Iulian Leca: Tunul lui Traian Basescu & comp.

Scenariu. Cum sa faci doua campanii electorale pe banii bugetarilor. Si, culmea, sa le mai si castigi. Una deja, cealalta urmeaza.

Anul 2009. Criza. Si alegeri. Nu spunem nimic. Guvernam, promitem si organizam alegerile. Proclamam iesirea din criza, ne juram ca totul va fi cel putin bine. Castigam alegerile. Anul 2010. Vine nota de plata. Recunoastem ca am mintit. Prin omisiune si cum s-a mai putut. Nu am stiut, desi am stiut. Taiem salarii. Si pensii, daca putem. Nu putem, dar le impozitam. Taiem tot. Reformam de nevoie si modernizam pentru ca nu avem incotro.

Promitem din nou ca austeritatea e doar pentru 6 luni. Dupa anuntarea reducerii salariilor si pensiilor, Traian Basescu jura din nou ca masura e valabila doar pana la 31 decembrie 2010 – “eu solicit tuturor sase luni in care sa dea o sansa României, pâna la sfârsitul anului.” Trece anul si promisiunea se face praf. Si pulbere. Revenirea e partiala. Iese Boc si promite, din nou, ca ultima transa a taierilor va fi inapoiata pe parcursul lui 2012. Anul asta nu se poate.

Taman in 2012, pe parcursul anului, dar cu siguranta inainte de alegerile locale si parlamentare, ca sa poata sa isi produca efectul. Ce simplu. Doua campanii electorale pe banii bugetarilor. Si ai nostri. Dar, daca e asa, de ce sa nu-i dea in 2013. Sau in 2014. Macar taierile si austeritatea sa isi faca efectul cum trebuie.

Un plan inteligent de a castiga alegerile incontinuu intr-o tara unde populatia nu are memorie. Nici scurta, nici lunga. Deloc. Reactioneaza doar la stimulii prezentului. In lantul biologic s-a demonstrat ca pana si unele primate isi ordoneaza viata potrivit memoriei pe termen mediu. Noi suntem prizonierii prezentului si atat. Nu privim nici in trecut, nici in viitor.

Cu cat admir mai mult acest plan de guvernare si de campanie electorala, in acelasi timp, cu atat devin mai convins ca exista toate sansele ca PDL sa castige, intr-o forma sau alta, si alegerile de la anul. Pentru vindecarea acestui popor, cred ca acesta ar fi si cel mai bun lucru care i s-ar putea intampla.

Desigur, povestea taierilor bugetare a devenit pentru toti doar un fapt banal. Un “de la sine inteles”. Nici macar nu mai sesizam perversiunea pe care o dezvolta. Nu mai isterizeaza pe nimeni. E ca si cum am spune ca “afara ploua”. Sau ca “iarna nu-i ca vara”. Iar banalizarea unei monstruozitati (a unei situatii exceptionale) face posibila acomodarea cu aceasta, stergand insa din memorie raul perceput initial.

Sunt convins ca PDL va castiga alegerile din 2012, pentru ca cred foarte mult ca urmatoarea fraza va prinde infinit mai mult la romani decat povestea de mai sus – “ganditi-va ce s-ar intampla daca, astazi, Romania ar fi condusa de Ponta si Antonescu. Vreau sa stiti ca cei doi ar duce Romania in faliment cu viteza cu care pilotul Ponta se rastoarna la raliu, iar iesirea din acesta situatie s-ar face cu viteza cu care lucreaza Antonescu – cu programul de lucru de la 1.00 la 5.00 dupa-amiaza.” Ghiciti a cui e…

E minunat ca traim in tara unde raul pe care Opozitia il face (din opozitie) este mult mai mare decat binele pe care Puterea nu poate sa-l faca, desi nu o opreste nimeni si detine intreaga putere.

sursa: VoxPublica

Reclame

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: