Doamnelor şi domnilor senatori,
Daţi-mi voie să declar deschisă cea de-a patra sesiune a legislaturii parlamentare 2012-2016 şi să vă urez „Bun venit.”. Astăzi debutează prima sesiune ordinară a Senatului din anul 2014, an ce marchează un moment aniversar cu profunde semnificaţii atât pentru Senatul României, cât şi pentru istoria României moderne.
În 2014 aniversăm 150 de ani de la constituirea primului Senat al României, eveniment istoric de referinţă pentru consacrarea parlamentarismului românesc ca doctrină şi reprezentare într-o nouă ordine de drept.
O națiune trebuie să fie mândră de tradițiile ei democratice. Vreau să fim și noi mândri de această istorie a Senatului României. Am gândit împreună o simbolistică a acestui moment aniversar, la care vă rog să vă considerați parte și să contribuiți cu idei și propuneri. Ați primit cu toții astăzi o insignă care marchează cei 150 de ani, vă invit să purtați acest simbol cu mândrie și să vorbiți alegătorilor, publicului, presei despre istoria acestei instituții.
Existenţa Senatului se împleteşte, într-un mod indisolubil, cu momentele cruciale ale devenirii statului român modern: Războiul de Independenţă, marile reforme interbelice, prima conflagraţie mondială, democratizarea societăţii româneşti şi consacrarea legislativă, în Senat, a Marii Uniri din 1918, elaborarea şi adoptarea Constituţiei din anul 1991, consolidarea cadrului legislativ necesar integrării României în NATO şi în Uniunea Europeană. Existenţa Senatului se împleteşte cu existenţa şi afirmarea regimurilor democratice din istoria modernă a României, în timp ce regimurile autoritare sau totalitare din perioada 1940-1989 au diminuat rolul Senatului până la suspendare şi suprimare.
În această instituție s-au adunat elitele României, reprezentanți ai corpului universitar, ai clerului, oameni politici de prestigiu care au avut un rol important în istoria României, precum Lascăr Catargiu, Alexandru Lahovari, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Brătianu, Ştefan Golescu, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, patriarhul Miron Cristea, episcopul Iuliu Hossu, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, C. Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Emil Racoviţă, P.P. Negulescu. Lor li se adaugă după 1989 alte personalități care au marcat viața politică românească, dincolo de disputele politice: Corneliu Coposu, Alexandru Paleologu, Oliviu Gherman, Adrian Păunescu, Mircea Ionescu Quintus, George Pruteanu.
Onorându-i pe cei care sunt în viață, v-aș ruga să ținem un moment de reculegere pentru toate acele personalități care au marcat Senatul României.
Doamnelor și domnilor,
De-a lungul vremii Senatul şi-a dovedit vocaţia democratică şi s-a afirmat ca o instituţie fundamentală a României moderne, ca un puternic forum de dezbatere parlamentară, contribuind la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale.
Pentru celebrarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea sa, am gândit şi vom implementa la nivelul Senatului o serie de activităţi şi acţiuni concrete fundamentate pe ideea de a prezenta, pe de o parte, opiniei publice contribuţia esenţială pe care Senatul a avut-o în dezvoltarea României moderne şi, pe de altă parte, de a apropia mai mult alegătorii de aleşi, prin conectarea, în special a generaţiei tinere şi a societăţii civile, la mecanismele de funcţionare a instituţiei noastre. Nu în ultimul rând, vom avea prilejul de a intensifica, diversifica şi întări relaţiile parlamentare externe, aşa cum este firesc să se întâmple când o instituţie fundamentală a statului se află la moment aniversar.
Ne propunem să reedităm toate dezbaterile Senatului pentru ca publicul să poată vedea calitatea și profunzimea acestora, dar și contribuția esențială pe care ele au avut-o la construcția și consolidarea democrației în România. Avem datoria ca prin recunoașterea tradiției, dar și prin acțiunea politică viitoare să dăm societății românești semnalul că suntem un corp reprezentativ cu tradiție, care are prezent și va avea și viitor.
Vreau să spun apăsat: Senatul României este o resursă de mândrie națională, nu avem de ce discuta de el pe ascuns, ca și cum am fi un „corp parazit” al democrației românești. Avem a spune limpede că aici, în Senatul României, s-a construit democrație, s-a făcut legislație, s-au pus bazele integrării noastre europene. Și că suntem mândri de acest lucru!
Doamnelor şi domnilor senatori,
Ne aflăm într-un moment important al istoriei noastre democratice și dintr-un alt punct de vedere. Suntem în cursul procesului de revizuire a legii noastre fundamentale.
Din motivele pe care le-am enunțat mai sus, care țin de tradiția democratică, dar și din necesitatea păstrării echilibrului politic, opțiunea noastră fermă este pentru un sistem bicameral. Nicăieri în lume Parlamentele nu sunt neapărat populare. Din acest punct de vedere România nu este o excepție. Dar nicăieri soluția nu a fost desfiinţarea uneia dintre Camerele Parlamentului sau reducerea competenţelor acestora în favoarea altor autorităţi.
Sunt state care au demonstrat pe parcursul istoriei lor mult pragmatism politic și pentru care restructurarea instituţiei parlamentare „prin comprimare” nu a reprezentat nici măcar o ipoteză de lucru. Nu aceasta este calea către restructurarea şi modernizarea statului român şi a instituţiilor sale fundamentale.
Așa cum se spune că soluția la probleme democrației sau leacul pentru bolile democrației este și mai multă democrație, soluția la problemele instituțiilor parlamentare este tocmai întărirea acestora, regândirea – într-un mod constructiv – a rolului şi locului instituţiei reprezentative supreme a poporului în ansamblul autorităţilor publice din stat.
Stimaţi colegi,
Acum, la ceas aniversar, Senatul trebuie să răspundă unor provocări legate de identitatea sa, de rolul său în construcția instituțională din România, în fond de ceea ce dorim să facem în viitor. De aceea, consider că un obiectiv prioritar al sesiunii parlamentare care a debutat astăzi îl reprezintă restructurarea activităţii Senatului în sensul reformării sale, pentru cristalizarea rolului şi competenţelor constituţionale pe care instituţia noastră urmează să le exercite.
Premisele pentru transformarea Senatului într-un asemenea for sunt perfect posibile, pe de o parte pentru faptul că, în prezent, Senatul are exclusiv sub control parlamentar mai multe instituţii publice – pe care nu le partajează cu Camera Deputaţilor – iar, pe de altă parte, pentru că la nivelul acestei Camere a Parlamentului, au fost deja implementate o serie de proceduri, care ar trebui mult mai mult valorificate, prin care senatorii interacţionează cu cetăţenii în ceea ce priveşte iniţiativele legislative ale acestora.
Ca preşedinte al Senatului, cred cu tărie în transformarea acestei instituţii prestigioase într-o Cameră a Parlamentului care să exercite un control parlamentar autentic şi eficient. În această calitate, consider că este de datoria mea să identific şi să vă propun acele instrumente juridice şi politice care să permită reformarea acestei instituţii fundamentale a statului român.
În acest demers se înscriu amplele modificări ale Regulamentului Senatului pe care le-am iniţiat în sesiunea parlamentară trecută. Doresc să mă sprijiniți ca aceste modificări să fie cât mai repede puse în practică.
Îmi doresc ca în cel mai scurt timp, chiar de la mijlocul lunii februarie, să funcționăm în altă logică, în baza propunerilor pe care le-am făcut, să avem aici în Senat „Ora Guvernului”, să avem o zi dedicată pe săptămână activității de control parlamentar și Senatul să fie realmente un for de dezbatere și reprezentare.
La acestea îmi permit să fac astăzi un pas în plus şi să vă propun constituirea unei comisii parlamentare speciale care să analizeze principalele reglementări aplicabile în materia controlului parlamentar asupra autorităţilor şi instituţiile publice – în dreptul intern şi în dreptul comparat- să propună o serie de măsuri de întărire a controlului parlamentar. Astăzi controlul parlamentar pare mai degrabă unul formal și lipsit de conținut. Cu excepția rapoartelor TVR și Radio, a căror respingere are consecințe, celelalte forme de control parlamentar asupra instituțiilor sunt lipsite de efecte practice. O asemenea comisie de analiză și întărire a controlului parlamentar va trebui să propună o reglementare legislativă unitară, care să transforme controlul parlamentar într-unul real și cu efecte concrete și predictibile.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Încrederea publicului în instituţia parlamentară nu ţine de numărul parlamentarilor sau de numărul de Camere, ci de performanţa şi de responsabilitatea forului legislativ. Considerăm că performanţa, în cazul Senatului, se traduce în exercitarea mai eficientă a funcţiei de control, iar responsabilitatea în legătura mai strânsă cu electoratul. Dacă vom identifica răspunsurile corecte la problemele care frământă cu adevărat concetăţenii noştri, dacă vom rezolva cu eficienţă şi transparenţă priorităţile legislative, atunci vom câştiga la capitolul încredere şi, implicit, vom putea oferi României un plus de stabilitate, echilibru şi credibilitate, redevenind un “Corp ponderator”, un factor de echilibru între puterile statului.
Îmi exprim speranţa că vom fi cu toţii parteneri în proiectul ambiţios de reformare a activităţii Senatului şi vom reuşi împreună să reclădim încrederea opiniei publice în această instituţie fundamentală a democraţiei. România are nevoie de forţa, prestigiul, înţelepciunea şi ponderaţia Senatului pentru a-şi continua parcursul democratic şi european.
Vă mulţumesc!
Radu Zlati 
Comentarii recente