arhivă | Arta / Cultura / Societate Flux RSS pentru această arhivă

Școala nu este o fabrică! (partea a III-a sau: „La un buget de c***t, un învățământ așijderea)

prin pe 29 ianuarie 2026 în Cu ochii larg deschisi, Cu ochii pe noi, Invatamant, Polemici, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


școala rămâne captivă între promisiuni mari și buzunare goale.
Nu pentru că nu știm ce trebuie făcut. Ci pentru că nu vrem să plătim prețul.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Scoala nu este o fabrică! (Addenda: „Noi” vs „Ei”)

prin pe 29 ianuarie 2026 în Cu ochii larg deschisi, Cu ochii pe noi, Invatamant, Polemici, Viata noastră cea de toate zilele


Fără o clarificare a priorităților și fără o asumare reală a limitelor sistemului, riscul este ca legea din 2023 să repete soarta predecesoarelor sale: un text bine intenționat, corect formulat, dar incapabil să producă schimbarea pe care o promite.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Stephen Crane – ***.***

prin pe 29 ianuarie 2026 în Literatura


Dragostea a mers singură.
Stâncile i-au tăiat picioarele frumoase,
Iar mărăcinii i-au rupt membrele delicate.
A venit un partener pentru ea,
Dar, din păcate, nu a fost de ajutor,
Pentru că numele lui era durerea inimii. . .

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică (partea a II-a)

prin pe 28 ianuarie 2026 în Cu ochii larg deschisi, Invatamant, Polemici, Societate, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Școala care pune caracterul înaintea pieței muncii nu ignoră economia.
O protejează, pe termen lung, de propriile ei excese.
Pentru că economia nu funcționează cu oameni dezrădăcinați, cinici și lipsiți de repere.
Funcționează cu oameni responsabili, autonomi și capabili să gândească dincolo de interesul imediat.

2 comentarii • Continuă citirea →

Haiku pe temă dată

prin pe 28 ianuarie 2026 în Literatura


puntea scârțâie
apa nu promite nimic
lumina tace

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Bob Dylan – Poate mâine

prin pe 27 ianuarie 2026 în Literatura


Am păşit în astă seară peste-un prag mult prea înalt,
Înapoi a rămas cerul şi-nainte-i doar asfalt…

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică! (partea I)

prin pe 27 ianuarie 2026 în Invatamant, Polemici, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Școala nu este o anexă a pieței muncii.
Nu este o fabrică.
Nu este un centru de formare profesională precoce.
Este una dintre puținele instituții care ar trebui să mai aibă curajul să spună: aici formăm oameni, nu produse.

5 comentarii • Continuă citirea →

Cesare Pavese – Va veni moartea şi va avea ochii tăi

prin pe 26 ianuarie 2026 în Literatura


Va veni moartea şi va avea ochii tăi – această moarte ce ne însoţeşte fără somn, de dimineaţa până seara, surdă, ca o veche remuşcare sau ca un viciu absurd.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – MARIO: CRONICA UNUI EȘEC NAȚIONAL

prin pe 26 ianuarie 2026 în Invatamant, Opinii, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Mario a murit pentru că sistemul a considerat că el și prietenii lui nu merită investiția. A murit pentru că miniștrii noștri nu știu ce înseamnă să mergi la școală prin noroi și să fii ademenit de un „prieten” cu un joint și un plan macabru.

Dacă nu ridicăm bugetul educației la 7% și dacă nu aducem statul înapoi în sate, toporul de la Cenei va lovi din nou. Nu este o amenințare, este o certitudine matematică.

1 comentariu • Continuă citirea →

Charles Bukowski – Pierdut

prin pe 25 ianuarie 2026 în Literatura


Odată ce-ai fost în iad și te-ai întors,
nu mai întorci capul când scârțâie podelele

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

P.D. Aligică – De ce nu avem politică externă?

prin pe 25 ianuarie 2026 în Opinii, Societate


ficțiunea construită de o clasă politică dirigentă și de statul paralel pentru a-și conserva controlul asupra puterii si apara legitimitatea serios afectata, în condițiile unei subperformanțe dramatice în ultimele cicluri electorale, a devenit principalul obstacol în formularea și implementarea unei politici externe coerente și conforme cu interesul național.

2 comentarii • Continuă citirea →

Charles Bukowski – Pasărea albastră

prin pe 25 ianuarie 2026 în Literatura


există o pasăre albastră în sufletul meu care
vrea să iasă
dar eu sunt prea dur pentru ea

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Eugenio Montale – Armonia

prin pe 23 ianuarie 2026 în Literatura


Armonia-i aceea care n-a mers până la capăt,
nu e dorită de cel ce n-o cunoaște
nu e crezută de cel ce se-ndoiește.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Fernando Pessoa – Ultimul poem

prin pe 22 ianuarie 2026 în Literatura


Iar peste suflet inutilă trece o alinare
Din ceva care nu există, și nici nu poate, și este totul.
Mai dați-mi vin, căci viaţa nu e nimic.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Fernando Pessoa – Mă gândesc la tine în liniştea nopţii

prin pe 22 ianuarie 2026 în Literatura


Mă gândesc la tine în liniştea nopţii când totul este nimic,
Iar zgomotele din interiorul liniştii sunt chiar liniştea

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Francis Jammes – Te iubesc

prin pe 21 ianuarie 2026 în Literatura


Te iubesc și nu știu ce-mi doresc de la tine.
Ieri, picioarele mele moi, ca fulgii s-au cutremurat când tălpile mele te-au atins, în timp ce alergam.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – Cum votează creierul înaintea noastră

prin pe 21 ianuarie 2026 în Opinii, Societate


dacă deciziile încep din zone mai vechi ale creierului, alegerile politice seamănă mai mult cu reacțiile animale decât cu raționamentul atent.
Această secvență creează o iluzie a controlului: credem că raționăm pentru a ajunge la o concluzie, dar de fapt emoțiile decid primele.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Francois Villon – Balada doamnelor de odinioară

prin pe 21 ianuarie 2026 în Literatura


Nu-mi face, Prințe, întrebare
Unde sunt ele, e în van
Să dau răspuns, ci unde-s oare
Zăpezile de-acum un an?

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – Populismul și Dualismul Moral

prin pe 20 ianuarie 2026 în Opinii, Societate


Populismul nu este o simplă doctrină politică — este o gramatică morală a lumii. Nu descrie poporul așa cum este, ci îl inventează: pur, omogen, virtuos, trăind într-o stare mitologică de unitate originară, înainte de cădere. Această „cădere” este mereu atribuită altcuiva — elitelor, străinilor, globaliștilor, intelectualilor corupți.

5 comentarii • Continuă citirea →

Iannis Ritsos – Iluzoriu

prin pe 20 ianuarie 2026 în Literatura


Noaptea se întindea peste oraș.
Tu ai rămas nemișcat, cuprins de incertitudine, având drept martor doar un astru.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – ***.***

prin pe 20 ianuarie 2026 în Literatura


Balustradă de briză
ca să-mi sprijin în seara asta
melancolia

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

José Saramago – În insula uneori locuită

prin pe 19 ianuarie 2026 în Literatura


Să liberăm încet pământul. Să-i liberăm încet minunile:
apa, piatra, rădăcinile.
Viaţa e deocamdată fiecare dintre noi.
Asta e suficient.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – De ce mediocritatea conduce — și cum putem repara sistemul

prin pe 19 ianuarie 2026 în Opinii, Societate


Istoria conducătorilor incompetenți nu este o succesiune de accidente, ci o consecință logică a arhitecturii instituționale care îi produce.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

José Emilio Pacheco – Liniștea

prin pe 19 ianuarie 2026 în Literatura


Liniște în această pădure, în această casă
din adâncul pădurii.
Oare se va fi terminat lumea?

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Julio Cortázar – Rezumatul toamnei

prin pe 18 ianuarie 2026 în Literatura


Uneori este surprinzător faptul că
fervoarea timpului se întoarce,
fără a se întoarce un trup
și fără nici un motiv revine;
că frumusețea,
atât de scurtă în iubirea ei violentă,
păstrează un ecou în coborârea nopții.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Lina de Feria – E singurul lucru

prin pe 18 ianuarie 2026 în Literatura


totuși există ceva viu în toate
și cred că nu voi înceta niciodată de-a cuprinde viața
sau această noapte splendidă pentru-a muri.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Matsuo Basho – ***.***

prin pe 17 ianuarie 2026 în Literatura


Adânc în toamnă
și această omidă
încă nu un fluture

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Michelangelo Buonarroti – ***.***

prin pe 17 ianuarie 2026 în Literatura


Mai lesne mor decat sa ma ucida
de mii de ori pe ora o femeie
ce moartea-n schimb iubirii vrea sa-mi deie!

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Omar Khayyam – ***.***

prin pe 16 ianuarie 2026 în Literatura


Mă dojeniţi că veşnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios mă faceţi. Şi ce dacă-i aşa?
Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea.
Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Georg Trackl – Apus

prin pe 16 ianuarie 2026 în Literatura


În curte, vrăjiți de lăptosul amurg bolnavii vin,Prin brunele de toamnă firavi și moi pătrund.Timpuri de aur tânjesc ochii de vacs rotund,Împliniți de visări, de liniște și vin. Neputința lor se închide în stafii meschin.Stele răspândesc tristețea albă-n străfund.În gri plin de-amăgiri sunete de clopot pătrund,Privește cum groaznic se risipesc deplin. Siluete batjocoritoare fără formă-ngenuncheazăȘi […]

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – De ce avem nevoie de „noi” în „noi versus ei”

prin pe 16 ianuarie 2026 în Opinii, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Liderii populiști nu le vorbesc doar adepților lor; ei oglindesc durerea acestora. Transformă alienarea în acțiune, oferind sens acolo unde instituțiile au oferit doar administrare.
Aceasta este psihologia apartenenței în forma sa cea mai politică. Populismul înflorește nu doar pentru că oamenii sunt furioși, ci pentru că sunt singuri.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Sappho – ***.***

prin pe 15 ianuarie 2026 în Literatura


Adună-mă ușor scuturând praful de pe haine.
Te voi urma.
Pretutindeni.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Saint-John Perse – Exil VI

prin pe 15 ianuarie 2026 în Literatura


Străinule, pe orişice ţărm al acestei lumi, lipsit de audienţă ori martor, ridică la urechea Asfinţitului un ghioc fără memorie

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

G. Șerban – Nu mai ești convins, ești programat

prin pe 15 ianuarie 2026 în Opinii, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Există o formă de putere care este cu atât mai eficientă cu cât este mai invizibilă. Nu se manifestă prin dictat, nici prin forță brută, ci prin designul mediului în care trăiești, gândești și simți.

Scrie un comentariu • Continuă citirea →

Mircea Platon – ONG-urile dronă euro-atlantice și națiunile captive

prin pe 14 ianuarie 2026 în Opinii, Societate, Viata noastră cea de toate zilele


Ordinea mondială capitalistă nu se bazează doar pe diviziunea globală a muncii, ci şi pe diviziunea globală a gânditului. Tendinţa e, desigur, ca unii să producă, iar alţii să înghită pe nemestecate ce li se dă. Să consume „idei”, să de îndoape cu conceptele modificate genetic în laboratoarele şi think-tankurile altora. Cu idei de unică întrebuinţare. Şi de oligarhică folosinţă.

3 comentarii • Continuă citirea →
← Articole mai vechi