Transcrierea declarațiilor de presă – Crin Antonescu și europarlamentarii PNL, concluziile reuniunii ALDE

Transcrierea declarațiilor europarlamentarului PNL Norica Nicolai

Bună ziua!

Vă mulțumesc că ați răspuns invitației noastre de a participa la această conferință de presă a grupului liberal din cadrul ALDE, evident, grupul care reprezintă România. Aș vrea să vă prezint scurte concluzii ale organizării grupului la București.

Așa cum știți, trei zile am avut în parte o reuniune de lucru care vizează agenda noastră pentru săptămâna viitoare de Strasbourg, care va fi o săptămână de voturi și în care principala preocupare și dezbatere a fost pe viitorul buget 2014-2020, dar și pe propunerea președintelui Van Rompuy în legătură cu ceea ce unii numesc ”mai multă Europă”, de fapt, cu privire la soluții care să dea o șansă unora din statele membre care sunt în plină criză de a ieși din această criză.

Ieri am organizat, de asemenea, un seminar referitor la viitorul justiției din România la care au participat ministrul român al Justiției, doamna Pivniceru, dar și reprezentanți ai societății civile – domnul Alistar, doamna Georgiana Iorgulescu, doamna Adina Anghelescu și fostul ministru al Justiției, domnul Tudor Chiuariu.

Concluzia acestui seminar a fost că România, deși a îndeplinit foarte multe dintre condiționalitățile din Mecanism, ar trebui să-și pună problema ridicării acestui mecanism de monitorizare și verificare, care din păcate s-a transformat mai mult într-un mecanism de control și verificare decât într-un mecanism de cooperare. O serie de chestiuni care țin de respectarea drepturilor omului în instanțele românești de către autoritățile românești au fost reliefate de societatea civilă și care stau la baza condamnării României în foarte multe procese la CEDO.

În final, foarte mulți dintre colegii noștri care au intervenit în cadrul acestei dezbateri au concluzionat că în România nu există nici mai multă, nici mai puțină justiție decât în alte state membre și opinia grupului, care este o opinie conturată de ceva vreme și pe care dacă Renate Weber dorește o să vă vorbească, fiind coordonatorul nostru la Comisia LIBE, este că acest mecanism ar trebui introdus tuturor statelor membre într-o formă, România fiind o excepție care nu ar trebui tolerată într-o uniune în care șansele egale și respectul față de statele membre trebuie să fie același.

Astăzi, la ora 14.00, va începe un seminar în legătură cu IMM-urile, care este coordonat de colegul meu Cristian Bușoi.

Acestea au fost pe scurt evenimentele care au marcat prezența grupului la București. Ieri, după cum bine știți, a fost lansată una din cărțile lui Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, și noi considerăm evenimentul de ieri un succes, mai ales că această carte este una din cărțile fundamentale ale analizei crizei pentru că nu este doar o simplă analiză, așa cum s-a întâmplat în foarte multe cazuri de literatură pe acest domeniu, ci este o carte care propune și soluții.

Vom răspunde la întrebările dumneavoastră, dar le dau înainte cuvântul colegilor mei, Renate Weber și Cristian Bușoi”.

Transcrierea declarațiilor europarlamentarului PNL Renate Weber

”Mulțumesc frumos!

Aș adăuga doar câteva cuvinte. Noi am mai discutat în cadrul grupului nostru liberal și democrat din Parlamentul European în legătură cu acest mecanism de verificare și cooperare și întotdeauna părerile exprimate de colegii din alte țări au fost concordante în sensul în care asemenea mecanisme, dacă este să existe, ar trebui să se aplice în fiecare țară, pentru că nu este firesc să singuralizăm o țară sau două, așa cum este situația astăzi.

