate refuza, dar numai o dată. Păi, stimată Curte Constituţională, ori nu poate refuza pentru că este treaba primului ministru să-şi facă guvernul şi a parlamentului să-l accepte, şi atunci nu refuză niciodată. Ori poate refuza pentru că eu îl institui ca cenzor pe preşedinte şi atunci poate refuza până la adânci bătrâneţi, nu o dată. Este ridicol. Dar îmi pare rău, respect instituţia Curţii Constituţionale, dar ca să nu mai avem asemenea decizii şi asemenea interpretări, am clarificat lucrurile. Nu i-am luat preşedintelui nicio atribuţie, dar am evitat situaţia următoare: Ce încerca de fapt să….
Rareş Bogdan: Dar nu aţi luat Curţii Constituţionale? Nu aţi luat preşedintelui. Dar nu aţi luat CCR?
Crin Antonescu: Nu. Preşedintelui i-am limitat nişte atribuţii, dar nu aceasta. Şi o să spun imediat care. Una, de a nu face referendum în fiecare săptămână dacă vrea. Pentru că iată ce vedem, domnul Traian Băsescu vorbeşte despre un referendum cu o întrebare care s-a mai pus. Teoretic, aşa cum este Constituţia acum, în fiecare săptămână preşedintele poate porni un referendum. Aşa cum este Constituţia acum, preşedintele, nu vorbesc de domnul Băsescu, nu-i atribui asemenea intenţii, un preşedinte, vine de la anul un preşedinte, cine ştie vreodată, şi începe să ne propună referendumuri să nu mai plătim impozite, să introducem pedeapsa cu moartea, să declarăm război nu ştiu cui. Ai spune că nu se întâmplă aşa ceva.
Rareş Bogdan: Dar poate fi o….
Crin Antonescu: Dar, iată că avem un om care se joacă. Este cred al patrulea referendum pe care îl propune, să nu uitaţi că a mai fost prin 2007 unul, care nu a întrunit numărul, votul uninominal. Referendum, referendum, hai să mergem la popor. Ştiţi că Germania, dumneavoastră ştiţi, poate telespectatorii nu ştiu toţi, că Germania a scos din Constituţie referendumul. De ce? Pentru că Adolf Hitler, după ce a venit democratic la putere, prin vreo trei referendumuri, a desfiinţat şi partide politice şi parlament, a înfiinţat şi toate lagărele de concentrare şi ce s-a mai întâmplat.
Rareş Bogdan: În schimb are Elveţia. Contraexemplul este Elveţia, care are un alt spirit…
Crin Antonescu: Bun. Elveţia a avut întotdeauna sistemul cantonal, sistemul de mici alcătuiri administrative şi acolo a existat în permanenţă un lanţ de proceduri referendare, deci de consultare directă. Elveţia este, cred, singurul stat european, nu ştiu care este situaţia în Andorra sau în San Marino, este singurul stat european care are încă astfel de proceduri de democraţie directă şi de consultare directă. În ziua de, în localitatea cutare se strâng toţi cetăţenii şi se pronunţă. Nu suntem în situaţia aceea. Şi revenind, aceasta s-a limitat preşedintelui, care poate iniţia referendum în continuare, dar el trebuie să treacă prin aprobarea parlamentului.
Rareş Bogdan: Doar cu acordul parlamentului.
Crin Antonescu: Da şi dacă preşedintele va iniţia referendum pe o chestiune care într-adevăr preocupă naţiunea, vă spun eu că niciun parlament nu-şi va permite politic să-l refuze. Şi al doilea lucru este acela că…
Rareş Bogdan: Nu mai poate cere urmărirea penală a miniştrilor.
Crin Antonescu: Nu mai poate cere urmărirea penală a miniştrilor, pentru că nu este treaba sa. Dacă am conceput…
Rareş Bogdan: Şi nici suspendarea din funcţie.
Crin Antonescu: A cui?
Rareş Bogdan: A miniştrilor.
Crin Antonescu: Nu. Bineînţeles. Dacă am conceput guvernul, ca fiind sub autoritatea parlamentului, toate aceste lucruri ţin de parlament. Preşedintele păstrează atribuţii în continuare în zona politicii externe, în zona politicii de securitate, conduce ceea ce se numea şi propunem noi să se schimbe numele, dar să rămână… instituţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu miniştrii de interne, de externe, cu primul-ministru, cu serviciile speciale, îl numim Consiliul Naţional de Securitate, că parcă sună mai modern aşa, decât CSAT.
Rareş Bogdan: Deci, Consiliul Naţional de Securitate, da?
Crin Antonescu: Consiliul Naţional de Securitate, ca în SUA şi ca în atâtea alte ţări europene. Se poate adresa parlamentului cu mesaje, poate exprime, evident, în acest cadru, în parlament, orice opinie, orice propunere, dar nu controlează guvernul. Deci, dacă un ministru a încălcat legea, urmărirea penală împotriva lui o începe parchetul, nu trebuie să o ceară preşedintele, că poate să o înceapă parchetul. Nu există astăzi nicio oprelişte. Dacă este vorba să fie suspendat din funcţie, atunci să o facă cine l-a numit, adică parlamentul. Este foarte simplu, iar cu mandatul de la cinci ani la patru ani mi se pare aproape hazliu că şi în asta se vede o împuţinare a prerogativelor preşedintelui. Nu. Eu sunt cel care a propus reducerea asta ca să nu mai unim, la un moment dat, foarte repede alegerile parlamentare cu cele prezidenţiale şi pentru că eu cred că cine are ceva de spus şi de făcut, poate să o facă foarte bine în patru ani, că nu putem să spunem că un preşedinte nu poate face treabă în patru ani de zile, când preşedinţii Americii, preşedinţii SUA au mandate de patru ani de zile, ce Dumnezeu!
Rareş Bogdan: Da. O să revenim după o scurtă pauză publicitară să vedem dacă, în sfârşit, introduceţi mandatele imperative şi blocaţi aceste constituiri de grupuri parlamentare, cu ajutorul cărora s-a guvernat în România trei ani de zile. Să nu uităm UNPR în speţă, dar şi alte situaţii de acest gen după o scurtă pauză publicitară. Am revenit la „Jocuri de putere”. Ce faceţi cu transfugii ăştia, ca să fim câte se poate…? Cei care trădează, pleacă dintr-o parte în alta, formează grupuri parlamentare. Spuneţi-mi că-şi pierd mandatele.
Crin Antonescu: Trădarea poate să capete multe forme.
Rareş Bogdan: Da. Uneori, reevaluările şi coabitările…
Crin Antonescu: Nu, nu putem să reglementăm sau să stârpim sau să îndiguim prin Constituţie, dar putem să încercăm şi chiar am încercat să descurajăm traseismul politic şi în sensul acesta avem două prevederi, sperăm să treacă de Curtea Constituţională. Nu văd de ce Curtea Constituţională ar putea să socoti că încalcă limitele revizuirii. Ar putea-o face numai legând-o de drepturi şi îndatoriri fundamentale şi anume: nu se mai pot face alte grupuri parlamentare decât cele care rezultă în urma alegerilor. Adică, lucruri care s-au întâmplat în legislatura trecută, să se rupă dintr-un partid, să se constituie un alt grup parlament şi să schimbe practic majorităţile.
Rareş Bogdan: Era un proiect şi în legislatură asta cu Mişcarea Populară.
Crin Antonescu: Exact. Nu mai sunt permise. Adică la constituirea parlamentului, fiecare aşa cum a venit, trimis de alegători, constituie un grup parlamentar şi nu se mai poate constitui un altul până sfârşitul legislaturii, deci la sfârşitul celor patru ani. Al doilea articol, şi mai dur, este unul care spune că dacă ai demisionat, atenţie, nu dacă ai fost exclus, dacă ai demisionat din partidul care te-a trimis în parlament sau sub culorile căruia ai candidat pentru parlament şi ai obţinut mandatul, îţi pierzi mandatul. De ce fac distincţia între „dacă ai demisionat”…
Rareş Bogdan: Adică ca la primari…
Crin Antonescu: …şi „dacă ai fost exclus”. Ca la primari. Pentru că tu poţi, la un moment dat, să ai nişte opinii la care ai dreptul; nu există mandat imperativ, nu poate fi impus, tu poţi să spui nişte lucruri în care crezi, partidul să îţi îngrădească libertatea de conştiinţă şi să te excludă. Ei bine, rămâi parlamentar dacă partidul te-a exclus. Dar dacă… şi acesta e traseismul, practic; dacă demisionezi dintr-un partid cu care ai venit în parlament ca să te înscrii în altul, în acel moment îţi pierzi mandatul. Acum, astea sunt nişte lucruri care îi privesc pe politicieni. Dacă îmi daţi voie, aş spune într-un minut maximum…
Rareş Bogdan: Vă rog.
Crin Antonescu: …faptul că cele mai multe modificări nu au venit în partea aceasta, care priveşte parlamentul, preşedinţia, guvernul, e una foarte importantă.
Rareş Bogdan: Prin asta cu traseismul e una foarte bună, pentru că România s-a guvernat prin traseism ceva timp.
Crin Antonescu: Da, şi pentru că ea a lovit direct cetăţeanul român în modul cel mai simplu. Dacă traseismul nu este oprit, înseamnă că eu votez degeaba sau că risc ca votul meu să fie dat degeaba. Eu dau votul unei formaţiuni, unui program, unui om şi după aceea văd că el este folosit exact în sens contrar. Dar, revenind, spuneam că în prima parte, în capitolul de drepturi şi libertăţi sunt foarte multe articole, acolo sunt cele mai multe care modernizează Constituţia României, care o aduc la zi, care, având în vedere tot felul de experienţe, de la ascultarea ilegală a telefoanelor până la, ştiu şi eu, o sumedenie de…
Rareş Bogdan: Domnule Antonescu, vă întrerup 10 secunde. Ştiţi câte mandate de ascultare a telefoanelor era în iunie 2012? 740. Ştiţi cât erau…?
Crin Antonescu: De patru ori mai puţine decât în 2013, cred, cam aşa.
Rareş Bogdan: Da, şi în august 2012 au fost 2.800. De ce oare, în plină vară… au vrut să asculte ce face lumea pe plajă sau de ce oare? Sau pentru că era legat de referendum?
Crin Antonescu: Eu, având în vedere toate aceste lucruri, dar având în vedere multe altele, care nu au de-a face în niciun fel cu politica, ci ţin de drepturile şi libertăţile omului, am adus articole noi, drepturi noi, întăriri ale garanţiilor pentru drepturi în foarte multe din acele articole. Şi eu voi face tot ce pot pentru ca în această perioadă din vară, la toamnă, când ea se va discuta în parlament, oamenii să ştie aceste lucruri, pentru că ele nu mai sunt făcute pentru politicieni, pentru viaţa politică, sunt necesare şi acelea sunt făcute pentru fiecare dintre noi. Pentru că eu cred că fiecare cetăţean român trebuie să fie preocupat să existe un drept la datele personale, un drept la viaţa intimă, un drept la corespondenţă. Uitaţi-vă că avem un scandal care ia amploare, în Europa Occidentală, chiar în SUA, în citadela libertăţii. Societatea îşi apără aceste drepturi. Societatea trebuie mereu să-şi apere aceste drepturi, chiar dacă, bineînţeles, există şi posibilitatea ca, în situaţii speciale, anumite libertăţi să fie restrânse. Dar asta încercăm să facem mult mai precis cu această Constituţie, să nu mai rămână la latitudinea unor oameni, când consideră dânşii, de câte ori consideră, şi să fie nişte prevederi constituţionale care, după aceea, să poată da direcţia bună şi modificărilor legislative. Şi pomeneaţi, la un moment dat ceva de Coduri. Şi în Coduri sunt modificări importante…
Rareş Bogdan: Da, am înţeles că ministrul justiţiei doreşte să vă ceară o sesiune extraordinară pentru cele două Coduri.
Crin Antonescu: Dacă ministrul justiţiei a solicitat sesiune extraordinară eu cred că ea trebuie făcută, pentru că, într-adevăr, avem toţi interesul ca aceste Coduri să fie cât mai repede modificate.
Rareş Bogdan: Apropo de ascultări şi apropo de libertăţi, am o întrebare care nu vine doar din partea colegilor mei de la Realitatea, Ion M. Ioniţă şi Andreea Creţulescu, ci şi din partea altor colegi din media, cum ar fi Radu Tudor, de exemplu, cu mandatele astea pe siguranţă naţionale, cărora, de-a lungul timpului, au căzut victimă jurnalişti, nu celebri, necunoscuţi, aşa, ca mine şi ca alţii. Spuneţi-mi şi mie, ce înseamnă, suntem terorişti, oare, de-a lungul timpului? E foarte simplu, mandat pe siguranţe naţionale, 30 de zile, se prelungeşte 90 de zile şi apoi, poate ajunge chiar la 270 de zile fără nicio problemă, după o simplă aprobare. Oare suntem terorişti toţi jurnaliştii? Şi nu numai jurnalişti, că nu vreau să fac referire la jurnalişti, sunt mulţi alţii care au primit mandat pe siguranţă naţională.
