Giuseppe Ungaretti – Treziri 

Fiece moment
l-am trăit
altădată
într-o epocă scufundată
în afara mea

Sunt departe cu amintirea mea
în urma acelor vieţi pierdute

Mă trezesc într-o baie
de dragi lucruri obişnuite
surprins
şi domolit

Urmăresc
norii
ce se destramă cu gingăşie
cu ochi atenţi
şi-mi amintesc
de vreun prieten
mort

Dar Dumnezeu ce e?

Şi făptura
înspăimântată
deschide larg ochii
şi cuprinde
picuri de stele
şi câmpia întinsă

Şi se simte
redobândit

Traducere de Alexandra Ungureanu

Etichete:, , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.