În același timp, am avut discuții ieri inclusiv pe marginea a ceea ce se întâmplă astăzi cu acest mecanism, știm cu toții că suntem astăzi în așteptarea nominalizărilor pentru cele două funcții importante, cea de procuror general și de procuror șef al DNA. Au fost păreri care s-au referit inclusiv la până unde poate să meargă o intervenție a Comisiei Europene în acest sens. Personal, vă spun că mie mi se pare că ne îndreptăm către un fel de concurs de frumusețe, pentru că eu știu că cei mai buni oameni ți-i alegi din toată masa procurorilor pe care îi ai într-o țară, așa cum s-a întâmplat, dacă îmi aduc bine aminte, și în 2005, și nu numai dintre cei care se înscriu într-o competiție.

Repet, nu cred că este firesc să fie pe bază de înscriere, oamenii pot să aibă diferite motive pentru care să nu depună un astfel de dosar de participare și atunci mi se pare puțin nefiresc, în condițiile în care legea în vigoare de câțiva ani buni de zile îi dă aceste prerogative ministrului Justiției, de a alege cele mai bune și cele mai competente și mai morale persoane să conducă aceste instituții, nu mi se pare firesc să limităm această posibilitate de a alege numai dintre cei care s-au înscris la un moment dat.

De asemenea, a fost o discuție interesantă cu colegii mei din alte țări și trebuie să recunosc că imensa majoritate a fost de acord că nu este firesc totuși și că în țările lor lucrul acesta nu s-ar întâmpla, să vii cu scrisori atât de detaliate. Înțeleg să faci recomandări generale, dar nu poți să vii cu scrisori atât de detaliate pentru alegerea a două persoane în niște funcții extrem de importante într-o țară.

În plus, și aici toată lumea a fost de acord, doamna ministru Mona Pivniceru este o persoană a cărei independență cred că nimeni nu a pus-o la îndoială. Mai mult decât atât, este o persoană cu o carieră ireproșabilă ca judecător, competențele profesionale ale dumneaei au fost întotdeauna unanim recunoscute, deciziile pe care le-a luat nu au fost niciodată subiectul vreunei dezbateri sau controverse. Deci, o persoană cu o asemenea statură profesională și morală trebuie lăsată să-și îndeplinească mandatul pe care îl are, de ministru al Justiției.

În ceea ce privește însă chestiunea cealaltă, a unui asemenea mecanism de cooperare, ca să nu mai folosim termenul de verificare, care să existe în celelalte țări, mecanism la care s-a referit la un moment dat doamna comisar Reding, îmi pare rău că trebuie să vă spun că ceea ce doamna Reding anunță în plen, într-o dezbatere la Strasbourg, ca o portiță de ieșire de fapt dintr-o situația destul de dificilă în care se afla, același lucru nu a mai fost susținut când a venit la comisia noastră de Libertăți civile, justiție și afaceri interne. Acolo, când i s-a repetat întrebarea în legătură cu un asemenea mecanism, care să funcționeze peste tot, doamna Reding a spus că așa ceva este foarte îndepărtat, deci probabil mai așteptăm câteva decenii până când el ar putea să funcționeze.

Suntem, de fapt, din păcate, în fața unui dublu limbaj pe care doamna comisar Reding l-a folosit în ceea ce privește această temă. Repet, pe de altă parte, în cadrul colegilor nu numai din grupul ALDE, ci în general, și din Comisia LIBE, și din Parlament sunt foarte multe păreri care susțin că ar fi bine ca în cadrul Uniunii Europene să avem astfel de mecanisme prin care să ne putem uita cu mai multă atenție și cu o metodologie care să fie aplicabilă peste tot, deci să ne uităm în toate țările cu privire la nivelul statului de drept și al criteriilor democratice funcționale în statele membre”.

Transcrierea declarațiilor europarlamentarului PNL Cristian Bușoi

”Mulțumesc! La ora 14.00, avem o conferință sub egida grupului ALDE legată de finanțarea IMM-urilor. Grupul ALDE a lansat o campanie la nivel european de susținere a IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Ne vom concentra, pentru că este o chestiune importantă pentru România, pe sursele de finanțare. Nu vom vorbi doar de fondurile europene alocate României și care se vor acorda și în următorul exercițiu financiar multianual, cât și despre alte programe specifice, ca și despre accesul la împrumuturi, fie că este vorba de Banca Europeană de Investiții, fie că este vorba de bănci comerciale.

La această conferință vor participa și doi dintre miniștrii liberali care au directă competență în această zonă, domnul ministru Daniel Chițoiu și domnul ministru Mihai Voicu.

De asemenea, avem onoarea de a fi aici liderul grupului liberal, fostul prim-ministru al Belgiei Guy Verhofstadt, care a fost alături de noi, de liberalii din România, pe tot parcursul acestor zile, precum și un invitat special, un vicepreședinte al Comisiei Europene. Sper că va fi o discuție interesantă, toți cei care vor participa vor găsi informații foarte utile și foarte practice despre felul în care pot fi finanțate IMM-urile, dar vor primi de la sursă informații legate de trendurile europene, dar și de ceea ce pregătește Guvernul României în materie de susținere a IMM-urilor.

Vă invităm să participați la această conferință! Vă mulțumesc!”

Transcrierea declarațiilor președintelui PNL, Crin Antonescu

”Bună ziua vă spun și eu! Aș adăuga doar două lucruri, care îmi pare că pot fi observate cu prilejul acestor întâlniri.

Înainte de toate, să spun că această reunire a grupului liberalilor europeni la București, în aceste zile, nu este una întâmplătoare și, dincolo de conținutul discuțiilor, la care și Renate Weber, și Norica Nicolai, și Cristian Bușoi s-au referit, există un alt mesaj, un mesaj clar, pe care l-a formulat explicit și Guy Verhofstadt, l-a formulat explicit cu ceva vreme în urmă și Graham Watson, care a vorbit în mai multe rânduri pentru opinia publică din România. Și acest mesaj este că liberalii sunt alături de noi și o spun foarte simplu pentru că în bătălia politică din România, cu laturile ei meschine, cu nesfârșitele ei minciuni, există încercarea de a impune ideea că partidele din USL, PNL sunt partide izolate în peisajul european.

Ori, grupul liberal, familia politică liberală europeană, cea mai veche și categoric printre cele trei-patru mari și prestigioase familii politice a spus, așa cum a spus și pe parcursul acestei veri și a spus și acum, încă o dată, nu, liberalii români sunt parte a familiei noastre, sunt parte importantă, sunt parte activă, sunt parte prestigioasă.

Și aici trec la al doilea lucru și aș vrea încă o dată să mulțumesc, în fața dumneavoastră, colegilor mei europarlamentari. Nu convențional, nu în grup, ci autentic și fiecăruia în parte, pentru că și în cadrul acestor discuții a reieșit foarte limpede că noi, liberalii, deși nu avem din păcate un număr foarte mare de parlamentari, avem toți cei cinci europarlamentari ai noștri, avem niște adevărate personalități, niște oameni respectați în grupul politic european liberal și în Parlamentul European, fiecare dintre ei.

Și fiecare dintre ei v-ar putea spune foarte multe lucruri despre activitatea pe care o desfășoară. Eu mi-aș dori pentru România, în general, pentru toate partidele politice din România, pentru toate guvernele românești, să aibă o prestație și o cotă așa cum o au europarlamentarii liberali în cadrul Parlamentului European. Când se va întâmpla asta, România va fi cu adevărat un membru important, un membru activ, un membru pe picioarele sale și un membru respectat, cu cuvânt, în Uniunea Europeană.

Le mulțumesc colegilor mei încă o dată și îndrăznesc să apelez la dumneavoastră, oamenii de presă, fără evident îndrăzneala de a face sugestii să acordați poate, în general, un pic mai mult interes acestor teme majore la care acești oameni, nu doar colegii mei liberali, lucrează, teme care au legătură directă cu viața noastră de acum și din anii următori, cu modul în care la mari întrebări care se pun în fața Europei căutăm împreună cu partenerii noștri europeni răspunsuri.

Înțeleg și cad eu însumi victimă, la fel de mult ca și dumneavoastră, tentației de a aduce și a menține dezbaterea aici, în spațiul nostru. Dar vă asigur încă o dată că este insuficient, că este meschin, că temele reale de natură politică și pentru România, și pentru Europa se discută în alți termeni, cu alte teme, și sunt în România oameni, acești europarlamentari liberali, evident și alții, care sunt în stare să poarte această dezbatere, să o facă mai bine cunoscută opiniei publice românești și să antreneze, în fond, opinia publică și cetățeanul român în căutarea și legitimarea acestor răspunsuri.

Mulțumesc! Stăm la dispoziția întrebărilor!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Înțeleg că există o temere că în ceea ce o privește pe doamna Pivniceru există o presiune din partea Comisiei Europene față de persoanele care ar trebui nominalizate la șefia Parchetului și a DNA. S-a materializat poziția ALDE într-o rezoluție sau se va materializa într-o solicitare pentru doamna Reding, inclusiv ideea introducerii mecanismului pentru toate statele membre?

Renate Weber: Nu este vorba de o temere în ceea ce privește presiunea, este vorba de a descrie o realitate care ni se pare nefirească și mi se pare nu numai mie, dar și multora dintre colegii din grupul ALDE, pentru că, repet, este o realitate pe care sub nicio formă nu o regăsim și îndrăznesc să spun că nu am regăsi-o în alte țări.

Mai departe însă, este sarcina doamnei Mona Pivniceru, pe baza dosarelor pe care le are astăzi, pe baza interviurilor care am înțeles că sunt deja programate să decidă dacă dintre persoanele care și-au depus deja această candidatură, și-au exprimat intențiile, va găsi persoanele potrivite dintre acestea pe care să le nominalizeze. Dacă aceasta va fi situația, vom vedea, dacă nu, vom vedea ce se va întâmpla, nu știu să vă spun. Chiar nu ne amestecăm noi în competențele doamnei ministru.

ALDE nu face rezoluții, ca să vă răspund, rezoluțiile sunt ale Parlamentului. Ce vom face însă – și acest lucru în mod sigur se va întâmpla – va fi să continuăm aceste discuții și chiar presiuni asupra Comisiei Europene pentru ca ceea ce doamna Reding a anunțat la un moment dat, în plenul Parlamentului, și anume posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism care să fie valabil în toate statele membre să fie materializată.

O dată pentru că noi toți credem că este o bună idee și, în al doilea rând, pentru că odată ce un comisar a lansat o astfel de idee credem că are și obligația să continue și să materializeze această idee.

Vreau să vă spun că, în mandatul trecut, grupul ALDE a fost cel care a insistat în mod deosebit pentru crearea unei poziții de comisar pe chestiunea drepturilor fundamentale. Așa s-a născut mandatul, a fost aproape o condiție pusă pentru ca noi să votăm pentru domnul  Barroso și Comisia sa și așa s-a născut mandatul doamnei comisar și vicepreședinte Reding, care este un mandat pe justiție și pe drepturile fundamentale.

Ori, în conformitate cu sarcinile acestui mandat, este firesc să-și finalizeze intențiile pe care le-a anunțat.

Norica Nicolai: Am să adaug la ceea ce spunea Renate Weber o chestiune. Nu cred că există presiuni din partea Comisiei Europene în legătură cu numirea unei persoane sau a alteia. Dar este cel puțin ciudat faptul că am mai avut o numire, în 2009, deci în contextul existenței aceluiași mecanism, și la momentul respectiv Comisia Europeană nu a cerut niciun fel de criteriu de transparență miniștrilor, nu a impus reguli, nu a impus standarde. Erau aceiași comisari, erau aceleași persoane numite în 2005.

Chestiunea care acum se dezbate este acea scrisoare a doamnei Day, scrisoarea doamnei Reding,        urmate de un angajament în care se impun o serie de standarde. Dar aceste standarde sunt pe lângă lege, în opinia mea, pentru că legea dă clar opțiunea aceasta ministrului Justiției, de a propune procurorii, de a solicita avizul de la CSM și președintelui, corelativ, obligația de numire a acestor procurori.

Nouă ni s-a părut ciudat acest tip de insistență și dați-mi voie să cred că nici nu e normal, pentru că justiția este o chestiune de subsidiaritate și aceste lucruri  care țin de resursele umane în domeniul justiției nu au făcut decât parțial, pentru îmbunătățirea calității profesionale, obiectul acestui mecanism. De aceea s-a creat impresia că actuala Comisie ar pune presiuni în România pentru numirea unor persoane sau altora. Dar trebuie să vă spunem foarte clar, este opțiunea clară, legală și constituțională a ministrului Justiției și noi vom respecta ceea ce va decide ministrul.

Jurnalist: Domnule preşedinte, vă veţi mai întâlni cu popularii europeni?

Crin Antonescu: Eu am avut de dimineaţă, înainte de a veni aici, o întâlnire oficială la Senat cu domnul Riccardo Migliori care este preşedintele Organizaţiei pentru  Securitate şi Cooperare în Europa şi care este unul din fruntaşii  Partidului Popular European. Sunt întâlniri  de natură instituţională, deci, sigur, eu m-am întâlnit cu domnia sa şi domnia sa a dorit să mă întâlnească, eu în calitate de preşedinte al Senatului României, domnia sa în calitatea pe care v-am evocat-o. Nu este decât normal, nu trăim în nişte ţarcuri, în nişte rezervaţii.

Aţi văzut că ne întâlnim, senatorul liberal Ghişe participă, ca să zic aşa, la reuniunea PPE prezentând un anumit mesaj de protest. Nu, deci au loc nişte întâlniri instituţionale şi trebuie să distingem foarte bine între bătălia politică din România, implicarea unor grupuri sau unui grup – pentru că un grup, PPE, s-a implicat într-un mod care depăşeşte uzanţele şi regulile scrise sau nescrise – în vară, în bătălia politică din România, ceea ce nu înseamnă că noi am intrat într-un război global cu popularii europeni, că nu mai comunicăm cu instituţiile care sunt conduse de membrii ai PPE. Nu este şi nu a fost niciodată intenţia noastră şi sper nici a popularilor europeni să ne comportăm altfel decât normal.

Încă o dată amintesc faptul că şi la Bruxelles Comisia Europeană este un alt tip de instituţie decât este un guvern într-o ţară, deci nu este comisia unei majorităţi. Este o Comisie care caută consens, o Comisie care caută de fiecare dată părerea şi ţine cont de părerea tuturor grupurilor şi tocmai de aceea exigenţele noastre faţă de Comisie sau protestele noastre faţă de anumite atitudini şi declarații ale unor comisari sau chiar ale preşedintelui Comisiei au fost foarte prompte. Asta nu înseamnă că nu am avut, cum spuneam, cu domnul Migliori astăzi o întâlnire chiar foarte plăcută şi cu oricare alt demnitar european care este membru al PPE.

Jurnalist: Veți lua în discuție prezența președintelui la acest Congres?

Crin Antonescu: Eu nu iau în discuţie chestiunea asta pentru că am alte treburi mai importante de făcut. Cred, dacă îmi cereţi o părere, că era absolut normal ca preşedintele României, dacă tot se consideră astfel şi dacă tot a fost pus înapoi acolo în Palat, îndeplineşte această funcţie chiar fără legitimitate, preşedintele României deci, discutăm acum din nou instituţional, să aibă întâlniri, să îi primească pe toţi aceşti oameni foarte importanţi ca înalţi demnitari europeni, cum e cazul domnului Barroso sau domnului Migliori sau ca lideri politici chiar, lideri ai PPE la sediul Președinției României, în calitate de preşedinte al României. Participarea la Congres îi simbolizează un tip de apartenenţă dacă vreţi la gruparea politică respectivă, care are un caracter partizan impropriu pentru statutul funcţiei de preşedinte. Dar parcă asta e problema cu domnul Băsescu. Să fim serioşi!

Jurnalist: S-a discutat despre o propunere care să fie susţinută pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene?

Norica Nicolai: Nu, nu am discutat încă, însă vă asigurăm că la Congresul ELDR de la Dublin vom discuta această chestiune, ideea de a propune un candidat al grupului ALDE pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi cel mai bine poziţionat, şi are şi susţinerea delegaţiei noastre, este Guy Verhofstadt, actualul lider al grupului și fostul prim-ministru al Belgiei.

Jurnalist: Cum vedeţi această acţiune  a senatorului Ghişe de a protesta?

Crin Antonescu: Cu ochi foarte buni. Sunt pe deplin solidar și în această acțiune cu domnul senator Ioan Ghișe, care este și va fi senator al României, dacă va fi ales de cetățeni – asta ca să spulbere îngrijorările simulate de doamna Sulfina Barbu.

Dacă nu ar fi impedimente de natură protocolară, aș putea chiar să mă alătur acestei acțiuni a domnului Ghișe. Impedimente de natură protocolară – condiția de președinte al Senatului – fac exagerat un asemenea demers. Domnul Ghișe are dreptate și forma în care domnul Ghișe se exprimă este una cu totul și cu totul europeană, clasică, nu e nimic ieșit din comun, nu e nimic scandalos, iar aceia dintre dumneavoastră care vă scandalizați, vorba lui Topârceanu, nu vă pot decât ruga să vă liniștiți și să vă uitați la toate formele extrem de colorate, extrem de diverse în care opinia și opinia politică se exprimă în democrațiile europene. Așa încât, încă o dată, sunt cu sufletul alături de domnul Ghișe și în această acțiune, care este una curajoasă, demnă, civilizată și europeană.

Jurnalist: Aprecierile la adresa europarlamentarilor liberali îl includ și pe Gigi Becali?

Crin Antonescu: Să încercăm să învățăm să numărăm. Deci cei cinci europarlamentari liberali sunt: doamna Renate Weber, doamna Norica Nicolai – îi evoc în ordinea în care sunt acum plasat față de domniile lor – doamna Ramona Mănescu, domnul Cristian Bușoi, doamna Adina Vălean. Domnul Gigi Becali – a cărui absență văd că o deplângeți, dacă știam, îl invitam… aici este o reuniune la care participă europarlamentari liberali, nu este cazul domnului Becali – domnia sa este europarlamentar român, dar nu este europarlamentar în grupul ALDE – și parlamentari liberali din România, ceea ce nu este sau încă cel puțin nu este cazul domnului Becali.

Nu fac aprecieri asupra activității de europarlamentar a domnului Becali pentru că nu o cunosc. Fac aceste aprecieri, și a făcut aceste aprecieri și Guy Verhofstadt, și există argumente, nu le-am făcut pur protocolar, la adresa activității acestor cinci colegi, o activitate excelentă pentru fiecare dintre ei, ați avut prilejul să o constatați și cu ocazia acestei reuniuni. Atât despre Gigi!

Jurnalist: Coaliția Antidiscriminare vă solicită să-l retrageți pe Gigi Becali…

Crin Antonescu: O să am oricând vor dori o discuție cu reprezentanții acestei asociații, vom vedea despre ce este vorba, vom vedea care sunt motivele, vom vedea ce retrageri din ce curse au mai solicitat în decursul timpului în legătură cu afirmații de un fel sau altul. Este posibil să apară și o organizație non-guvernamentală pentru apărarea lui Gigi Becali, care este foarte atacat în tot acest timp. Nu ne vom plictisi. Am văzut că sunt organizații care se adresează chiar soțiilor noastre, a mea și a domnului Ponta. Asta e societate civilă!

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: