La cald, despre evenimente politice reflectate în media națională.
În primul rând, despre situația de la Consiliul Județean Cluj.
Mihai Seplecan (liderul liberal clujean care și-a stabilit de mai mult timp ca țintă câștigarea poziției de președinte al CJ Cluj) a punctat decisiv, înaintând la Parchetul de lângă ÎCCJ o plângere penală împotriva premierului Ponta, cu motivația că Guvernul nu a respectat legea care prevedea organizarea de alegeri în caz de vacantare a funcției de președinte de Consiliu Județean. Este cunoscut cazul CJ Cluj, precum și a luptei surde pentru funcția de președinte interimar – luptă câștigată, cu largul concurs al Prefecturii Cluj, de către reprezentantul PSD, Ioan Oleleu.
Dincolo de luptele la baionetă între consilierii județeni antamați variilor tabere politice, dincolo de inerentele acuzații reciproce, dincolo de multele promisiuni și cele câteva trădări, la Cluj s-a putut constata la modul evident teama PSD de a organiza alegeri pentru șefia Consiliului Județean în condițiile în care candidatul PNL pare, practic indiferent cine va fi nominalizat, marele favorit. În aceste condiții Mihai Seplecan și-a reconfirmat, prin acțiunea juridică îndreptată împotriva premierului, candidatura la conducerea CJ Cluj. Fapt, trebuie să admitem, de curaj într-o țară în care mitologia urbană afirmă că multe, prea multe stau în pixul primului ministru. Eu cred că puterea trebuie dată celor care o doresc, așa încât chiar dacă, am spus-o și cu alt prilej, Mihai Seplecan ar mai avea multe de învățat pentru a deveni acel președinte de CJ pe care cu toții l-am dori la modul ideal, în plan politic el este singurul care ar merita această poziție, pentru care a luptat și a riscat atât de mult. Rămâne de văzut dacă Fortuna îi va oferi onorurile celor curajoși sau oportuniștilor cu proptele.
În al doilea rând, azi primarii de municipii au dat un aviz negativ inițiativei PNL de modificare a legii electorale în sensul alegerii primarilor din două tururi de scrutin. Reamintesc că actuala lege este opera guvernării PDL din epoca Boc și, prin mecanismul ei, asigură un bonus consistent pentru realegerea primarilor în funcție. Avizul negativ, dat cu o largă majoritate, este cel puțin surprinzător, având în considerare faptul că PNL are o foarte bună reprezentare în Asociația Primarilor de Municipii. Mi se părea că doar premierul Ponta suferă de schizofrenie, având o părere ca prim ministru și una diametral opusă ca deputat. Acum am ocazia să constat că de personalitate multiplă suferă și unii dintre colegii mei liberali, care una votează în forurile de conducere ale partidului, și cu totul opinie o au în calitate ”specialiști în administrație” de primari aleși. Opțiunea lor pentru stabilitate este în fapt o fugă în fața unor alegeri care le pot răsturna gloriile dobândite la urne în confruntările electorale de până acum. Poate că acest aviz negativ nu este un act de lașitate ci unul de înțelepciune în raport cu propria lor carieră politică. Nu mai puțin votul negativ la inițiativa PNL, dat de către aleșii PNL în fruntea orașelor municipiu, este nu doar un act ce poate fi interpretat ca o revoltă internă ci și un act de oportunism fățiș.
Concluzia? Aceștia suntem noi, liberalii, cu bunele și relele noastre. Uneori, granița dintre bine și rău, mai ales în politică, este greu de trasat. Și unele acte politice pot trece foarte ușor dintr-o categorie în alta, nu doar în funcție de cel acre face judecata de valoare, ci și în funcție de momentul în care această judecată are loc. Va fi PNL, cel pe care ăl edificăm chiar în aceste momente, un partid al celor curajoși sau al oportuniștilor? Rămâne de văzut. Depinde, în primul rând de noi; de noi cei care suntem, acum și în viitor, Partidul Național Liberal.
alte articole de citit pe această temă:
Radu Zlati 
Cred ca regula democratica ar trebui sa fie foarte clara. Cand alegerile nu sunt pentru ocuparea pozitiilor p ebaza unei liste – consilieri sau parlamentari – ci cu scopul ocuparii unei pozitii unice – primar, presedinte CJ sau presedintele Romaniei – alegerea nu poate fi facuta decat in doua tururi de scrutin pentru a impune regula majoritatii. Cand candidatul obtine 50%+1 din primul tur se elimina organizarea celui de-al doila tur. Mi se pare ca e o ipsa a constitutiei faptul ca nu enunta acest principiu simplu, al definirii formarii unei alegeri (cu ce fel de majoritate). Dar daca acceptam alegerea intr-un tur pe cei ce vor ocupa functia de primar sau presedinte de CJ, nu devine discriminatoriu faptul ca in fix aceeasi situatie, de a alege un om pentru un post, presedintele tarii nu este ales dintr-un tur? Ori intr-un tur peste tot ori in doua tururi peste tot la acest caz de „un om – o functie”. Daca vrem sa avem reguli.
ApreciazăApreciază
In principiu n-ar trebui sa conteze ce vor primarii…In cazul acesta ei sunt in conflict de interese, asa ca in final ar trebui sa conteze ce votati in Parlament. Cu o mediatizare buna, legea are toate sansele sa treaca fiindca opinia publica o sustine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană