Declarațiile de presă susținute de președintele Senatului României, Crin Antonescu, la sosirea din vizita oficială efectuată în Republica Moldova

“Bună seara,

Mă bucur să vă revăd. Câteva lucruri despre vizita pe care am efectuat-o ieri și azi la Chișinău, la invitația președintelui Parlamentului din Republica Moldova, domnul Igor Corman.

Această vizită a cuprins întâlniri cu președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, cu primul ministru al Guvernului de la Chișinău, domnul Iurie Leancă și, desigur, cu președintele Parlamentului moldovan, domnul Igor Corman, cum spuneam.

De asemenea, un moment foarte important al vizitei de la Chișinău a fost întâlnirea cu Academia de Științe a Republicii Moldova, unde am avut prilejul, privilegiul aș spune, de a rosti o alocuțiune legată de aspirația și orizontul de parcurs european al Republicii Moldova, despre raporturile din prezent și din viitor, între București și Chișinău, dintre România și Republica Moldova.

În legătură cu esența mesajelor din aceste întâlniri pe care le-am evocat, din punctul nostru de vedere concentrat, în principal, pe cooperarea parlamentară, am reiterat faptul că în România, în clasa politică și în opinia publică există un consens total pentru continuarea sprijinului pe care România îl acordă autorităților de la Chișinău și cetățenilor Republicii Moldova, statului Republica Moldova în opțiunea sa fermă pentru parcursul european și pentru integrarea europeană.

Sigur că am detaliat toate aceste lucruri, sigur că am discutat despre mizele anului viitor, anului 2014, spre capătul căruia obiectivul este ca Tratatul parafat la Vilnius de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova să fie semnat și ratificat în Parlamentul de la Chișinău. De asemenea, ca toate proiectele comune între București și Chișinău, proiectele de orice natură, dar în special proiectele guvernamentale, proiectele economice și de educație guvernamentale să fie realizate pentru ca la sfârșitul anului următor, în toamna anului următor, în noiembrie, începutul lui decembrie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare care pot fi cruciale pentru definitivarea, pentru consfințirea odată cu ratificarea Tratatului drumului ireversibil al Republicii Moldova către Bruxelles, către Uniunea Europeană, către ceea ce numim Casa comună europeană.

Din partea colegilor noștri, omologilor și partenerilor noștri de la Chișinău, s-au exprimat mulțumiri pentru tot suportul pe care România l-a dat până la Vilnius și pe care îl va da în continuare în calitate de membru al Uniunii Europene, deci din interiorul Uniunii Europene pentru acest proces de apropiere al Republicii Moldova. S-a exprimat interesul pentru anumite priorități, în principal privind libertatea de circulație și regimul vizelor, dar și interesul exprimat în primul rând de către premierul Leancă pentru urmărireea strictă a calendarului acelor proiecte foarte concrete pe care, la nivel guvernamental, cele două țări le-au angajat, proiecte de tipul sau începând cu gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău.

Toate aceste lucruri se pot rezuma în felul următor: proiectul nostru comun, pentru anul 2014, este să conlucrăm, să facem toate eforturile de care suntem capabili, cei de la Chișinău în parcurgerea obligațiilor asumate prin acordul de asociere, noi de la București și de la Bruxelles, unde suntem parte a deciziei, efortul de a sprijini Republica Moldova în opțiunea sa, de a transforma decizia de la Vilnius într-un succes concret, de a scurta durata care separă acest moment, foarte important de momentul efectiv în care Republica Moldova ar putea avea șansa să devină membru efectiv al Uniunii Europene.

Sigur, la aceste lucruri s-au adăugat două momente importante, unul care nu ținea ci doar a coincis cu prezența noastră acolo, al cărui moment politic extrem de indus politic, extrem de important în acest politic cu mare încărcătură și anume prezența fie și pentru scurt timp dar prezența Secretarului de stat american, John Kerry,  la Chișinău și întâlnirea sa cu principalii responsabili din Republica Moldova. Mesajul de solidaritate pe care șeful diplomației americane l-a dat la Chișinău și pentru Chișinău, pentru destinul și opțiunea pro-europeană a Chișinăului și pe de altă parte o decizie pe care mi-au zis ei să o numesc istoric, o decizie extraordinar de importantă pe care Curtea Constituțională a Republicii Moldova a luat-o astăzi și care nu doar statuează termenul oficial de limbă română pentru ceea ce este așa cum noi știm de atâta vreme limba pe care o vorbim și în România și pe care o vorbesc românii și în Republica Moldova , pe care întemeiază această decizie pe considerarea Declarației de Independență din 1991 drept document constitutiv și prioritar al Constituției și Corpului de documente constituționale al Republicii Moldova. Spun că este un moment istoric pe care am avut bucuria să îl trăiesc acolo chiar la Chișinău chiar la Academia de Științe a Republicii Moldova, unde una din temele de preocupare era tocmai aceasta, pentru că aici este o dispută legată de o temă (…) istoric este e o dispută care are o istorie, și care are o semnificație a Curții Constituționale de la Chișinău, are repercusiuni favorabile pentru cauza românilor și din alte părți din Ucraina de exemplu, nu doar din Republica Moldova.

Dacă sunt întrebări pe aceste subiecte, vă rog să le puneți. Sigur, ca să preîntâmpin alte comentarii pe care nu doresc să le fac, am constatat între timp că în discuțiile politice interne, mă refer la  intervenția președintelui de acum ceva vreme, lucrurile continuă să se degradeze, că se vorbește cu maximă iresponsabilitate de sub steagul tricolor și despre partide care fură bani din buget, despre partide care fură bugete întregi, de acuzații de o manieră și de o amploare fără precedent ca iresponsabilitate și de asemenea că se amestecă lucruri sub orice nivel acceptabil al polemicii politice. Cred că oricine ar fi preşedinte al României, atunci când se adresează din postura oficială naţiunii române trebuie să vorbească despre interesele naţiunii române, nu despre vânătorile la care a participat sau nu a participat domnul Ilie Sârbu. Aş încheia cu chestiunea asta şi dacă sunt întrebări privitoare la vizita de la Chişinău vă rog să le puneţi.

Întrebări din partea mass-media

Jurnalist: Aţi discutat cu secretarul de stat american John Kerry la Chişinău?

Crin Antonescu: Secretarul de stat John Kerry a avut o escală la Chişinău pentru o consultare care ţine de relaţia bilaterală Statele Unite – Republica Moldova. Eu am fost la Chişinău într-o invitaţie şi într-o relaţie care ţinea de raporturile bilaterale România – Republica Moldova.

Jurnalist: Dar aţi avut …

Crin Antonescu: Cred că v-am răspuns.

Jurnalist: Domnule Antonescu, dacă îmi permiteţi, doar o lămurire ca urmare a declaraţiilor preşedintelui.

Crin Antonescu: Cărui preşedinte, ca să nu încurcăm.

Jurnalist: Traian Băsescu regretă că liberalii au intrat în acest joc, pornind de la ideea accizei pe carburanți și că nu numai hoția se plătește, dar și slăbiciunile se plătesc moral.

Crin Antonescu: Nu, nu am ceva de adăugat. Despre aceste lucruri s-a discutat destul, s-a discutat într-un alt context. Acum vorbim despre alte lucruri şi cred că diferenţa de regim, de problematică la care m-am referit şi polemica interminabilă, obosită şi obositoare la care va referiţi, este evidentă.

Jurnalist: Preşedintele are 10 zile la dispoziţie să promulge. Vă gândiţi totuşi că intrăm într-un calendar în care să se suprapună referendumul pentru Constituție cu alegerile prezidențiale?

Crin Antonescu Vom vedea. În momentul în care preşedintele va promulga acest act, această lege, sunt convins că o va face în intervalul constituţional, în cele 10 zile, noi vom putea face socoteli exacte în momentul calendaristic.

Jurnalist: Cum vedeţi că va întoarce bugetul preşedintele ţării?

