arhivă | Arta / Cultura / Societate Flux RSS pentru această arhivă

PD Aligică: ROMÂNIA ÎN FAȚA UNEI DILEME EXISTENȚIALE


Clasa dirigentă, responsabilii deciziilor din ultimii ani și întregul edificiu de propagandiști, ONG-iști, jurnaliști și intelectuali publici care au dat legitimitate și au construit această malformație ideologică și politică, care a împins România în fundătura în care se află acum, sunt, până la proba contrarie, artizanii confuziei absolute și ai unui blocaj fără precedent istoric.

În acest moment, România pare abulică, dezaxată, confuză, fără direcție, fără capacitate de reacție, fără nucleu intern și, mai ales, fără „creier” — pentru că de acolo pleacă toate. România apare incapabilă să absoarbă informație relevantă despre evoluțiile geopolitice și tehnologice curente și pare incapabilă să interpreteze și să operaționalizeze aceste informații în politici și strategii coerente.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Issa: Primăvară


Cu un sfeșnic în mână,
Uite, el se plimbă prin grădină,
Cu alean de primăvară.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Treziri 


Fiece moment
l-am trăit
altădată
într-o epocă scufundată
în afara mea

Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Culoarea umbrei


Din culoarea umbrei
Se pictează seara,
Nesfârșită pentru mine
Departe de tine.

Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Unde lumina


Ora constantă, eliberați de vârste
În nimbul ei pierdut
Ne vom afla lințoliul.

Continuă citirea →

Eugenio Montale – Îngerul negru


O mare înger negru
funinginiu adăpostește-mă
sub aripile tale

Continuă citirea →
Gabriel Șerban

Gabriel Șerban: Liberalismul fanariot


Cum se face că într-o țară cu infrastructură impecabilă, ca Germania, statul își permite să fie rezonabil, în timp ce în România, unde îți rupi mașina în craterele de pe asfalt, statul te taxează ca și cum ai circula pe circuite de Formula 1?Plătim impozite „europene” pentru drumuri medievale, iar mașinile noastre noi, de 1.4, […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Odisseas Elytis: Șapte heptastihuri nocturne


Așteptarea-i pe moarte
Asemenea gândului ce prin meandrul zadarnic
Cade strivit în poala ursitei.

Continuă citirea →

Eugenio Montale: În așteptare


Ușile-s zăvorite și-ncă cu dublu lacăt.
Poate cineva a izbutit să treacă de ele.
Dar era un om de atunci, când nu existau
cuvintele pe care le avem.

Continuă citirea →

Odisseas Elytis: Clima absenței


Nimic să nu vină Nimic
Să nu plece
Toate frunțile libere
Iar ca sentiment un cristal.

Continuă citirea →

Eugenio Montale: Casă la țărmul mării


Drumul sfârșește-n țărmurile ude
roase de mare-n zbaterea-i pustie.
Inima ta-i aproape, dar n-aude,
poate-a pornit înspre vecie.

Continuă citirea →

Eugenio Montale – Casă la țărmul mării


′Nainte să cedez vreau să-ți însemn
această cale de scăpare,
labilă precum dunga, precum spuma
′n săpații câmpi din mare.
Îți dăruiesc și-avara mea speranță.
Nu pot s-o cresc, de ostenit, noilor zile:
drept zălog sorții tale o dau acuma.

Continuă citirea →

Serghei Esenin: Nu regret, nu mă jelesc, nu strig!


Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberată.
Veștejit de-al toamnei mele frig,
Nu voi mai fi tânăr niciodată.

Continuă citirea →

Serghei Esenin: Omul Negru


Sunt bolnav de tot, prieteni,
Sunt bolnav peste măsură.
Singur nu ştiu cum şi unde m-am îmbolnăvit.
Mă frâng.
Parcă galopează vântul
Şuierând prin stepa sură,
Parcă-n creier alcoolul
Fierbe ca-n septemvre-un crâng.

Continuă citirea →

DP Aligică: EXPANSIONISM versus EXTINCȚIONISM.


Una dintre aceste filosofii construiește civilizații, își asumă riscul viitorului și mizează pe viață. Cealaltă asistă, nihilist, resemnat sau tâmp, la contracție și colaps. Așadar, provocarea Expansionismului: întrebarea nu este ce discurs ne place mai mult, ci în ce direcție alegem să ne înscriem existența colectivă.

Continuă citirea →

Wang Wei: Lacul Y


Din mijloc de cale pe-ape
Am privit maluri lăsate –
Munții verzi sunt tot aproape
Doar că-n nori pe jumătate.

Continuă citirea →

De la comunism la woke


În vreme ce comunismul a promis puterea poporului, creînd o nomenclatură cu privilegii aparte, wokismul a promis o societate incluzivă, dar a dus la apariția unei noi elite culturale: „curatori ai moralității”. Acești activiști și lideri de opinie, care decid cine e „acceptabil” și cine trebuie „anulat”, profită de monopolul asupra binelui, exact așa cum liderii comuniști se considerau gardienii „egalității” oamenilor.

Continuă citirea →

Buson: Marea


Marea primăvara.
Se tot ridică și coboară,
Se ridică și coboară.

Continuă citirea →

Vasile Ernu: Bătălia pentru memorie


Trecutul nu ar trebui iubit, urât ci înțeles şi asumat. El trebuie analizat cu bunele şi relele lui – explicat: cum a funcționat, unde s-au făcut mari greșeli pentru a nu mai repeta dar şi cu realizări imense în diverse domenii.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Kobayashi Issa: Zmeul


Ce frumos
Zmeul acela se ridică spre cer
Din coliba cerșetorului.

Continuă citirea →

PD Aligică: Renașterea lui Dumnezeu


Concluzia mai largă este că oamenii nu pot trăi fără un sens superior, iar această mișcare intelectuală poate fi citită ca o reacție de rezistență față de declinul secularismului si propagandismului scientist, care a degradat exact această necesitate existențială, atrăgând după el o mare bulversare și criză socială.

Continuă citirea →

Basho: Seara


Clopotele templului se sting.
Florile parfumate rămân.
O seară perfectă!

Continuă citirea →
Gabriel Șerban

Gabriel Șerban: „Ne-am tâmpit” sau „neam tâmpit”?


Dacă mediul este important, educația unui popor face diferența între viață și moarte.
Incompetența la vârf se plătește scump: ea garantează că elevul va fi analfabet funcțional, că salariul său va fi mic și că viața lui va fi tristă și precară.
Până când nu vom pune mâna pe carte, pe studii și pe humble pie, și vom accepta că IQ-ul nu e despre aroganță, ci despre capacitatea de a rezolva probleme structurale, vom rămâne campionii Dunning-Kruger: o națiune de genii autodeclarați care, în fața testului, ajung mereu la coada clasamentului.

Continuă citirea →

P.D. Aligică: DE CE PROPAGANDA OFICIALĂ ESTE UN PERICOL NAȚIONAL


avem o mișcare propagandistică-intelectuală, un conglomerat de ONG-uri, platforme media sub acoperire, agenți externi și structuri para-statale care își prezintă propaganda drept „avangarda progresului” și „culmea iluminismului”, dar care, în realitate, acționează împotriva naturii și împotriva dezvoltării firești a societății românești. Este o mișcare profund retrogradă, orientată spre menținerea populației pe cale de propaganda la nivelurile de gandire si perceptie inferioare ale piramidei lui Maslow, dependente de frică, insecuritate și confuzie.

Continuă citirea →

Basho: Plum blossoms


On sweet plum blossoms
The sun rises suddenly.
Look, a mountain path!

Continuă citirea →

P.D. Aligică: POST-IDENTITARIANISMUL.


Suveranismul (și implicit identitarianismul) a fost împins în centrul atenției. El devine „problema”: ce e, cum îl definim, e legitim, nu e, cum îl interpretăm? Între timp, post-identitarianismul — adevăratul fenomen care pune lucrurile în mișcare — dispare în umbră. Nu e analizat, nu e numit, nu e chestionat. Lucrează implicit, ca un sistem de operare invizibil. Nimeni nu întreabă: Dar ce vor oamenii aceștia? Ce curent reprezintă? ce e, cum îl definim, e legitim, nu e, cum îl interpretăm? Post-identitarianismul este luat de bun, ca și cum ar fi un dat natural. Identitarianismul clasic — forma esențială și tradițională de articulare a identităților colective — este pus sub semnul întrebării.

Continuă citirea →

Li Tai Pe (Li Po/Li Bai/李白): Cântecul fluviului


Comoara mea e luntrea,
Un vis trecând prin vad,
Şi vinu-aşa de dulce
Şi flautul de jad..

Continuă citirea →

Li Tai Pe (Li Po/Li Bai/李白): Șopotul apelor


Abia şopteşte undaÎn ceasul vesperal.Îşi oglindeşte lunaDe toamnă chipul pal. Şi-atât e de adâncăTăcerea, că audCum lotusul suspinăPe-adâncul lac din sud.. Şi parcă îmi şopteşteCu glasul stins, mereu,De-adânca lui tristeţeSă mă-ntristez şi eu..

Continuă citirea →

KIKAKU: Bujorii


O, bujorii De dragul cărora un vestit războinic Şi-a scos armura

Continuă citirea →

Du Fu (杜甫): Ascensiune


Printre vântul violent,sub cerul înalt,maimuțele își urlă tristețea.Deasupra nisipurilor albe ale insulei,o pasăre zboară, încercuind.Frunze nesfârșite, suflate de vânt,cad fluierând din copaci,iar imensul Yangtze aleargă tumultuos.Departe de casa meaPlâng toamna tristăiar călătoriile mi se par nesfârșite.Bătrân, singur copleșit de boală,Urc pe terasa asta.Greutățile, dificultățile și angoasa,mi-au făcut părul cărunt abundent.Și nu pot să nu-mi las […]

Continuă citirea →

Li Tai Pe (Li Po/Li Bai/李白): La o ceașcă de vin


Te sfătuiesc : ascultăÎnţelepciunea mea!Te-aşteaptă ceaşca plină!Ridic-o, deci, şi bea!. N-auzi? Şi vântul parcăOftează de necaz!Până şi vântul râdeDe tine, că eşti treaz!. Te uită ce bogatăE Firea, uneori..Şi arborii deschis-auCa nişte ochi de flori,. Şi susură din ramuri,Şi din frunzişuri moi ;Cu ochi de flori se uităLa ierburi şi la noi.. În linul ceas […]

Continuă citirea →

Li Tai Pe (Li Po/Li Bai/李白): Tinerețe


Bătea un vânt de seară. Se desprimăvăra.Un călăreț pe Drumul Mormintelor trecea. Îngândurat feciorul la pas mâna întăi.Apoi ca o furtună trecea galop prin văi. Se-nvolburau în urmă-i frunzare alburii,Ca un talaz sălbatic al unei vijelii… Și s-a oprit deodată: „Dar încotro? Ce drumAl lumii nesfârșite să mai apuc de-acum?” Și sta la o răscruce, […]

Continuă citirea →

Leprozerie a la Cluj


Ca mănășturean, sper (dacă o fi să fie, sper degeaba…) ca mănășturenii să poată reedita ceea ce bunicii lor au făcut prin anii 50, când au scris pe drumul care astăzi este strada Moților: „Până aici este comunismul, de aici începe Mănășturul”; adică să apară undeva în dreptul restaurantului Big Belly (unde îmi consum săptămânal shaorma) inscripția „Până aici leprozeria, de aici începe Mănășturul”.

Continuă citirea →

Mircea Platon: Agitații programatice


Motto: „«Identitatea națională» este un construct problematic, care ține mai degrabă de o mentalitate de secol XIX și la care ar trebui să ne raportăm din ce în ce mai critic în condițiile lumii de azi” (ANEXE: De ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun) se bazează […]

Continuă citirea →

P. D. Aligică – Politica externă a României


Situația politicii externe, a geopoliticii operaționale și a poziționării istorice a României în acest moment NU este una dezastruoasă. „Dezastru” NU este cuvântul adecvat. Situația este “suprarealistă”. Ne uităm în jur, dincolo de barajul de propagandă și diversiune al statului paralel, al rețelei de mass-media, formatori, intelectuali și ONG-iști angrenați în „marea lucrare” a aplicării […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →