AGERPRES: Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar?
Cătălin Predoiu: Am un proiect pentru Bucureşti. Este un proiect pe care l-am început de când am venit la filiala Bucureşti. Credeam că o să-l ducem la capăt cu Cristian Buşoi, cu Ludovic Orban. Din păcate, acest lucru nu a mai fost posibil. A fost cât se poate de naturală decizia mea de a prelua ştafeta şi de a încerca să punem în aplicare acest proiect. Proiectul meu vizează, dincolo de rezolvarea problemelor de trafic, de siguranţa construcţiilor, de curăţenie în şcoli, de corupţie, dezvoltarea oraşului către un statut de adevărată capitală europeană, influentă economic, politic, care să întoarcă cetăţenilor săi acest nivel de viaţă şi de civilizaţie pe care îl merită.
AGERPRES: Aveţi în vedere proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Cătălin Predoiu: Principala problemă a Bucureştiului este traficul. Până nu rezolvăm această problemă, orice altă discuţie este sub semnul ipotezei de lucru. Traficul nu se rezolvă finalizând doar un obiectiv de investiţii sau altul, de exemplu, finalizând doar Pasajul Sudului sau doar şoseaua de centură, finalizând doar liniile de metrou, dar nefăcând parcări în centrul oraşului, creând culoar unic RATB, dar nefinalizând centura. Există un complex de măsuri care înseamnă obiectivele mari: şoseaua de centură, magistralele de metrou, maximă urgenţă Drumul Taberei-Eroilor-Universitate-Iancului şi, în perspectivă, Pantelimon, după cum există proiectele care sunt legate de al doilea inel circular al Capitalei, crucial pentru a debloca aglomerarea din centrul oraşului. Apoi, sunt soluţiile adiacente care înseamnă culoar unic RATB, taxi, urgenţe, poliţie, pompieri, salvări, parcări în centrul oraşului. Sunt mai multe proiecte care sunt pe hârtie, stau să înceapă, la Walter Mărăcineanu, Charles de Gaulle, Gara de Nord, Lahovari, Grădina Icoanei şi altele. Este o reţea întreagă de parcări care pot să rezolve problema ambuteiajului din centru. Am în vedere şi mijloacele de transport alternativ. Nu este o glumă recurgerea la bicicletă ca mijloc de transport alternativ. Trebuie creată infrastructura pentru asta, nu cum s-a încercat. S-au cheltuit 11 milioane de euro pentru 120 de kilometri de piste de bicicletă, făcute prost, drept pentru care poliţia a închis 80% dintre ele şi am rămas cu 10 kilometri. Dacă creăm această infrastructură, eu cred că bucureştenii au mentalitatea necesară să recurgă la acest mijloc de transport. Şi atunci, toate acestea combinate ar rezolva problema de trafic. Rezolvând problema de trafic, poţi să pui în faţă şi alte obiective, cum ar fi atragerea turismului către Bucureşti cu beneficii financiare şi de reputaţie, de promovare pentru întregul oraş şi pentru cetăţeni. Dar, şi aici trebuie să vii cu măsuri adiacente. Trebuie să reinventariezi patrimoniul arhitectural istoric al Bucureştiului, să-l refaci, să-l repui în circuit, să faci afişaje, centre de informare, adică să tratezi obiectivul turism în Bucureşti în mod serios şi nu doar să spui că: „Oraşul are obiective turistice, de ce nu vine lumea să le vadă?”. Turistul îţi vine în oraş când merge pe drumuri care nu dau din gropi în gropi, cum dă Primăria Capitalei de 7 ani şi jumătate. Traficul este principala problemă. Eu o să fiu primarul general care o să rezolv traficul în Bucureşti, abordând toate aceste obiective. Am o experienţă guvernamentală pe care alţii nu o pot alinia. Ştiu să discut cu un premier, cu un ministru al Transporturilor, cu un şef la CNADNR, astfel încât, să se pună pe treabă. Ştiu cum să creez presiunile politice necesare, ştiu cum să creez presiunile publice pe Guvern, minister, CNADNR, să finalizeze şoseaua de centură, metroul şi toate obiectivele care ţin de finanţare guvernamentală. Dezvoltarea financiară este un alt obiectiv particular în programul meu. Cunosc lumea finanţelor, a afacerilor, ştiu să atrag investiţii în oraş, pe lângă resursele pe care le are bugetul primăriei sau pe care le-ar putea atrage prin emisiunile de obligaţiuni sau de bonduri. Investiţiile directe duc la dezvoltarea oraşului, la crearea de resurse, inclusiv taxe la bugetul local sau central. Se creează un standard de sănătate financiară şi dezvoltare economică ce să ne permită să avem aceste resurse, altfel toate obiectivele rămân pe hârtie.
AGERPRES: Pentru că vorbeaţi de decongestionarea traficului, credeţi că a fost dovedită utilitatea Centrului de Control al Traficului?
Cătălin Predoiu: Sunt multe sisteme care sunt bune pe hârtie şi nu funcţionează. Aţi numit unul dintre ele. Sistemul de management al traficului, de asemenea. Trebuie făcut un audit urgent şi lista de probleme care l-au blocat şi deblocate aceste probleme. Mai dau un exemplu dintr-o altă problematică – poluarea. Sunt opt staţii de măsurare a calităţii aerului, care nu funcţionează. Potrivit unui raport al CE, România este în infringement pe acest subiect. Bucureştiul este cea mai poluată Capitală. Trebuie văzut de ce nu funcţionează aceste staţii şi trebuie remediat. Dacă ele sunt oprite ca să nu măsoare poluarea, înseamnă că băgăm minciuna sub preş, băgăm gunoiul sub preş şi aşa ceva nu este în optica mea. Trebuie scos şi pus totul pe masă şi rezolvate, una câte una.
AGERPRES: Luaţi în calcul oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureştiului?
Cătălin Predoiu: Fără îndoială trebuie început un efort de regândire a organizării administrativ-teritoriale a administraţiei locale a Bucureştiului, a întregii birocraţii care se ocupă nu numai de Capitală, ci şi de regiunea care ar putea fi zona metropolitană. La ora aceasta, vorbim de şapte oraşe într-unul singur. Administraţiile nu comunică între ele, nu funcţionează coerent, sunt costuri disparate pentru aceleaşi servicii publice, spre exemplu pentru salubritate. Sunt costuri disparate pentru construcţia unui kilometru de drum de şosea prin oraş. La sectoarele 3 şi 6 sunt diferenţe incredibile. Nu este de conceput! Trebuie regândit acest sistem, să funcţioneze ca un oraş armonios. Cum facem lucrul acesta? În niciun caz pe picior, punându-l pe domnul Dragnea să scrie legea Capitalei în baie până când se termină campania electorală, ca să se poată lăuda doamna Firea cu ea. Nu, acest lucru trebuie făcut cu specialişti, cu asociaţiile profesionale din Bucureşti, cu toţi cei interesaţi de dezvoltarea Capitalei – arhitecţi, urbanişti, ingineri, tehnicieni, experţi în administraţie publică, experţi în finanţări – şi, în final, consultând cetăţenii. După ce ai un produs care se cheamă noua lege a Capitalei, atunci poţi să vii în faţa cetăţeanului să spui: „Astea sunt soluţiile, aceştia sunt pilonii”. Faci un referendum local şi vezi ce vor cetăţenii. Abia atunci poţi să spui: ‘Pun o lege în aplicare’. Ca unul care am trecut 15 legi mari prin Parlament, ştiu cum se conduce un astfel de proiect ca să ajungă la bun sfârşit fiindcă ţine şi de relaţia cu Guvernul, cu Parlamentul, cu cetăţenii Capitalei. Un astfel de proiect se întinde pe durata a doi-trei ani de zile. Pot să spun în mod realist şi serios, fără să vând gogoşi de Voluntari, că o lege a Capitalei poate să fie pusă în aplicare într-un interval de la unu la patru ani, nicidecum pe nepusă masă cum a încercat PSD, cu domnul Dragnea în frunte, cu doamna Firea în spatele domnului Dragnea, să pună în aplicare legea descentralizării administrative în urmă cu vreo doi-trei ani de zile, lege care a fost declarată neconstituţională în întregime.
AGERPRES: Există 170 de clădiri cu bulină de risc seismic în Bucureşti şi este prevăzută consolidarea pentru mai puţin de 30. Cum vedeţi rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislaţie?
Cătălin Predoiu: Sunt mai mult de 170 de clădiri în clasa I de risc seismic şi în clasa II, care de fapt tot clasa I înseamnă pentru că s-au deteriorat între timp. Sunt câteva sute de clădiri. Procesul de inventariere şi de expertizare s-a oprit. Primăria nu a făcut absolut nimic în această privinţă, deşi avea pârghii să recurgă la ele în cazul în care lucrările de reabilitare şi consolidare ar fi fost blocate de unul sau de altul dintre chiriaşi, pentru că au fost situaţii în care chiriaşii doreau să consolideze imobilul, dar unul dintre ei bloca această consolidare. Trebuie procedat în trei paşi simultan. Odată prevăzute fonduri, şi sunt fonduri, mai trebuie revăzute procedurile astfel încât, în momentul în care un chiriaş blochează reabilitările, să se poată trece la reabilitare cu un minim de precauţie, de respectare a dreptului de proprietate. Trebuie prevăzute mecanisme de susţinere financiară a celor care nu au posibilitatea să întreprindă reabilitările. Totul trebuie să înceapă urgent cu reinventarierea lor. Primăria, de mâine, poate să înceapă acest lucru şi să continue inventarierea, expertizarea, astfel încât să ştim exact despre ce este vorba. La ora aceasta nu ştim despre ce este vorba şi este un pericol care planează asupra Capitalei. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar trebuie să privim lucrurile în faţă.
AGERPRES: Ce proiecte aveţi în vedere pentru creşterea spaţiilor verzi, în condiţiile în care România se află mult sub norma europeană?
Cătălin Predoiu: Da, şi aici vin şi vă spun nu că sunt disparităţi, însă, spre exemplu, în sectorul 3 suntem aproape de norma europeană – sunt 2,5 metri pătraţi de spaţiu verde pe locuitor, alte sectoare au în jur de 2 metri pătraţi, de exemplu sectorul 2. Trebuie reinventariate terenurile virane, terenurile dezafectate din parcurile industriale care au dispărut, şi transformate în spaţii verzi. Trebuie valorificat orice metru pătrat chiar în jurul unei construcţii utilitare, publice sau industriale care poate fi transformată într-o mică grădină. Dau exemplu terenurile din jurul Casei Radio, care stau de când eram eu student, de 26 de ani. Acolo puteau fi nişte parcuri, dar de 26 de ani stăm şi ne gândim ce facem cu Casa Radio. Până ne vine o idee genială ce facem cu Casa Radio, nu putem să săpăm acolo să punem nişte copaci? Este o chestiune care ţine şi de gospodărirea oraşului. Sunt proiecte mari. S-a pornit proiectul de la Văcăreşti, care este o rezervaţie naturală. Avem o deltă în Bucureşti, apropo de turism. Nu o promovăm nicăieri. Mai este proiectul de a face o promenadă pe Dâmboviţa – Dâmboviţa verde. Sunt proiectele de la pădurea Băneasa de a o transforma într-un parc mult mai extins şi mai bine amenajat. Sunt proiecte, finanţabile toate, de perdele forestiere în jurul oraşului ca să creeze această centură verde cu insule de verdeaţă în mijlocul oraşului, care să rezolve şi problema poluării. Soluţiile sunt acolo. Problema nu este ce să facem, problema este cine face şi cine se pricepe să facă.
AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă PMB. Cum vedeţi rezolvarea? Ce veţi face în acest sens dacă veţi câştiga alegerile?
Cătălin Predoiu: În primul rând, trebuie lucrat cu acurateţe juridică, nu cu bocancii cum s-a lucrat până acum. Cu integritate şi cu profesionalism juridic se descurcă iţele acestea. Eu ştiu cum să citesc şi o hotărâre judecătorească şi un contract şi un titlu de proprietate şi ştiu să-mi aleg oamenii care să facă lucrul acesta cu profesionalism şi nu cu superficialitate, cum s-a făcut până acum şi a intrat în blocaje pe care eu nu le înţeleg. Cum adică te-ai blocat să lărgeşti şoseaua de la Fabrica de Glucoză ca să poţi să preiei traficul de la autostradă pentru că sunt acolo trei persoane care te-au dat în judecată? Păi nu ai ştiut lucrul acesta, nu ai ştiut să faci o negociere, nu ai ştiut să faci un contract? Dacă ai trecut la expropriere, nu ai ştiut să faci această procedură legală astfel încât să nu pierzi ulterior în tribunal? La fel la lărgirea axei Berzei-Dudeşti. Dacă lucrezi cu profesionalism, eviţi astfel de incidente şi nu mai ai întârzieri. Dacă lucrezi superficial sau şpăguit şi grăbit de şpagă din spate, evident că ajungi în gard cum a ajuns primăria lui Oprescu.
AGERPRES: O altă problemă este legată de ELCEN şi RADET, primăria neachitând datoriile pe care le avea. Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme? Dar a celei privind RATB şi METROREX?
Cătălin Predoiu: ELCEN şi RADET sunt două companii care suferă din cauza proastei administraţii şi a lipsei investiţiilor. Trebuie să faci curăţenie în aceste companii, să le organizezi pe principii de profesionalism şi nu de căpuşare politică şi să pui în aplicare un program de reformă internă a acestor companii. Abia atunci un program de investiţii poate să dea efect, care la RADET trebuie să însemne refacerea conductelor şi a instalaţiilor de distribuţie, iar la ELCEN – modernizarea capacităţilor de producţie. Acum, de la 1.000 de gigacalorie produsă şi livrată de ELCEN pentru RADET se pierd cam 38% pe circuit. Trebuie pentru la iarnă măsuri urgente de refacere şi pregătire a reţelelor de conducte şi de distribuţie, astfel încât să nu plesnească conductele să stea oamenii în frig. În paralel, trebuie început pe termen mediu şi lung, care să nu însemne zeci de ani ci un an şi ceva de reformare a companiilor, transformarea lor în societăţi, obţinerea de licenţe şi operarea lor în condiţii de eficienţă şi profitabilitate. Degeaba fuzionezi două companii dacă ele operează în condiţii de ineficienţă, de căpuşare politică şi de pierderi. Trebuie să creezi un teren curat pe care să vii cu banii pe investiţii şi în final să rezolvi mecanismul de compensare, de îngheţare a acestei datorii. Bucureştiul este un obiectiv de interes naţional, după părerea mea. Nu văd de ce nu ar exista un consens politic pe tema acesta, de a îngheţa pentru un moment curgerea acestor penalităţi, pentru că RADET aruncă banii către ELCEN în penalităţi şi dobânzi, adică ELCEN nu-i foloseşte pentru investiţii. Prin urmare, să facem stop joc, să trecem la reorganizarea lor, la investiţii serioase pentru aceste companii şi în doi-trei ani de zile poate că nu mai avem debitele pe care le avem şi funcţionează treaba, iar înnoirea întregului parc de conducte sigur că va dura ani de zile, dar trebuie să începem treptat.
AGERPRES: Aveţi în vedere parteneriate public-privat şi în ce domenii?
Cătălin Predoiu: Nici în Bucureşti, nici la scara economiei naţionale nu se poate progresa economic fără parteneriat public-privat. Toate ţările din Europa care au reuşit, au reuşit utilizând parteneriatul public-privat pentru că privatul nu îţi vine doar cu flux de capital, ci şi cu o altă mentalitate de management a unei operaţiuni sau unui obiectiv economic. Răspunsul meu este ‘da’ şi putem folosi acest parteneriat public-privat dezvoltând în partea de nord a oraşului un parc industrial, dezvoltând un fel de Silicon Valley acolo pentru firmele de software, IT, în care avem oameni atât de talentaţi care lucrează pentru companii din afară pe online. De ce nu ar lucra aici în România sau de ce nu şi-ar face start up-ul lor? Procentul de start-up-uri finanţate de băncile româneşti este înspăimântător de mic, pentru că nu creăm condiţii pentru aceste start-up-uri. Este o treabă de dialog între primar şi prim-ministru. Eu i-aş spune prim-ministrului, că este Cioloş, că este altcineva, că avem acest spaţiu din nordul Bucureştiului. De ce să nu gândim aici o politică de boom de dezvoltare în industria aceasta de vârf de tehnologie, de creaţie, care peste tot aduce profit şi dezvoltare? Bucureştiul are aceste resurse, trebuie doar să gândim în stil mare, să nu ne mai împiedicăm că am reparat trei gropi şi două garduri, asta poate să o facă orice comentator tv.
AGERPRES: Cum vedeţi construirea unei moschei în Capitală, dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Cătălin Predoiu: Din zece prieteni foarte buni, trei sunt musulmani şi primii pe care i-am întrebat au fost ei şi mi-au spus: ‘Trăim atât de bine în România, avem tot ce ne trebuie, avem unde să ne ducem să ne rugăm, ce ne tot complicăm cu discuţia asta?’. Mi se pare prematură discuţia şi artificială. Nu este oportun în acest moment şi vă spun că nici comunitatea musulmană din România nu cere, nu ţipă după ea. Trăim în armonie, nu numai cu musulmanii dar şi cu alte minorităţi religioase. Englezii au o vorbă foarte inteligentă: ‘Când ceva merge, lasă-l să funcţioneze, nu te apuca să repari”. Aşa vrem noi să facem acum, merge treaba, ne apucăm să reparăm că a venit domnul Ponta şi a avut el pe chelie o moschee ca să poată să facă Bucureşti-Istanbul, să predea acolo sau să facă nu ştiu ce la Universitatea din Istanbul. Dacă este un obiectiv strategic pentru interesele României, vreau să văd şi eu argumentele pe termen lung şi să o luăm cătinel, adică mai consultăm puţin şi comunităţile locale. Catedrala Mântuirii Neamului văd că s-a construit, ea este 80% finalizată. Acum vreau să văd şi eu pe cineva să vină cu un argument care este normal pe lumea asta că o clădire de 80% legal construită trebuie dărâmată, că Dumnezeu adoră lemnul şi spaţiile mici. Eu sunt foarte de acord, dar este loc şi pentru lemn şi spaţiile mici, este loc şi pentru Catedrala Neamului mai ales că s-a construit în proporţie de 80%. O să mă întrebaţi dacă o să dau bani la catedrală. Dacă o să am, o să dau oriunde o să văd eu că cere cetăţeanul Capitalei, dacă nu o să am, o să fac cumva să am, pentru că ştiu să fac bani pentru comunitatea din Bucureşti.
AGERPRES: ANAF a publicat lista datornicilor, unde apăreţi şi dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Apar, dar îmi pare rău pentru ANAF, deoarece este în întârziere în procesarea datelor. Este ordinul de plată din 6 mai. Sper ca într-o zi să afle şi ANAF că mi-am plătit datoria.
AGERPRES: Dacă veţi câştiga alegerile, cum veţi forma majoritatea în Consiliul General? Aveţi în vedere alianţe post alegeri?
Cătălin Predoiu: Cu tact, cu diplomaţie personală, mergând în primul rând pe zona de centru-dreapta, zonă care exclude PSD şi sunt convins că vom avea o astfel de majoritate. Eu sunt capabil să o formez.
AGERPRES: În scenariul în care nu veţi câştiga alegerile, vă asumaţi politic acest eşec?
Cătălin Predoiu: Îmi asum politic succesul pe care o să-l am la Primăria Capitalei împreună cu PNL.
Radu Zlati 
Comentarii recente