Crin Antonescu: Faptul că va respinge, că va întoarce în Parlament bugetul, nu este nici o surpriză. Domnul Băsescu a prezentat pe larg şi în repetate rânduri motivele pentru care vrea să retrimită bugetul, care este, repet, o lege ca oricare alta în regim juridic, în Parlament. Este prerogativa domniei sale, este dreptul domniei sale. Cred că ar fi fost mult mai serios faţă de cetăţenii României, încă o dată, nu faţă de domnul Ponta, domnul Chiţoiu, nu faţă de domnul Sârbu, ci faţă de cetăţenii României. Odată ce preşedintele şi-a făcut pe larg cunoscut punctul de vedere şi de asemenea decizia, la care are dreptul, de a respinge bugetul, să o facă imediat ce legea ajunge la promulgare, pentru că decizia se cunoaşte. E clar că preşedintele e hotărât, e clar că a făcut analiză acestui buget. Ideea că ar putea să mai tragă de timp încă 10 zile nu mi se pare o chestiune serioasă pentru cetăţeni, pentru cei care plătesc impozite în România, din care impozite se alcătuieşte bugetul, pentru cei care aşteaptă acest buget, aşa cum a fost el votat, pentru ca să primească de la statul român ceea ce li se cuvine: salarii, pensii, indemnizaţii, burse, etc. E o chestiune cel puţin frivolă să începem un joc de calendar. Preşedintele nu e de acord, ne-a comunicat acest lucru. Deci verdictul este dat. În mod normal, cred că ar fi fost decent faţă de opinia publică, faţă de cetăţeni, faţă de contribuabili, să îl trimită cu verdictul la care are dreptul, la Parlament. Până la urmă e o decizie pe care domnia să o va lua şi o să vedem când o va lua.

Jurnalist: În calitate de președinte al Senatului dumneavoastră ați efectuat analize medicale având în vedere hotărârea CSAT din 2006 care se aplică în cazul președintelui?

Crin Antonescu: Nu. Dar m-am simțit bine și mă simt bine, vă asigur.

Jurnalist: Dar, știți de această prevedere? Ați fost informat?

Crin Antonescu: Nu, ca să fiu sincer nu. Da, nu am nici un fel de îngrijorare sau împotrivire la punerea în practică a unei astfel de decizii.

Jurnalist: Spunea domnul Andrei Dolineaschi, președintele PSD Botoșani, că a discutat cu dumneavoastră în vederea găsirii unei soluții pentru a mai diminua tensiunile de la Botoșani. Ați discutat deja cu colegii dumneavoastră de la PNL Botoșani?

Crin Antonescu: Am discutat și v-am invitat să discutăm sau v-am stat la dispoziție cu întrebări despre faptul că după 23 de ani nu mai avem dilema sau nu mai au dilema la nivel oficial dacă limba română este totuna cu limba moldovenească și cred că acesta este un eveniment istoric. Discutăm despre destinul unei țări care ne interesează și care este Republica Moldova, permiteți-mi ca în acest context să nu discut despre conflictul dintre domnul Dolineaschi și domnul Țurcanu la Botoșani, în Moldova din România. Dacă mai aveți întrebări.

Jurnalist: În discuția pe care ați avut-o și în discuțiile pe care le-ați avut au existat efecte negative ale declarației făcute de Traian Băsescu la Vilnius?

Crin Antonescu: Eu nu am dorit să dezvolt acest subiect, nu doresc nici acum. Am făcut și probabil voi mai face tot felul de discuții polemice cu domnul Traian Băsescu, cu alți oameni politici români, până la urmă e în logica democrației.

Nu mi s-a părut niciodată în tot acest timp acceptabil să exportăm sau să proiectăm la Chișinău sau în Republica Moldova controversele noastre interne. Mi s-a părut cu atât mai puțin acceptabil să încercăm să ciupim niște voturi de la cetățenii moldoveni care au și cetățenie română, deci și drept de vot în România. Cu știți, în toți acești ani, am fost foarte discret, foarte reținut în a face foarte multe declarații despre situația de acolo și acum am mers cu mesajul care mi se pare esențial, nu cu diferențele de nuanțe și de comportament dintre politicienii de vârf din România în legătură cu acest subiect, ci cu ceea ce este consensual, cu asigurarea pentru decidenții politici de la Chișinău și pentru cetățenii din Republica Moldova că toți în România, dar toți – Președinte, Guvern, Parlament, Putere, Opoziție, opinie publică, toți suntem în consens în a fi un partener, un prieten al Republicii Moldova pe parcursul către Europa. Sigur că există contraefecte ale declarației la care vă referiți, însă eu nu doresc să le amplfic și ca atare nu doresc să le comentez și să încerc să-l pun în dificultate, știu eu, pe domnul Băsescu sau pe altcineva pe acest subiect.

Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumesc mult și vă doresc seară bună!