Crin Antonescu: Avem nişte legi ale siguranţei naţionale care şi ele aşteaptă, au stârnit discuţii încă din faza de proiect, care aşteaptă şi ele să fie dezbătute, să fie discutate. Nu e o discuţie uşoară, pentru că, de fapt… Bun, noi, în România ştim ce s-a întâmplat. Şi ce s-a întâmplat în România…
Rareş Bogdan: S-a abuzat de acest…
Crin Antonescu: Ce s-a întâmplat în România este inacceptabil, la fel cum inacceptabil este ca stenograme, file din dosare, din cercetări judiciare, să ajungă la televizor înainte de a ajunge în instanţă. S-au întâmplat aceste lucruri. Se întâmplă încă. Sunt inacceptabile. Ele nu pot fi rezolvate prin Constituţie, pentru că şi până acum Constituţia interzicea aceste lucruri. Ele pot fi rezolvate prin instituţii conduse de oameni bine intenţionaţi, care să impună această disciplină. Dar revenind, e greu de construit această legislaţie, trebuie s-o facem. E greu de construit, de ce? Pentru că, în general, în toată lumea… Veţi, scandalul recent din Statele Unite, vedeţi reacţia din Europa Occidentală, peste tot libertăţile individuale sunt asediate, sunt asediate de preocuparea instituţiilor statului, care au obligaţii de securitate, preocuparea lor de a contracara, într-adevăr, ameninţări foarte serioase, de tipul terorismului, de tipul marelui trafic, de…
Rareş Bogdan: La noi, teroriştii au fost jurnalişti, de obicei, pentru…!
Crin Antonescu: De aici, însă, şi până la a ajunge să dai mii de mandate pe siguranţa naţională şi mandate care să vizeze nişte jurnalişti, nişte oameni politici, e o distanţă foarte mare, care trebuie străbătută sau acoperită la nivelul legii şi la nivelul aplicării legii.
Rareş Bogdan: Aveţi o chestiune, care pentru mine… mi se pare ciudat aşa, pentru că, la fel, nu doar că pic eu în situaţia respectivă, pică foarte mulţi români. Orice persoană este obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare. Păi, domnul Nicula, Cosmin Nicula, pe care de vreo cinci zile mă tot iau de el că a minţit poporul cu televizorul, domnul Ilie Sârbu, un om respectabil, dar pe care l-am mai criticat, domnul Neacşu, domnul… mulţi alţi oameni de-a lungul timpului, domnul Fenechiu. Păi, ăştia m-ar chema la două zile…
Crin Antonescu: Bine c-aţi spus şi liberali, că spuseserăţi trei pesedişti, deja…
Rareş Bogdan: …dar au fost şi liberali, spun, mă cheamă la comisie poimâine.
Crin Antonescu: Nu. Sensul acestui articol, cred că este destul de clar.
Rareş Bogdan: Şi nu doar pe mine, vorbesc orice cetăţean…
Crin Antonescu: El are în vedere posibilitatea ca o comisie parlamentară dintre cele obişnuite, ordinară, sau una extraordinară, o comisie de anchetă să poată audia în parlament pe oricine.
Rareş Bogdan: Orice cetăţean al României.
Crin Antonescu: Pe orice cetăţean al României. Este foarte clar că…
Rareş Bogdan: Dar îl poate chema, îl poate obliga să fie prezent sau…
Crin Antonescu: Păi, asta spune articolul! Domnule, dacă eşti chemat, trebuie să te duci, cum e în Statele Unite. În Statele Unite, nimeni, dar nimeni nu se poate sustrage unei astfel de chemări. Vine, este întrebat în legătură cu lucruri pe care le ştie sau nu le ştie, le-a făcut sau nu le-a făcut, însă, în general, aceşti oameni chemaţi nu sunt persoane fizice. Nu poate să le cheme niciunul dintre cei pe care i-aţi enumerat…
Rareş Bogdan: Ca parlamentari.
Crin Antonescu: …dincolo de faptul că sunt nişte oameni foarte de treabă, îi cunosc pe toţi patru…
Rareş Bogdan: Corect.
Crin Antonescu: …nu pot să vă cheme, pentru că acolo nu sunteţi chemat pentru a vă cere cineva socoteală. Gândiţi-vă că toate lucrurile se petrec transparent, că toate lucrurile astea… Cred că v-aţi dori o asemenea publicitate, nu se pune problema ca un jurnalist sau un om care deranjează. Se pune problema de fapt a controlului parlamentar în legătură cu funcţionarea instituţiilor statului. Noi am precizat acolo, tocmai ca să nu lăsăm dubii, cu respectarea separării puterilor. De exemplu, dacă, la un moment dat, un reprezentant al parchetului… noi n-am vizat şi iniţiatorii n-au vizat, n-au spus niciodată: domnule, facem asta, ca să-i chemăm pe cei de la parchet. E absurd, în general, n-ai de ce să-i chemi pe cei de la parchet. Dar dacă, de exemplu, iată, pe ce s-a întâmplat în vara trecută, când eu în calitatea pe care o aveam atunci, de preşedinte interimar, foarte politicos, înregistrările stau dovadă, fără să acuz pe nimeni, când am văzut un val de procurori umblând prin satele României şi luându-i pe oamenii…
Rareş Bogdan: …
Crin Antonescu: …punându-i pe acolo, cu Biblia, c-ai fost, c-ai votat, că n-ai votat, nici măcar atunci n-am incriminat cu ceva acţiunea parchetului, dar fiind deja un fenomen de masă, am ieşit public şi, în calitatea, prerogativele pe care le aveam atunci, ca preşedinte interimar, am solicitat ministrului justiţiei, procurorului şef al DNA şi Parchetului General… că nu era vorba de DNA, deocamdată, să spună public ce se întâmplă. M-am ales cu o reclamaţie la Inspecţia Judiciară. Păi, la un moment dat, staţi puţin, iată, dacă aveam o comisie parlamentară, putea să invite procurorul general sau un reprezentant, împuternicit, al acestuia şi care să fie întrebat: domnule, ce se întâmplă cu chestia asta? Şi ar fi spus: păi, în baza articolului nu ştiu care, efectuăm o anchetă, pentru că avem… Nu influenţa ancheta, nu spunea s-o oprească, nu spunea s-o continue. Dar nu se poate ca la un moment parlamentul, reprezentant al opiniei publice, să nu se poată informa. Deci domnul… Cine aţi zis? Domnul Nicula, domnul Sârbu şi domnul Fenechiu.
Rareş Bogdan: Da, am spus…
Crin Antonescu: Nu au puterea să vă reţină, nu au puterea să vă condamne.
Rareş Bogdan: Pot să-l adaug şi pe domnul Ponta, dar mă rog.
Crin Antonescu: Adăugaţi-l şi pe… Pe domnul Ponta nu ştiu, e fost procuror. Nu, glumim acum.
Rareş Bogdan: E simplu, mai frumos atunci…
Crin Antonescu: Glumim acum.
Rareş Bogdan: Şi mai frumos.
Crin Antonescu: Nu, este vorba, repet, în primul rând de relaţii cu instituţii, cu instituţii publice, cu instituţii de stat, cu instituţii private, dar este vorba numai de audieri, nicidecum de anchete sau de decizii asupra acestor persoane. Scrie foarte clar acolo: „Cu respectarea principiilor sau principiului separaţiei puterilor în stat”. Şi ştiţi de ce au susţinut nişte colegi introducerea – mulţi colegi, două treimi, peste două treimi. Pentru că de atâtea ori suntem întrebaţi, uneori la capătul emisiunilor dumneavoastră: domnule, dar cum se poate să se întâmple chestia asta şi voi care sunteţi în parlament să nu puteţi face nimic? Măcar să te informezi, domnule, ce se întâmplă acolo, cum s-a ajuns în situaţia asta, asta poţi să faci. De asta a apărut.
Rareş Bogdan: Dar pe preşedinte puteţi să-l chemaţi?
Crin Antonescu: Preşedintele are un regim special, însă preşedintele are…
Rareş Bogdan: Dacă derapează, aşa cum a derapat un preşedinte de-al nostru, unul din ăştia… trei.
Crin Antonescu: Preşedintele poate fi în continuare suspendat. E adevărat că s-a introdus la noi modelul austriac despre care s-a vorbit ca să…
Rareş Bogdan: Se dizolvă parlamentul dacă…
Crin Antonescu: …ca să se gândească bine parlamentarii dacă îl suspendă sau nu pe preşedinte. În cazul în care suspendarea eşuează…
Rareş Bogdan: Nu mai avem timp, domnule preşedinte, decât foarte scurt. Aţi fost în Marea Britanie, aţi fost la Londra. Ce aţi făcut acolo?
Crin Antonescu: Am fost la Londra, da.
Rareş Bogdan: Aţi fost să vizitaţi Turnul Londrei sau ce aţi făcut?
Crin Antonescu: Nu, nu, e periculos în Turnul Londrei. A fost şi rămâne periculos, deşi azi nu e decât un muzeu frumos. Am fost la o reuniune a şefilor de Senat, a preşedinţilor de Senate, anume de Senate din Europa. A fost foarte interesant, dar şi mai interesant a fost pentru mine prilejul de a mă întâlni din nou cu vicepremierul britanic, Nick Clegg, şi de a discuta foarte serios problema imaginii care se face României şi românilor în Marea Britanie de către politicieni, nu le-aş spune iresponsabili, ei îşi fac jocul lor politic de tip Nick Farage, şi tema, o temă care a încărcat foarte tare agenda în ultima perioadă în Marea Britanie, a aşa-zisei invazii a românilor după 1 ianuarie. În momentul când noi în 1 ianuarie 2007 am intrat în Uniunea Europeană, şi noi, şi bulgarii, nu am avut toate drepturile, unele dintre ele au fost puse de-o parte, ca să spun aşa, cu nişte restricţii, a dreptului de muncă, de exemplu, în anumite ţări, dintre care Marea Britanie. La 1 ianuarie 2014 restricţiile se ridică şi în contextul în care e o campanie feroce împotriva Uniunii Europene, în interiorul vieţii politice britanice, acest deputat care a întemeiat un partid UKIP, Partidul Independent…
Rareş Bogdan: A crescut foarte mult.
Crin Antonescu: …şi care a crescut spectaculos la recentele alegeri parţiale, îi sperie, ca să spun aşa, pe englezi, cu faptul că după 1 ianuarie, deci din 2 ianuarie vor năvăli toţi românii asupra noastră şi vor beneficia de ajutoare sociale, vor face, vor drege. A fost foarte important să am această discuţie cu vicepremierul britanic şi cu oameni din presa britanică – e de altfel un interviu din „The Daily Telegraph” care e pe larg dedicat problemei românilor, problemei Uniunii Europene şi problemei britanicilor în Uniunea Europeană care urmează să apară – şi să explic cu cifre că emigraţia românească în Regatul Unit al Marii Britanii este o emigraţie de foarte bună calitate, câţi absolvenţi de studii superioare sunt acolo, câţi oameni care muncesc sunt acolo, câte taxe plătesc aceşti oameni şi de ce este întru totul nedrept ca imaginea României să fie lăsată pradă tuturor acestor volute ale unui politician care vrea doar să câştige voturi.
Rareş Bogdan: Domnule preşedinte, vă aştept într-o ediţie viitoare, dar nu vreau să închei această emisiune, am depăşit timpul, trebuie să vă întreb ceva. Eu sunt român, ardelean, şi mă doare ceva, ca pe toţi românii din ţara asta şi din lumea asta largă, că se uită la noi de peste tot. Articolul 1 din Constituţie: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Îl modificaţi sau nu?
Crin Antonescu: Nu s-a pus problema şi trebuie să vă spun, nu mi se pare corect să o spun că şi colegii noştri din UDMR, care au o rezervă masivă faţă de, cel puţin faţă de particula ‘naţional’, au înţeles, pe de o parte, că revizuirea nu permitea asta, sunt limitele revizuirii în articolul 152. Doi: Că niciodată nu am accepta aşa ceva. Există un alineat care s-a adăugat şi care spune într-un fel frumos şi corect, după părerea mea, România recunoaşte rolul BOR şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale în dezvoltarea şi evoluţia statului român. Dar caracterul naţional şi unitar al statului român nu a fost şi nu va fi pus în discuţie sub nicio formă.
Rareş Bogdan: Vă mulţumesc pentru prezenţa în această emisiune!
(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Jocuri de putere, Ora 22:15)
Radu Zlati 
Comentarii recente