- Romania Libera. Executivul susţine că persoanele candidate la Preşedinţie şi Parlament nu trebuie examinate psihologic şi psihiatric, deoarece procedura încalcă Legea fundamentală şi confidenţialitatea datelor. Aceasta este poziţia Guvernului la iniţitiva legislativă a cinci senatori independenţi, care propun introducerea obligativităţii controlului psihiatric şi psihologic pentru candidaţii la funcţii de demnitate publică şi în administraţia locală sau a înalţilor funcţionari publici şi a miniştrilor. Guvernul consideră totodată drept „excesiv” ca şeful statului şi parlamentarii să piardă mandatul, dacă nu se supun anual acestei examinări.
- Cotidianul. Fără doar şi poate, “vedetele” media ale acestor zile sunt vameşii de la Siret, care, după cum reiese din materialul întocmit de procurori, ar fi transformat vama într-o afacere privată. Opoziţia spune că arestările de la Vama Siret ar fi doar o simplă răfuială între grupurile de interese din PDL şi, totodată, o mişcare de imagine a actualei puteri. Senatorul PSD Valer Marian, preşedintele filialei PSD Satu Mare, a făcut vineri o declaraţie de presă în care a vorbit despre lanţul “slăbiciunilor” politice şi implicările politicienilor de la putere în corupţia de la vămi. Social-democratul spune că vămile sunt şi au fost şi locuri de colectare a banilor pentru campaniile electorale ale PDL-ului şi ale lui Traian Băsescu. Valer Marian a afirmat că în spatele arestărilor de la vămile Siret şi Halmeu s-ar ascunde o reglare de conturi între două grupări rivale din PDL: gruparea din Arad condusă de Ghiţă Falcă, finul lui Traian Băsescu, şi gruparea din Oradea a lui Vasile Blaga. “În spatele anchetelor, reţinerilor şi arestărilor de vameşi şi poliţişti de frontieră de la vămile Siret (judeţul Suceava) şi Halmeu (judeţul Satu Mare), ambele situate la frontiera cu Ucraina, binevenite în principiu, dar tardive prin prisma realizării obiectivului intrării României în spaţiul Schengen, se ascunde o reglare de conturi între grupările adverse din PDL, controlate pe de o parte de fostul ministru de interne Vasile Blaga, secretarul general al PDL şi pe de altă parte de actualul ministru de interne Constantin Traian Igaş, împreună cu tutorele şi naşul său politic Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad şi vicepreşedinte naţional al PDL, şi cu preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. Simplificând şi localizând, putem spune că asistăm la o răfuială între găştile PDL din Oradea şi Arad”, precizează Valer Marian. Senatorul PSD a mai vorbit şi despre faptul că în această luptă ar fi implicat direct şi Traian Băsescu. “Prin operaţiuni de genul celei de la Vama Siret, preşedintele Traian Băsescu şi ministrul de interne Constantin Traian Igaş încearcă să dea o dublă lovitură: o lovitură de imagine prin care să convingă în al doisprezecelea ceas guvernele reticente din Uniunea Europeană că România merită să fie primită în Spaţiul Schengen şi o lovitură de nimicire a grupului condus de Vasile Blaga, care aspiră la preşedinţia PDL şi adoptă o atitudine tot mai conflictuală faţă de şeful statului, care este şi liderul informal al principalului partid de guvernământ”, susţine Valer Marian.
- Romania Libera. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi-a exprimat regretul duminică seara faţă de tragedia de la Uricani, apreciind că s-a dezvoltat în timp “o anumită agresivitate faţă de mineri, de minerit şi de Valea Jiului”. “E sigur tragic (n.r. accidentul). Şi, personal, am trăit acest moment în 2008. Eram la Petroşani când a avut loc accidentul de la mina Petrila. Trebuie să tragem şi nişte învăţăminte, pentru că s-a dezvoltat în timp o anumită agresivitate faţă de mineri, de minerit şi de Valea Jiului. (…) Au fost motive, e adevărat că au fost motive, dar oricum nu sunt singurii care pot fi blamaţi. Nu minerii au introdus violenţa în politica românească”, a subliniat Ion Iliescu. Potrivit acestuia, această agresivitate faţă de mineri s-a manifestat şi “într-o anumită politică guvernamentală în legătură cu desfiinţarea mineritului”. Un inginer şi patru electricieni, cu vârste cuprinse între 36 şi 41 de ani, au murit, sâmbătă, în explozia care a avut loc la Mina Uricani.
- ImpactNews. Guvernul a decis să semneze noul acord de împrumut cu FMI pentru asigurarea creşterii economice. Potrivit premierului Emil Boc, acordul va avea un caracter preventiv, cele 5 miliarde de euro urmând a fi folosite numai dacă va fi cu adevărat nevoie. În schimb, România se angajează ca pentru 2011 să contabilizeze un deficit bugetar de doar 4,4% din PIB şi de numai 3% în anul următor. De asemenea, contribuţiile social ar putea fi reduse treptat în a doua jumătate a anului dacă se va crea „suficient de spaţiu fiscal”. O măsură similară ar putea fi luată şi în privinţa fiscalităţii pentru companii dacă ministerele vor reuşi să-şi îmbunătăţească mecanismul de absorbţie a fondurilor comunitare. „Obiectivul acordului pe care îl încheiem a fost sigurarea stabilităţii macroeconomice în condiţiile crizei economice. Acest obiectiv a fost atins. România s-a încadrat în ţintele de deficit angajate, mai mult, în 2010, a încheiat cu un deficit de 6,5, sub cel de 6,8 convenit cu organismele internaţionale. Dacă România ar fi continuat, în 2009 şi 2010, politicile şi deficitele structurale din 2008, ţara ar fi ajuns în colaps economic. Pentru a evita asta, am avut nevoie de măsuri dure, dar corecte de restrângere a cheltuielilor şi de limitare a deficitelor bugetare”, a explicat Boc. Premierul a subliniat că noul acord cu FMI, CE şi Banca Mondială este pe o durată de doi ani şi are un caracter preventiv: „Nu ne împrumutăm în mod direct, dar, dacă va fi nevoie, vom avea la dispoziţie bani pentru a îi utiliza. Numai în caz de nevoie”.Obiectivul noului acord îl constituie creşterea economică, a susţinut Boc: „În jurul acestui concept de creştere economică se învârte acest nou acord. Ceea ce reprezintă şi prioritatea guvernului în perioada următoare. Pentru 2011, se prognozează o creştere economică între 1,5-2%, iar pentru 2012, o creştere de 4-4,5%. Înseamnă o situaţie mai bună pentru fiecare român”, a mai spus premierul.Totodată şeful guvernului a dezvăluit că în cea de-a jumătate a a anului 2011 ste posibilă o reducere a contribuţiilor sociale. “În privinţa componentei politicii fiscale, ţinta de deficit este de 4,4 pentru 2011 şi de 3% din PIB pentru 2012. Pe partea de venituri, principalele aspecte ale sistemului fiscal vor rămâne nemodificate. Dacă se va crea suficient spaţiu fiscal în a doua parte a anului există posibilitatea reducerii treptate a contribuţiilor sociale pentru că ştim că ele îngreunează crearea şi menţinerea locurilor de muncă în România” a mai spus Boc.Premierul a anunţat că măsuri similare de reducere a fiscalităţii ar putea fi luate şi în domeniul investiţiilor dacă ministerele se vor descurca mai bine cu absorbţia fondurilor comunitare, iar angajamentele asumate pentru prima jumătate a anului în curs vor fi respectate şi atinse.
- Ziara.com. Decizia Romaniei de a nu mai trage si ultima transa din imprumutul de la FMI, in valoare de aproape un miliard de euro, arata ca tara are, in momentul de fata, capacitatea de a se finanta singura, prin imprumuturi de pe piata interna si externa, a declarat, luni, reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante. Acesta a precizat ca semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei transe, prin tratarea ei ca una preventiva, arata ca Romania trece intr-o alta etapa, de la una de stabilizare, la una de crestere economica. Mihai Tanasescu a negat ca neaccesarea transei ar putea constitui semnalul unor divergente intervenite intre autoritatile romane si misiunea de evaluare a Fondului Monetar International, condusa de Jeffrey Franks. „Decizia de a nu mai trage ultima transa trebuie privita ca un semn de revenire a increderii investitorilor in Romania, pe de o parte, iar pe de alta ca un semn de evolutie pozitiva a economiei romanesti in 2011 si, in special, in trimestrele urmatoare. De asemenea, aceasta decizie reflecta o atitudine proactiva din partea Romaniei. Este limpede ca Romania are, in momentul de fata, capacitatea de a se finanta singura, prin imprumuturi de pe piata interna si externa, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei transe, prin tratarea ei ca una preventiva arata ca Romania trece intr-o alta etapa, de la una de stabilizare la una de crestere economica”, a precizat Mihai Tanasescu. El a spus ca nivelul sustenabil la care au ajuns rezervele Bancii Centrale constituie o ancora puternica, atat pentru increderea investitorilor, cat si pentru macrostabilitatea economica, ceea ce a fundamentat decizia de a nu mai trage ultima transa, iar Romania are si avantajul de a nu mai trebui sa plateasca la FMI „dobanzi si alte cheltuieli”. Mihai Tanasescu a mai declarat ca „hotararea a fost luata in timpul discutiilor purtate de misiunea de evaluare, in special a negocierilor cu Banca Nationala, catre care s-ar fi indreptat aceasta ultima transa; discutiile cu BNR au dus in mod firesc spre aceasta concluzie, pornind de la analiza indicatorilor macrofinanciari si a celor bancari”. In opinia reprezentantului Romaniei la FMI, „este foarte simplu de inteles de ce Romania doreste sa ia banii de la Uniunea Europeana, dar nu si pe cei de la FMI”. „Banii de la UE sunt mult mai ieftini decat alte imprumuturi pe care Romania le-ar putea lua de pe piata privata si contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al Romaniei, dat fiind ca imprumutul de la UE are o maturitate lunga. De aceea, cred ca este un avantaj sa luam aceasta transa de la UE. Romania are acum de primit de la UE o transa in valoare de 1,5 miliarde de euro, iar in luna mai urmeaza a fi virata ultima transa, de 150 de milioane de euro”, a mai precizat Mihai Tanasescu. In ceea ce priveste deficitul bugetar al tarii noastre, Mihai Tanasescu a spus ca tinta stabilita este ca, „in 2012, deficitul calculat atat pe metoda cash, cat si pe metoda ESA, sa ajunga la aproximativ 3% din PIB”. Pentru 2011, deficitul bugetar, calculat pe metoda cash, care nu include arieratele, este stabilit la 4,5%, dar daca se adauga datoriile anumitor societati comerciale de stat, acesta poate depasi, conform unor analisti economici, nivelul de 7%.
Radu Zlati 
Comentarii recente