Discursul președintelui PNL, Crin Antonescu, susținut în plenul reunit al Parlamentului României. 20 noiembrie 2012

”Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați colegi, Domnilor miniștri,

Reuniunea Camerelor, de astăzi, nu a avut, cu excepția intervenției domnului coleg Preda, nimic electoral. Primul ministru n-a venit să ne povestească ce bun este guvernul domniei sale, reprezentanții grupurilor din majoritate n-au făcut-o nici atât. A fost o discuție simplă, normală și democratică despre o temă majoră.

Eu am cerut cuvântul pentru că îmi pare o coincidență semnificativă între un moment extrem de important, precum este acela de azi, un gest politic extrem de important, cel al primului ministru și al guvernului său, și ceea ce a fost pesemne ultima reuniune a Parlamentului României în această legislatură. Nu știu câți dintre noi ne vom regăsi în Parlamentul viitor. Asta vor decide cetățenii. Aș vrea însă, la capătul unei legislaturi agitate, contestate de multe ori de noi înșine să reținem că acest Parlament încheie cu un moment pe care eu nu mă sfiesc să-l calific drept istoric pentru istoria pe care o trăim noi și fie ca ceea ce s-a întâmplat azi, în ultima ședință a acestei legislaturi, să se așeze în practica politică românească, democratică, să se așeze ca o tradiție.

Stimați colegi,

Mulți dintre noi suntem parlamentari de multă vreme. Eu unul am împlinit 20 de ani, ceea ce e enorm. Oricare dintre noi, ca parlamentari, poate fi contestat, poate fi criticat, poate fi atacat. Oricare dintre deciziile unui Parlament poate fi discutată public, poate fi criticată, poate fi contestată. Trebuie să înțelegem toți, odată pentru totdeauna, că instituția parlamentară, cu toate valențele ei, cu toată forța ei, este miezul, centrul unei democrații și că cine disprețuiește Parlamentul în această accepțiune, disprețuiește profund democrația și disprețuiește națiunea.

Noi vorbim, și vorbesc unii în ultima vreme, foarte mult și foarte pedagogic despre Occident, despre Europa și despre America. Niciun președinte din democrațiile lumii nu are mai multă putere prin Constituție decât președintele american. În același timp, niciun Parlament – tot prin Constituție – nu are mai multă putere și mai mult prestigiu decât Congresul american. Nu există niciun mare personaj al democrațiilor occidentale care să fi ignorat Parlamentul, care să fi ocolit Parlamentul, care să fi disprețuit Parlamentul.

Nu există niciun personaj care ar putea fi luat drept model în istoria politică democratică a României, atât cât a fost ea, care să nu fi fost un mare parlamentar, care să nu fi respectat Parlamentul și care să nu fi considerat că Parlamentul într-o democrație este locul unde se discută, se dezbat, se conturează și se iau marile decizii pentru națiune.

Iată de ce vă felicit și vă mulțumesc, domnule prim-ministru, dumneavoastră și guvernului dumneavoastră pentru gestul politic pe care îl doresc și îl sper așezat ca o tradiție, indiferent din cine vor fi compuse următoarele parlamente ale României, indiferent cine va fi la Guvern, indiferent cine va fi în opoziție. Fie deci ca această legislatură a noastră, care se încheie cu această ședință probabil, atât de contestată – și pe drept – să fie ținută minte pentru semnificația gestului de astăzi.

Așa să ne ajute Dumnezeu!”