Cotidianul – The Economist: Economia românească este în chingi

După doi ani de recesiune şi austeritate, românii au nevoie de veşti mai bune. Astfel, anunţul din această săptămână potrivit căruia economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea al lui 2011 a fost întâmpinat cu căldură. Dar este puţin probabil ca bucuria să dureze, din cauza efectelor ce decurg din criza zonei euro – o limitare a creditării şi rambursarea creditelor către FMI anul viitor, scrie publicaţia britanică The Economist în ultimul număr.

Ministrul român de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a descris drept „prudent” bugetul pe 2012 care îşi croieşte drum spre aprobare în Parlament. Măsurile sale includ o îngheţare a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, introducerea coplăţii pentru serviciile medicale şi privatizarea unor active de stat.

Guvernul speră că astfel de demersuri vor netezi calea spre un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% în acest an. Dar acest lucru depinde de anumite ipoteze ”roz”, relevă The Economist, printre care o creştere de aproximativ 2% şi mai mulţi bani cash de la UE. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a redus recent previziunile sale de creştere pentru România în 2012, de la 3,8% la 1,1%.

Cu toate acestea, băncile pot întâmpina cele mai mari dificultăţi, consideră publicaţia britanică. Aproximativ 16% din sectorul bancar din România se află în mâinile unor instituţii greceşti. Cea mai mare parte din restul, printre care unele dintre cele mai mari bănci, este deţinută de bănci austriece, care au fost sfătuite de autorităţile de reglementare de la Viena să limiteze creditarea pentru filialele lor, pentru a se conforma cerinţelor UE în materie de capital.

Acest lucru nu a fost primit bine la Bucureşti. Potrivit The Economist, preşedintele român Traian Basescu ”a tunat” împotriva băncilor care au făcut „profituri uriaşe” în România şi care au devenit brusc prea speriate pe timp de criză. Băncile austriece au reasigurat ulterior că operaţiunile lor din România sunt solide şi nu vor fi afectate. Dar pentru orice eventualitate Banca Naţională a României pregăteşte o „bancă punte”, care ar prelua orice instituţie locală mare ameninţată de insolvenţă.

Sistemul de sănătate este o altă problemă. Medicii suprasolicitaţi şi prost plătiţi au ameninţat că vor urma exemplul omologilor lor din Slovacia, care au demisionat în bloc la începutul acestei luni. Propunerea guvernului român de introducere a unei coplăţi pentru serviciile medicale, care va obliga pacienţii să plătească pentru o parte din tratamentul lor, a fost salutată de finanţatori. Parte a unui demers de privatizare a sistemului post-comunist de sănătate subfinanţat, coplata îşi propune să colecteze 378 milioane de lei (116 milioane de dolari), bani pe care spitalele îi pot cheltui ulterior pentru echipamente mai bune sau salarii. Dar profesioniştii din domeniul medical nu o agreează. „Această coplată îi va afecta pe cei mai vulnerabili şi va creşte inegalităţile”, a declarat Vasile Astărăstoaie, şeful Colegiului Medicilor din România.

La această comprimare se adaugă şi faptul că „contribuţiile sociale” vor continua sa fie percepute pe toate veniturile, inclusiv pensii şi chirii, iar creşterea TVA adoptată anul trecut se va menţine, în profida apelurilor din partea investitorilor străini de a o reduce din nou.

Birocraţia şi corupţia încă reprezintă o plagă, iar procedurile judiciare sunt lungi şi inconsecvente, scrie The Economist, care aminteşte că judecătoarea de la Curtea Supremă, Gabriela Bîrsan, este în curs de investigare pentru acceptarea unei pretinse mite în schimbul emiterii unor verdicte favorabile.

Aproape jumătate dintre români declară în sondaje că sunt de părere că actuala criză economică va dura mai mult de trei ani. Doua treimi spun că au fost afectaţi de concedieri sau reduceri salariale şi doar 7% aprobă modul în care guvernul a gestionat criza.

Etichete:, , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: