Putem scăpa de recesiune, dar rămânem cu criza

Veniturile bugetare cresc față de anul trecut, datorită TVA, însă scăderea prea înceată a cheltuielilor arată că nu am depășit pericolul ca economia să nu iasă din criză atât de repede pe cât speră Guvernul.

Dacă premierul Emil Boc are dreptate, economia a ieșit deja din recesiune. Primul trimestru s-a încheiat, urmează să primim și datele de la INS, date care ar trebui să confirme creșterea PIB și, implicit, ieșirea din recesiune. Din păcate, execuția bugetară de pe primele două luni nu pare să confirme optimismul Guvernului. Chiar dacă veniturile bugetare au crescut, sursele de apreciere nu sunt de natură să justifice ieșirea din criză. Iar pericolele care amenință revenirea nu au dispărut.

Bugetul consolidat al statului a înregistrat în ianuarie un excedent de 819 milioane lei, adică 0,15% din PIB. Suficient pentru ca optimismul Guvernului să ia avânt. În februarie, echilibrul bugetului a dispărut, drept pentru care banii în plus din ianuarie au dispărut la execuția aferentă primelor două luni, iar bugetul a trecut pe deficit. Dezechilibru în valoare de 2,34 miliarde lei (adică 0,43% din PIB), ceea ce înseamnă că în februarie deficitul a fost de aproape 3,2 miliarde lei.

Impactul majorării TVA este semnificativ

Cifra este prea mare pentru o singură lună. Calculat ca total pentru ambele luni, deficitul se înscrie la limită în deficitul stabilit pentru acest an, de 24 miliarde lei sau 4,4% din PIB, dar dacă va continua să înregistreze trei miliarde lunar, vom sări mult este țintă.

Principala sursă bugetară este Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Adică banii cu care statul taxează consumatorul final pentru orice achiziție. Încasările din TVA au însumat 7,21 miliarde lei, reprezentând 26,3% din totalul primelor două luni. La care se adaugă veniturile din accize, de 2,5 miliarde lei, adică 9,1% din total.

Veniturile din TVA sunt cu 33,5% mai mari decât cele din primele două luni ale anului trecut, iar cele din accize cu 12,9% mai mari. Veniturile bugetare totale au crescut cu 8,3%, ceea ce ne arată că impactul TVA și accize, este determinant; să nu uităm că anul trecut cota de TVA era de 19% față de 24% în prezent, iar accizele au crescut la rândul lor, mai ales la carburanți. Majorarea accizelor la combustibili este și una dintre salvările bugetului. În cazul în care nu s-ar fi majorat cu circa 17,5% în 2010, accizele ar fi adus mai puține venituri la buget din cauza reducerii consumului (cu 15,4% față de ianuarie 2010).

Pe parcursul anului este evident că avantajele creșterii accizelor și TVA vor dispărea (cota de TVA a crescut la 24% în iulie anul trecut). Ceea ce înseamnă că Guvernul va trebui să se bazeze pe majorarea veniturilor și din alte surse.
Problema este că încasările bugetare totale sunt mai mici decât cele din primele două luni din 2008, cu circa 1,5%, iar acum trei ani (când economia era pe val), cota de TVA era de 19%, iar cursul de 3,35 lei pe euro. Că economia nu și-a revenit mai deloc observăm și din comparația veniturilor din impozitul pe profit, care au scăzut cu 16,7% față de 2010, în timp ce impozitul pe venit s-a redus cu 6%.

Cheltuielile bugetare din primele două luni s-au ridicat la 29,8 miliarde lei, cu doar 4,4% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile cu personalul au scăzut cel mai mult, cu 22,5% (unde un impact semnificativ l-a avut, probabil, neacordarea celui de-al 13-lea salariu în 2010), iar cele cu subvențiile, cu 18,6%. Greu de spus în aceste condiții că reforma sectorului bugetar are vreun succes, cu excepția micșorării cheltuielilor cu salariile. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 3,7%, iar cheltuielile de capital (investițiile) au scăzut cu 17,3%.

Ceea ce indică o susținere ca și inexistentă a economiei reale, iar sectorul privat suferă, după cum se poate vedea, din scăderea veniturilor din impozitul pe profit.

sursa: Capital

Etichete:, , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: