B. Mattescu (Sociollogica): Locomotivă sau frână? Încrederea în lider vs. intenţia de vot pentru partid

În spaţiul public se poartă deseori discuţii despre capacitatea unui lider de a „trage” sau nu în sus sau în jos scorul partidului său.

Aproape toate se bazează pe o confuzie extrem de gravă.

După cum ştiţi dacă accesaţi acest blog frecvent, procentele frumos-multicolore afişate pe site-uri, televizoare şi pagini de ziar în dreptul intenţiei de vot pentru un partid se calculează prin raportare la totalul respondenţilor care spun că vor vota la alegerile următoare.

Dacă din 100 de oameni, 40 spun că vor vota la alegerile următoare, iar 5 din aceşti 40 spun că vor vota Partidul Plăcintelor, scorul acestui partid în sondaj este 12,5% (5 / 40) şi nu 4% (4 / 100).

Întrebările cu privire la încrederea într-un lider politic capătă răspunsuri care se raportează la întreg eşantionul (ideal, întreaga populaţie a României).

Voi continua exemplul de acum 2 paragrafe. Dacă cei 5 votanţi ai Partidului Plăcintelor sunt singurii care au încredere mare sau foarte mare în liderul partidului dintre toţi cei 100 întrebaţi, nivelul de încredere în acest lider este de 5% (5/100).

… ceea ce înseamnă că lucrurile par să arate aşa:

Intenţie de vot pentru Partidul Plăcintelor: 12,5%
Doar 5% dintre români au încredere mare sau foarte mare în liderul Partidului Plăcintelor.
Unde sunt 7,5%?
(pentru că citiţi acest blog, ştiţi că cei 7,5% sunt de fapt o iluzie statistică).

Ce este mult mai important este indicatorul de suprapunere: câţi din votanţii partidului au încredere în liderul său? În cazul de sus, vorbim de 100% (5 votanţi ai partidului, toţi au încredere mare sau foarte mare în liderul partidului, niciun votant al altui partid nu are încredere mare sau foarte mare în liderul partidului). 100% nu este neapărat bine, dar voi scrie despre asta altă dată.

Astea fiind lămurite, hai să ne uităm altfel la sondajul IMAS din luna decembrie a anului … trecut:

Format:
Partid (intenţie vot % din total populaţie) – Liderul partidului (cei care au încredere mare sau foarte mare în el – % din total populaţie).

USL 31,8
Crin Antonescu 27,1
Victor Ponta 19,6 (cel mai scăzut nivel din 2009 încoace).

Surprinde gradul mare de suprapunere. În mod normal, într-o alianţă de două partide, fiecare lider vine cu proprii săi susţinători …
plus cei care au încredere în partid dar nu în el…
minus cei care au încredere în el dar nu în partid.
(aceste ultime două cantităţi sunt în teorie neglijabile).

În alte cuvinte, suma nivelelor de încredere în cei doi lideri ai USL ar trebui să fie, mutatis mutandis, egală cu scorul USL. În realitate, ea este cu aproape jumătate mai mare!

Asta este o veste bună pentru USL: aproape jumătate dintre votanţii USL au încredere în ambii lideri, ceea ce este foarte mult pentru o alianţă între partide cu susţinători atât de diferiţi din punct de vedere socio-demografic. Este o veste proastă în special pentru PSD: dacă sau când alianţa se va sparge, este posibil ca mulţi dintre susţinătorii lui Crin Antonescu să plece „cu el”, spre PNL.

Nota bene: suma încrederii în Ponta şi Antonescu este în scădere. Şi nu de ieri, de azi. Doar o singură dată în ultimele 22 de luni a fost mai mică (martie 2011).

Nota miraculosis: Victor Ponta a pierdut 6% ca nivel de încredere în ultimele două luni. Ele nu se regăsesc la niciun lider politic din putere sau opoziţie.

PDL 14
Blaga 14,3
Băsescu 13,9
Stolojan 11,3
Boc 9,9

O treime din votanţii PDL nu au încredere în prim-ministru, dar votează partidul în continuare din cauza preşedintelui.

PP 7,6
Dan Diaconescu (nu este monitorizat în decembrie) dar avea 16% în mai.

Chiar dacă încrederea în Dan Diaconescu s-ar fi redus cu o treime din mai şi până acum, PP are în continuare unde şi cum să crească. Iar cei care susţin că ar vota PP par destul de motivaţi să şi vină la vot (dacă leg informaţiile din mai multe sondaje). PP ar putea fi o mare surpriză, lucru pe care nu l-am crezut până acum.

PRM 4,1
Corneliu Vadim Tudor 12,4.

PRM îşi poate tripla scorul în sondaje dacă Corneliu Vadim Tudor nu gafează.

Ex officio:

Mircea Geoană 11,1 (dar în scădere mare). El a pierdut de altfel 5 procente – o treime dintre susţinători – în luna martie 2011, când circulau zvonuri intense privind formarea unui nou partid condus chiar de către el.

În concluzie:
PDL şi USL au scoruri (ca organizaţii) peste liderii lor. Dan Diaconescu şi Corneliu Vadim Tudor pot fi locomotive. Împreună ar putea lua – dacă sunt amândoi în formă maximă şi avansează pe grupuri-ţintă separate – voturile a 28% dintre toţi românii. Cam cât USL. Dar nu se va întâmpla aşa ceva. Nu-i aşa?

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: