O mare înger negru
funinginiu adăpostește-mă
sub aripile tale
Eugenio Montale: În așteptare
Ușile-s zăvorite și-ncă cu dublu lacăt.
Poate cineva a izbutit să treacă de ele.
Dar era un om de atunci, când nu existau
cuvintele pe care le avem.
Eugenio Montale: Casă la țărmul mării
Drumul sfârșește-n țărmurile ude
roase de mare-n zbaterea-i pustie.
Inima ta-i aproape, dar n-aude,
poate-a pornit înspre vecie.
Eugenio Montale – Casă la țărmul mării
′Nainte să cedez vreau să-ți însemn
această cale de scăpare,
labilă precum dunga, precum spuma
′n săpații câmpi din mare.
Îți dăruiesc și-avara mea speranță.
Nu pot s-o cresc, de ostenit, noilor zile:
drept zălog sorții tale o dau acuma.
12 Octombrie – Un domnitor martir şi vânzarea de ţară
Am ezitat pentru comemorările acestei zile, pe plan naţional, între moartea brutală a voievodului Grigore III Ghica şi înfiinţarea, prin decret imperial, a Universităţii din Cluj (1872). Pentru că despre UBB promit să revin în contextul a ceea ce voi numi ”Proiectul Transilvania”, parte a ceea ce ar trebui să fie ”Proiectul România”, am ales […]








Comentarii recente